396 matches
-
de-un cot Se exprimă prea de tot... -Vai! - exclamă un țânțar Este extraordinar! Z Zece zebre și-un zebroi Pasc pe câmpul de trifoi; Și cum stau așa-nșirate, Îndungate și-nvărgate, Zici că Leana a spălat Și întinse la uscat, Agățate, colo-n zare, Parcă...zece pijamale!
ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
cu markerul argintiu permanent toate spațiile libere. Această steluță poate fi utilizată și ca decor pentru ferestre în perioada sărbătorilor de iarnă. Steluță de gheață Materiale - discuri protecție CD-uri - marker pentru ceramică/ permanent - acrilice - perforator de mână - șnur de agățat Mod de lucru: Cu markerul albastru schițăm steluța de gheață. Cu o altă nuanță de albastru adăugăm alte elemente. După uscare completăm spațiile albe cu acrilic alb. Perforăm într-un capăt și agățăm în brad. Globuri roșii Materiale - becuri - acrilice
Activități creative cu materiale reciclabile by Mihaela Albianu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84044_a_85369]
-
în uniformă LASD. Buzunarele polițistului erau doldora de dolari, iar pe bula desenată din gura lui Cohen scria „Zâmbește, dulceață! Mickey C. ți-o trage cușer!” Danny împinse la o parte un șir de polițiști în uniformă și smulse obscenitatea agățată acolo. Apoi se răsuci pe călcâie, întorcându-se spre un contingent de polițiști inamici, și rupse caricatura în bucățele. Polițiștii de la LAPD stăteau încordați, priveau în gol sau se zgâiau pur și simplu la el. Gene Niles își făcu loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
apoi ieși și îl văzu pe Duarte alergând pe o alee, spre un gard de sârmă. Danny fugi după el cât putu de repede. Juan Duarte ajunse la gard și începu să se cațere. Un crac al pantalonului îi rămase agățat. Se zbătu, smuci piciorul și se zvârcoli, încercând să se elibereze. Danny îl ajunse din urmă, îl trase jos de curea și încasă o lovitură dură de dreapta direct în față. Năucit, îi dădu drumul, iar Duarte se prăbuși peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
distributiv, amestecat cu șoaptele chinuite din chemările greierilor; perechea stoarsă de nerăbdări știa că se află la adăpostul clipelor nesfârșite intrate în galeria rătăcirilor! Pasiunea care-o pândea de-atâta vreme îi liniști pe amândoi; rămaseră atemporali, nemișcați cu fața agățata de cer, dezgoliți de sentimentul inutilității, privindu-se și tăinuindu-și nehotărârile. Razele lumii se scăldau pe chipurile lor radioase. Se întoarse spre el cercetându-l cu atenție; începu să-l mângâie și alinte, întărâtându-l: - Îi așteptăm sau le-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cu vedere parțială spre o parcare și un zid de cărămidă. Mă așteptasem să găsesc acolo afișe cu cele mai recente cărți publicate, dar pereții erau aproape goi, exceptând un calendar mare pe hârtie lucioasă oferit de o firmă concurentă, agățat chiar în mijlocul peretelui din spatele lui Patrick. Fața lui fusese întotdeauna lungă și sinistră, dar ochii nu mi se păruseră niciodată atât de adormiți și buzele atât de crispate de resemnare și tristețe. Cu toate acestea, cred că era încântat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
același timp, deosebit de plastic, ca un veritabil artist. ― Crezi că poți să faci așa ceva, Matteo? ― Va fi un onor si o piacere, serenissimo, se faceam ceva tanto deosebit. Veți primi mia desene chit de presto putem. Clopotul din dealul Mitropoliei, agățat, ca un ceaun, în trei bârne de lemn, tocmai bătea sfârșitul slujbei, când tânărul Iancu sări din sanie și intră grăbit în salonul de croitorie. Ajutorul de croitor îl primi cu multe temenele și îl pofti să ia loc, scuzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ele, doar o licărire fantomală, o cărare a nebuniei, o lunecare desfătătoare... Am pornit pe acea cărare... Și lautarul Licu încet, pe urmele mele... Scotea doar un fior nesfârșit din toate corzile acelui instrument păgân, sălbatic, răscolitor care-i stătea agățat, ca o femeie nebună, de gâtul lui. Ah, teribil intrument tzambalul! A desferecat totul în mine. Mi-a căzut încet blana, mi-au alunecat șalvarii, mi-au pocnit cupele bustierei, căci n-aveam pe mine decât costumul național de harem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fusese pe placul tatălui său, așa că, deși și-ar fi putut permite să o aducă până în Brinac, preferase să se folosească, până cu puțin înainte să moară, de lămpi (susținând că sunt mai sănătoase pentru ochi) și de clopoței străvechi agățați ca niște frunze la capătul unor rămurele lungi și înguste din metal. Iar el, la rândul lui, iubise locul prea mult pentru a face schimbări: când venea la Brinac, parcă intra într-o peșteră de tăcere și întuneric, unde nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Ketchupul a mâncat băiatul Sau un kiwi? Tu ce crezi? Eu karate-nvăț, că-mi place; Kimono mi-aș cumpăra, Însă-un scoțian, de-mi face Un kilt, eu l-aș îmbrăca! Koala,-un ursuleț cu pungă, Stă în bambus agățat Și, ca somnul să-i ajungă, Doarme mult. E-un răsfățat! Câți de ,,k’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun îl are. Nu mă lămuresc eu bine: E blocat un ,,l’’ aici, La
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
După aceea, realiză că fusese prea nerăbdător. Alunecă. Apoi comise o a doua greșeală; greșeala instinctivă de a încerca orbește să se salveze. Pe când căzu, una din țepușe îi împunse antebrațul stâng, chiar lângă cot, și i-l străpunse. Rămase agățat acolo, cu brațul înfipt în cârlig ca la măcelărie. Durerea izbucni și îi urlă prin corp, iar ceva cald, sărat și vâscos îl stropi peste gură și ochi, sufocându-l și orbindu-l de groază. Câteva secunde n-a simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
lipite de peretele din stînga, cum intrai. Asta Îl făcea să se simtă mai sigur pe sine decît la The Index, unde erau Împrăștiate, pentru că era mai mult spațiu. În noaptea aceea era foarte frig și, cînd intră, avea țurțuri agățați de mustață și niște pojghițe mici pe gene și n-arăta prea bine. PÎnă și mirosul Îi era Înghețat, Însă asta n-a ținut prea mult - cum a Închis ușa, a și Început să se simtă. De obicei mi-era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
intrară doi călăreți, din care unul i se păru căpitanului destul de cunoscut. - Erina! Ce-i cu tine aici? Tânăra descălecă. Era trasă la față și se vedea că drumul până acolo o obosise peste măsură. - Unde e Cosmin? Întrebarea rămase agățată parcă În frigul dimineții de iarnă. O auziră și Apărătorii, dar nu răspunse nimeni. - Dacă e cu măria sa am să urc chiar acum, spuse Erina. Mai apoi avem de vorbit, bine, Pietro? Să nu pleci nicăieri. Erina descălecă, lăsă calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
râzînd printre valuri, și coborând pe tobogan, și cântând lângă bradul de Crăciun, și în tutu-ul ei de balerină făcând pas de bourrée, și suindu-se sus, sus în stejarul înalt, și îngropată în frunze sau în zăpadă, și agățată ca o maimuță de tatăl ei, și jucând șah cu Nini, și stând în cadă îmbrăcată în costumul ei de sirenă, și vorbind la telefonul-duș cu bunicile ei, și apropiindu-și fața de mine și spunându-mi „Simonicamicămamă “ și, apoi
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
dar Îmi dădea sentimentul că trăiesc cel mai intens; eram orgolios pentru că eu sunt cel ales. (15 septembrie) Aventură unică În adolescență: să te afli cu schiurile-n picioare, la miezul nopții, pe dealul din fața străzii Văilor sub luna argintie, agățată acolo pe cer, deasupra ta, ca o tipsie gigantică. Zăpada scrâșnește de ger, Înghețăm, dar prin cădere ne Încălzim. Vis maxim: să aluneci schior al nopții, să te pierzi Într-un pliu al zăpezii, În dâra misterioasă trasată de altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pur și simplu să nu exiști. Dacă i-ai dat prilejul să ți-o spună înseamnă că ceva n-a fost în regulă, ți-ai făcut treaba doar pe jumătate. Iacob al lui Zevedei își ridică privirea. Vocea îl privea agățată, ca un liliac, de grinzile tavanului. — Dă-mi hârtia, ceru Iacob. Să vedem ce-i de făcut mai departe. — Astăzi nu mai am niciun petic de hârtie să-ți dau. — Socotim așadar problema încheiată ! — Nu, răspunse Vocea, cu aceeași intonație
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la gât. Observase abia la secție că nu-l mai are. Fusese singura oară când își adunase puterile. „Dați-mi-l înapoi !“, strigase, apucând de haină pe unul dintre polițiști. Acela se trăsese îndărăt, lovind-o peste față, dar rămăsese agățată de el cu disperare : „Medalionul meu, e al meu !“, hohotise, în timp ce îi smulgeau mâinile, proptind-o în cătușe de țeava caloriferului. „Asta v-au dat, fă, acolo, la țărăniști“, auzi cu urechile țiuindu-i de palme, „aur și valută ? Asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i bage în seamă. În spate, huruiala devenise asurzitoare, muntele se nărui, pântecul i se făcu țăndări și măruntaiele se risipiră. Nu trebuiră să dibuiască drumul, căci prin mărăcinișuri nu exista niciun drum. Chisăliță se opri să-și smulgă scaieții agățați de pulpanele prea largi și alergă după ceilalți. — O să se facă la loc, gâfâi. Grămada asta de gunoi... câtă vreme există orașul. Sau te pomenești că mută și orașul din loc... Privi înapoi, împiedicându-se : Era frumos, cu macaraua aia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cât să-și poată lipi buzele de urechea lui. — Cu fiecare lucru pe care-l cumperi, răcni, pun și mai tare laba pe tine ! Ei asta vor ! Maca își vârî arătătorul în ureche, scuturându-l, de parcă răcnetele ar fi rămas agățate acolo. — Care ei ? întrebă. Asta omul înțelese. Îi făcu iarăși semn să se apropie, pentru a-i șopti celălalt mare secret. Maca preferă să păstreze o oarecare distanță. Omul șopti cu atâta râvnă, că oricine ar fi trecut pe stradă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Străbătute în suită, par decupaje și colaje pe care le poți ordona pe o anumită temă. Multă provocare a ochiului și a minții. Multă senzualitate. Mii de definiții pentru estetica frumosului. O rochie de tafta roșie ca sîngele proaspăt stă agățată deasupra unui covor de ardei mici, contaminați de același roșu. Roșesc, de atîta frig, probabil, și mă opresc într-un mic anticariat. M-am simțit în sufrageria proprietăresei. Caut cărți despre Strehler, despre Faustul lui. Simt că sînt urmărită discret
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
așeze uriașii pentru a aștepta autobuzul care trece de două ori pe zi pe aici - o dată Într-un sens și seara În celălalt sens. De peretele unei alte case din această intersecție centrală a satului cu nume obscen se află agățată o cutie de poștă care a fost cândva albastră (nu galbenă așa cum Între timp au fost vopsite mai toate cutiile de poștă din țară, deci vopseaua ei se decolorează dinainte de prima vopsire În galben de care n-a profitat) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
visase să scrie trei cărți. Prima ar fi fost despre soare și n-ar fi citit-o aproape nimeni. Oamenii, în general, nu gândesc că bietului Soare, care le dă lor lumina, nu îi e tocmai simplu să lucească așa, agățat, cât e ziua de lungă. A doua ar fi fost despre masă și despre obiceiurile de a mânca. Un tom gros, ba chiar catastif, în care mulți anonimi s-ar fi oferit să îi spună cât, ce și în ce
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pierdea timp prețios cu deblocarea acestora. Sus pe combină, stăpâni pe spațiul dintre cer și pământ, Costel și Bela nu oboseau niciodată, împreună lucrau cu spor, temeinic și cu tragere de inimă. Bela avea grijă să aibă tot timpul sacii agățați la cele două orificii, prin care curgea grâul treierat, pentru ca el să-i lege la gură și să-i stivuiască pe tobogan. Când se adunau mai mulți, printr-o simplă manevră, erau coborâți în anumite locuri dinainte stabilite, iar camioanele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
abia scotîndu-și picioarele din zăpadă. Bătrinul gurist avea ochii plini de lacrimi. Se mai uita la lupi și-i da ghes armonistului: Aseară ți-am luat cercei, Astăzi te văd fără ei, Cine ți-o mai lua cercei Să stea agățat ca ei... Pe Neacșu îl trecuseră apele. Își aduse aminte de curva lui și-l podidi plânsul. - Cântă, mă, cântă, strigă la el Anghel. - Cântă, Anghele, că n-o să mai văd lumea asta... Anghel se ținea mai bine. In sânge
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că dandy-ul are, cel mai adesea, nevoie de privitori, totul e un spectacol. Să nu uităm, de altfel, că specularitatea și spectacularul au mult mai multe În comun decât o simplă etimologie. A trăi și a muri În fața oglinzii, agățat, „prins” definitiv și total În capcana suprafeței reflectante, În apa Înșelătoare a unei imagini fără densitate, Îndrăgostit de acea aparență, simulacru al realului - iată marele proiect al dandysmului. Îl formulează memorabil Baudelaire, lapidar, fără Înfiorare: „A trăi și a dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]