KorAP: Find »[drukola/base=agentură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...20 >

480 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

localități din statul cehoslovac. Acțiunea, organizată „minuțios și cu cea mai mare discreție” a cuprins recrutarea, instruirea și echiparea unor grupe formate din „elemente dubioase și dornice de un câștig ușor”, cu condiția să cunoască limba ucraineană. Localitățile identificate de agentura S.S.I. ca fiind centre de instruire pentru aceste grupe au fost: Turka (20 km nord-est de frontieră), unde au fost recrutați și instruiți 28 de inși, Wetlina (5 km nord de frontieră) și Stryj (70 km de frontieră, dar pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Bulgaria (24), Germania (23), la care se adăugau alte 15 diverse. Pe ansamblu, organele contrainformative au constatat că totalul organizațiilor de spionaj descoperite până la acea dată erau în număr de 62 (32 maghiare, 27 sovietice, două bulgare, una diverse). Activitatea agenturii Grupei de contraspionaj a fost și ea una complexă și plină de substanță, într-o perioadă când soarta unor țări era decisă de altele mai mari, prin tratate care conțineau anexe secrete. În acest context au fost executate 400 de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
R.S.S., Ungariei, Bulgariei și Germaniei, iar în scopul unei supravegheri eficiente, a fost închiriată vis-a-vis de fiecare legație câte o casă conspirativă, de unde erau observate toate persoanele care intrau și ieșeau din aceste sedii. Grupa I, prin Biroul Evidenței și Agenturii, a desfășurat, în afară de activitatea contrainformativă, acțiuni informative și operative. Pe întreg anul 1939, Biroul Evidenței a primit spre executare lucrări de la Marele Stat Major (1561), Ministerul Apărării Naționale (45), Ministerul Aerului și Marinei (38), Corpul 2 Armată (10) și, bineînțeles

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Secției Militare și atașat tactic al Ministerului Apărării Naționale pe lângă Serviciul Special de Informații (noua denumire a Serviciului Secret), acesta a fost lăudat pentru următoarele activități: coordonarea activității informative a celor trei fronturi (est, vest și sud); elaborarea instrucțiunilor necesare agenturilor și diferitelor „surse speciale”, precum și a unor lucrări despre situația politică și militară din diferite zone de conflict; consilierea șefului Serviciului în probleme militare, politice și economice; reorganizarea serviciului de curieri și legăturilor radio; organizarea unui birou special de cifrare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Poliția Secretă de Stat (Geheime Staatpolizei, prescurtat Gestapo) și alături de Poliția Criminală a Reichului (Reichpolizei) constituia Serviciul de Siguranță al Germaniei (Sicherheitspolizei). Centrala Gestapo se afla concentrată la Berlin, însă avea secțiuni speciale în unele state și a organizat agenturi informative în toate capitalele Europei. La Ministerul Propagandei își desfășurau activitatea Secțiile VI și VII, diversificate pe spațiile de interes și care au avut „o vie” prezență în culegerea de date. Alături de o monitorizare atentă a presei din toată lumea, Biroul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru Străinătate a Frontului Muncii Germane, Oficiul Politicii Externe, Statul Major al legăturilor cu N.S.D.A.P., Uniunea Națională pentru Germanii din Străinătate, Uniunea Reichului pentru Colonii, Uniunea Național-Socialistă pentru Îngrijirea Victimelor de Război, Biroul de Informații pentru Protecția Industriei Germane, Agentura Economică pentru Europa Centrală, Serviciul Economic German ș.a.m.d. Domeniul contrainformativ se afla în atribuțiile Biroului Politic de Apărare, constituit în 1933 la München, constituit pe șase secțiuni: chestiuni politice; informații, apărare economică și apărarea științei; chestiuni de legislație

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
revenit sarcina de a organiza acțiunile informative, a interpreta datele obținute, a comunica rezultatele și a le exploata. c) Organele de căutare, care aveau rolul „de contact cu elementul populației și cu toate izvoarele de informații”, care trebuiau exploatate. d) Agentura - „personalul care execută misiunile de căutare impuse și dirijate de organele de informații sau de căutare și ale căror elemente trebuie să rămână necunoscute (perfect acoperite)”. Un accent deosebit a fost îndreptat pe cultura generală și de specialitate a elementelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
poliție dintr-o gară se va ocupa numai de activitatea feroviară, un detașament de frontieră să ocupă numai de situația de la graniță etc.). Al doilea capitol - Ierarhia organelor informative - a arătat care sunt cele trei ramuri ale acestei activități: 1. Agentura (agenții de informații ai unităților de poliție și informatorii acoperiți) care au misiunea de a culege informații și de a le raporta în forma în care le-au obținut. 2. Organele de căutare (detașamentele și comisariatele), care primesc rapoartele informative

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
reliefându-se îndeosebi activitatea preotului romano-catolic I. Minuț din Tg. Trotuș. Acțiunile maghiare și-au continuat seria propagandei antiromânești în primul rând prin activitatea preoților. La sfârșitul anului 1943, Legiunea de Jandarmi Cluj-Turda a comunicat, pe baza datelor obținute de la agentură, despre intenția de a se împânzi localitățile de graniță cu preoți fanatici, iredentiști, unii aflându-se în solda serviciului de spionaj maghiar. Mutările de preoți erau operate de Comunitatea Maghiară, Episcopia Reformată din Aiud și Episcopia Romano-Catolică din Alba Iulia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Stat Major aflat la conducerea activității informative/contrainformative din marea unitate. La dispoziția sa se aflau toți specialiștii din comandament (translatori, topografi, fotografi, specialiști în transmisiuni/criptare/decriptare etc.), care aveau sarcina să analizeze datele și documentele primite de la agentură. Șeful secției (biroului) putea convoca reprezentanții organelor speciale de informații de câte ori era nevoie, pentru a determina ce informații trebuie căutate, pentru consultări asupra interpretării unor date obținute etc., iar această colaborare trebuia să fie „intimă și continuă” pentru a avea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care urmărește să transforme datele obținute în unele exploatabile. Această activitate a cuprins următoarele operații: analiza, interpretarea și sinteza informațiilor. La baza tuturor aprecierilor și studiilor de specialitate trebuiau să stea elementele pozitive și reale rezultate din informațiile primite de la agentură. Pentru o imagine cât mai aproape de realitate și pentru a evita contrafacerea unor date primite anterior, acestea trebuiau verificate prin mai multe surse, independente unele de altele. Analiza reprezenta examenul critic și aprofundat al tuturor elementelor de fond și de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din 1 mai 1941, de colonel Ioan Lissievici. Acesta din urmă a elaborat Planul de mobilizare pentru situația în care România ar intra în conflict, principalul document al unui serviciu de informații. În cadrul secției activau cele trei fronturi, fiecare cu agentura aferentă: Frontul de Est (maior Grigore Ernescu și locotenent-colonel D. Rădulescu, șeful Agenturii), Frontul de Vest (maior Aurelian Andra și maior I. Bălteanu, șeful Agenturii) și Frontul de Sud (maior I. Gh. Popescu și locotenent-colonel N. Trifon, șeful Agenturii). 2

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Planul de mobilizare pentru situația în care România ar intra în conflict, principalul document al unui serviciu de informații. În cadrul secției activau cele trei fronturi, fiecare cu agentura aferentă: Frontul de Est (maior Grigore Ernescu și locotenent-colonel D. Rădulescu, șeful Agenturii), Frontul de Vest (maior Aurelian Andra și maior I. Bălteanu, șeful Agenturii) și Frontul de Sud (maior I. Gh. Popescu și locotenent-colonel N. Trifon, șeful Agenturii). 2. Secția II-a Contrainformații, la care a fost numit șef maiorul Traian Borcescu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
principalul document al unui serviciu de informații. În cadrul secției activau cele trei fronturi, fiecare cu agentura aferentă: Frontul de Est (maior Grigore Ernescu și locotenent-colonel D. Rădulescu, șeful Agenturii), Frontul de Vest (maior Aurelian Andra și maior I. Bălteanu, șeful Agenturii) și Frontul de Sud (maior I. Gh. Popescu și locotenent-colonel N. Trifon, șeful Agenturii). 2. Secția II-a Contrainformații, la care a fost numit șef maiorul Traian Borcescu (aprilie 1941), acesta înlocuindu-l pe directorul Florin Becescu (Georgescu). În cadrul aceste

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu agentura aferentă: Frontul de Est (maior Grigore Ernescu și locotenent-colonel D. Rădulescu, șeful Agenturii), Frontul de Vest (maior Aurelian Andra și maior I. Bălteanu, șeful Agenturii) și Frontul de Sud (maior I. Gh. Popescu și locotenent-colonel N. Trifon, șeful Agenturii). 2. Secția II-a Contrainformații, la care a fost numit șef maiorul Traian Borcescu (aprilie 1941), acesta înlocuindu-l pe directorul Florin Becescu (Georgescu). În cadrul aceste secții au funcționat patru grupe și cinci birouri: - Grupa I-a (șef de grupă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Personalului (director Dumitru Lepădatu); - Biroul Administrativ (căpitan (r) Gh. Ionașcu); - Biroul Desenatori (agent principal C. Ionescu). O dată cu mobilizarea Marelui Cartier General, S.S.I. a constituit un nucleu informativ - Eșalonul Mobil - care să deservească necesităților armatei române. Organizarea a cuprins Biroul 1 Agentură și Biroul 2 Studii, la care s-a adăugat coordonarea a trei Centre Informative (Galați, Iași, Suceava), a două Subcentre (Tulcea și Fălciu), a trei echipe (tehnică; sanitară; desenatori) și a gărzii de pază alcătuită din jandarmi. Pentru o cercetare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau alte categorii sociale). În ianuarie 1942 s-a produs o dispersare pe grupe de interes a obiectivelor urmărite: - Biroul Presei, care a monitorizat presa națională și internațională, a recenzat lucrări de specialitate și a semnalat publicațiile/articolele de interes; - Agentura I-a Filaj, care a supravegheat elementele aflate în atenția S.S.I.; - opt grupe informative: a. Grupa Politică, cu misiuni asupra persoanelor care au activat în partide, mișcări și organizații politice și desfășurau, în continuare, diferite acțiuni în raport cu guvernul mareșalului Antonescu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
locotenent-colonel C. Ionescu-Micandru) a realizat schimbul de date cu aliații și a colaborat în implementarea unor măsuri comune antisubversive. Avea în subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane. - Biroul 2, pentru colaborarea cu structurile italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura „P” (Ploiești), maior Gh. Filimon, cu misiunea de a apăra, în colaborare cu partea germană, zona petroliferă. - Agentura „TS” (Turnu-Severin), maior A. Sadoveanu, care a prevenit măsurile de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
antisubversive. Avea în subordine: - Biroul 1, pentru colaborarea cu structurile informative germane. - Biroul 2, pentru colaborarea cu structurile italiene. - Biroul 3 Administrativ. - Agentura „P” (Ploiești), maior Gh. Filimon, cu misiunea de a apăra, în colaborare cu partea germană, zona petroliferă. - Agentura „TS” (Turnu-Severin), maior A. Sadoveanu, care a prevenit măsurile de sabotaj pe Dunăre. 5. Secția IV-a Contraspionaj, a acționat în toate mediile de interes, mai ales în cele ale diplomațiilor străini aflați la București și, evident, în cele ale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și, evident, în cele ale serviciilor de informații străine. La conducere s-au aflat locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Ioan Bălteanu și Florin Becescu. Organizarea era tot pe grupe: Grupa I-a Contraspionaj; Grupa II-a Filaj (sau Agentura II-a); Grupa III-a Legații. 6. Secția V-a Contrasabotaj a fost creată după model german, prin Decretul nr. 687/16 septembrie 1942, pentru a preveni actele de sabotaj, a conduce acțiunea informativă în stabilimentele industriale, a colabora cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
referim, interesul sovietic era canalizat către (re)cucerirea peninsulei Crimeea, fapt pentru care, atât pe uscat cât și pe apă, se duceau lupte crâncene. La 17 iunie 1943, Secția a II-a Contrainformații a transmis o circulară tuturor rezidențelor și agenturilor din subordine pentru a documenta și monitoriza activitatea membrilor partidelor desființate, cu precădere a liderilor acestora. Supravegherea trebuia să fie permanentă și fluxul informativ era îndreptat asupra: activităților inițiate de cei care, în trecut, activaseră în partide și organizații politice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Colaborarea atât de necesară în domeniu a existat în măsura în care fiecare autoritate/organ informativ a apreciat utilitatea acesteia, însă nu a existat „un control direct și organizat” între instituții. Fiecare instituție, având legi și regulamente proprii, și-a școlarizat personalul de agentură în funcție de posibilitățile materiale avute la dispoziție, importanța și utilitatea acordată acestei instruiri. Secția a II-a și S.S.I. și-au pregătit oameni pentru agentura externă acoperită funcție de frontul informativ pe care s-a lucrat. I.G.J. a înființat o școală de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și organizat” între instituții. Fiecare instituție, având legi și regulamente proprii, și-a școlarizat personalul de agentură în funcție de posibilitățile materiale avute la dispoziție, importanța și utilitatea acordată acestei instruiri. Secția a II-a și S.S.I. și-au pregătit oameni pentru agentura externă acoperită funcție de frontul informativ pe care s-a lucrat. I.G.J. a înființat o școală de agenți pentru nevoile informative/contrainformative din mediul rural, dar care s-a închis în septembrie 1940. O școală de agenți acoperiți și descoperiți a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
organizațiile politice”, în cadrul cărora trebuiau să acționeze. În general, pregătirea acestora se efectua individual, dar pentru acest lucru trebuia format un personal instructor calificat și permanent, care să analizeze posibilitățile de lucru ale agentului. Procesul de recrutare și pregătire a agenturii acoperite trebuia să fie continuu, în principal din cauza uzurii și pierderilor inerente. Compartimentarea și conspirarea activității specifice fiind esențiale în activitatea informativă/contrainformativă, Secția a II-a a propus funcționarea a două structuri de învățământ, una pentru agenții externi, cealaltă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
D.G.P., I.G.J. și P.P.C. La baza acestui act au stat unele neconcordanțe asupra datelor furnizate la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, precum și o slabă activitate în domeniul analizei și sintezei datelor. Pentru nivelarea asperităților au fost evidențiate etapele muncii informative/contrainformative - agentura, organele de căutare și organele de informații. Șeful organului de informații avea sarcina să efectueze interpretarea datelor primite, aceasta fiind „operațiunea intelectuală” alcătuită din două operații distincte: analiza și sinteza. Ultima operație o reprezenta difuzarea acestui produs finit - informația - către

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]