388 matches
-
de cap, dureri de stomac, amețeală, tahicardie)”. Aceste informații ajută pacientul să-și canalizeze efortul curajos asupra acestor cincisprezece zile cruciale și să nu se lase cuprins de angoasă, acest lucru fiind valabil mai ales pentru persoanele care suferă de agorafobie și de tulburare de panică hipercentrate asupra senzațiilor lor fizice. Va trebui să perseverați și să așteptați cel puțin încă patru până la șase săptămâni pentru a resimți primele beneficii ale tratamentului. Acest lucru este normal”. Persoanele care suferă de tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de întărire prețios. Inaintea unei terapii, acestea își încurajează membrii să urmeze o terapie de tip TCC. Pe parcursul unei terapii și după încetarea acesteia, numeroși terapeuți își încurajează pacienții să devină membri ai acestor asociații. 6. Atacurile de panică și agorafobia Sarah Mary-Rabine, Évelyne Mollard∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Evoluția conceptului de panică Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Terapie 2. Studiu de caz Anamneză Analiza funcțională Evaluare Protocol terapeutic Descrierea ședințelor Rezultate 3. Discuțiii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiții Atacurile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei terapii și după încetarea acesteia, numeroși terapeuți își încurajează pacienții să devină membri ai acestor asociații. 6. Atacurile de panică și agorafobia Sarah Mary-Rabine, Évelyne Mollard∗ 1. Contribuții teoretice Definiții Evoluția conceptului de panică Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Terapie 2. Studiu de caz Anamneză Analiza funcțională Evaluare Protocol terapeutic Descrierea ședințelor Rezultate 3. Discuțiii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiții Atacurile de panică și complicația lor principală, agorafobia, sunt entități clinice recunoscute încă din sec. al XIX-lea. Starea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
hipervigilența pe care le provoacă favorizează dezvoltarea unei anxietăți cronice, care facilitează apariția unor noi atacuri de panică. Această spirală anxiogenă a tulburării de panică produce o suferință psihică intensă, care poate să conducă până la disperare. Conduitele de evitare asociate agorafobiei perturbă, uneori într-o manieră invalidantă, modul de viața și activitățile personale, sociale și profesionale ale celor care suferă de această tulburare. Atacul de panică și tulburarea de panică Atacul de panică Atacul de panică poate fi definit ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este diagnosticată la aproximativ 10% dintre subiecții tratați în cadrul serviciilor de sănătate mentală. In cadrul populației clinice non psihiatrice, nivelul prevalenței se situează între 10 și 30% pentru patologiile vestibulare, respiratorii și neurologice, și ating 60% în cazul patologiei cardiologice. Agorafobia De cele mai multe ori, agorafobia se declanșează ca urmare a unui atac de panică. Intr-adevăr, persoana care trăiește această experiență dureroasă are tendința de a asocia apariția atacului de panică cu situația în care acesta s-a declanșat. Astfel, persoana
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
10% dintre subiecții tratați în cadrul serviciilor de sănătate mentală. In cadrul populației clinice non psihiatrice, nivelul prevalenței se situează între 10 și 30% pentru patologiile vestibulare, respiratorii și neurologice, și ating 60% în cazul patologiei cardiologice. Agorafobia De cele mai multe ori, agorafobia se declanșează ca urmare a unui atac de panică. Intr-adevăr, persoana care trăiește această experiență dureroasă are tendința de a asocia apariția atacului de panică cu situația în care acesta s-a declanșat. Astfel, persoana respectivă încearcă să evite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
decât doar dacă un anume magazin este deschis, să se asigure că nu se îndepărtează niciodată de casă sau de un cabinet medical... Angoasa persoanei care suferă de atac de panică este centrată pe un acces posibil la aceste ajutoare. Agorafobia mai poate fi definită și ca teama de a se regăsi în locuri sau situații din care ar putea fi dificil sau jenant de ieșit sau în care s-ar putea să nu se găsească imediat ajutoare în caz de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar putea fi dificil sau jenant de ieșit sau în care s-ar putea să nu se găsească imediat ajutoare în caz de apariție brutală a unui atac de panică. Evoluția conceptului de panică Modelul biologic Relațiile dintre panică și agorafobie Klein a fost primul psihiatru care a sugerat un model care stabilea în mod clar relațiile dintre panică și agorafobie. Până în acel moment, tulburarea de panică și agorafobia erau descrise în aceeași manieră. Klein remarcase faptul că Imipramine provoca pacienților
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în caz de apariție brutală a unui atac de panică. Evoluția conceptului de panică Modelul biologic Relațiile dintre panică și agorafobie Klein a fost primul psihiatru care a sugerat un model care stabilea în mod clar relațiile dintre panică și agorafobie. Până în acel moment, tulburarea de panică și agorafobia erau descrise în aceeași manieră. Klein remarcase faptul că Imipramine provoca pacienților suferinzi de atacuri de panică o reducere a acestor atacuri și o revenire progresivă la autonomie, pacienții putând să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de panică. Evoluția conceptului de panică Modelul biologic Relațiile dintre panică și agorafobie Klein a fost primul psihiatru care a sugerat un model care stabilea în mod clar relațiile dintre panică și agorafobie. Până în acel moment, tulburarea de panică și agorafobia erau descrise în aceeași manieră. Klein remarcase faptul că Imipramine provoca pacienților suferinzi de atacuri de panică o reducere a acestor atacuri și o revenire progresivă la autonomie, pacienții putând să facă față unor situații evitate până în acel moment. Klein
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de panică memorează o asociere sistematică între excitarea fiziologică și pericol. Această prelucrare a informației activează un sistem de alarmă, care antrenează mai ușor atacul de panică. Dificultăți în prelucrarea informației Unele persoane care prezintă o tulburare de panică cu agorafobie suferă poate și de o perturbare a mecanismelor de elaborare vizual-perceptivă și de reprezentare a spațiului care ar putea explica reacțiile lor de evitare. Această dificultate în prelucrarea informației poate fi legată de existența unui deficit al proceselor atenționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de schemele cognitive de pericol care infiltrează în mod sistematic informația, provocând o analiză permanentă a oricărei informații disponibile. Dupont și al. au demonstrat faptul că acest mecanism de hipervigilență rămâne activat la pacienții suferind de atacuri de panică și agorafobie, inclusiv pe durata prelucrării informației referitoare la stimulările non anxioase. Această suprastimulare ar putea antrena o supraîncărcare emoțională, care activează la rândul său o schemă cognitivă de pericol care provoacă reacții de evitare. Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Componentele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și agorafobie, inclusiv pe durata prelucrării informației referitoare la stimulările non anxioase. Această suprastimulare ar putea antrena o supraîncărcare emoțională, care activează la rândul său o schemă cognitivă de pericol care provoacă reacții de evitare. Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Componentele tulburării de panică cu agorafobie Patru componente esențiale merită a fi menționate ca fiind caracteristice tulburării de panică cu agorafobie: - o componentă fiziologică: răspunsul de alarmă asociat atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
informației referitoare la stimulările non anxioase. Această suprastimulare ar putea antrena o supraîncărcare emoțională, care activează la rândul său o schemă cognitivă de pericol care provoacă reacții de evitare. Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Componentele tulburării de panică cu agorafobie Patru componente esențiale merită a fi menționate ca fiind caracteristice tulburării de panică cu agorafobie: - o componentă fiziologică: răspunsul de alarmă asociat atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activează la rândul său o schemă cognitivă de pericol care provoacă reacții de evitare. Caracteristicile tulburării de panică cu agorafobie Componentele tulburării de panică cu agorafobie Patru componente esențiale merită a fi menționate ca fiind caracteristice tulburării de panică cu agorafobie: - o componentă fiziologică: răspunsul de alarmă asociat atacului de panică se traduce fiziologic printr-o creștere a activității sistemului nervos autonom, antrenând contracturi musculare, fenomene de vasoconstrucție, o creștere a presiunii sanguine, o accelerare a ritmului cardiac; respirația devine sacadată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de vulnerabilitate; - o componentă comportamentală ce conține ansamblul de comportamente de retragere, de evitare, de evadare dar și ansamblul de atitudini preventive organizate de către persoana suferindă pentru a camufla răspunsul de angoasă; și disperarea asociată acestei tulburări de panică cu agorafobie poate conduce la o stare depresivă, la o anxietate generalizată, un comportament adictiv care trebuie luat în considerație în cadrul terapiei. Cercul vicios al întăririi Aceste sisteme de răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
față amenințării, învățându-l unele comportamente adaptate acestei situații, - ajutându-l să identifice mecanismele sale de prelucrare a informației, în special mecanismul să de hipervigilență față de pericol și mecanismele sale de evitare cognitivă. Tratament Tratamentul atacurilor de panică și al agorafobiei în terapia comportamentală și cognitivă se organizează în jurul unei analize precise a comportamentului cu scopul de a înțelege mecanismele de declanșare și de menținere, în aceeași măsură în ceea ce privește aspectele fiziologice, cognitive și comportamentale. Ca urmare a acestei analize și a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care rezultă din această interpretare catastrofică intensifică reacțiile corporale, care confirmă și mai mult sentimentul de pericol. Acest cerc vicios culminează cu un atac de panică. Interpretarea catastrofică a efectelor hiperventilației conduce deci la atacul de panică. Terapia cognitivă a agorafobiei își propune identificarea monologurilor catastrofice care alimentează răspunsul anxios al pacientului. Distorsiunile cognitive relative la pericol Intervențiile asupra acestor monologuri sau imagini mentale permit identificarea distorsiunilor cognitive relative la pericol. Aceste distorsiuni pot afecta trecutul printr-o selecție a evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
îndoiește că poate fi ajutată și nu speră prea mult de la această consultație. Nu are încredere în medicamente și este anxioasă la ideea că i se va impune un tratament. Istoria bolii Doamna S. suferă de atacuri de panică și agorafobie de doi ani. Ea este incapabilă să precizeze ziua și circumstanțele exacte ale primei crize, apărute cu puțin timp înaintea căsătoriei sale (în perioada pregătirilor). Crizele, frecvente totuși, n-au deranjat desfășurarea ceremoniei. Ulterior, ele s-au diminuat fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi negativ. Aceste crize se produc în lipsa oricărui factor declanșator identificat de către pacientă, ele au loc chiar și atunci când aceasta se află acasă într-o atmosferă de calm. Dacă la începutul manifestării tulburării doamna S. nu acuză și simptome de agorafobie, accentuarea frecvenței și a severității atacurilor de panică îi provoacă teama de a nu se confrunta cu o asemenea problemă în anumite situații și de a nu deveni din această cauză ridicolă. Atacurile de panică au devenit cvasi sistematice atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
timp de patru zile, întrerupt în urmă cu o lună; asociere cu o trăire negativă. - Alprazolam: 0,25 mg dimineața + 0,25 mg la nevoie, care se poate reînnoi de trei ori. Diagnostic DSM-IV Axa I: Tulburare de panică cu agorafobie (F40.01). Axa II: - . Axa III: - . Axa IV: - . Axa V: EGF = 41 (actual) Evaluare Terapeutul cere pacientei să completeze, la începutul și la sfârșitul terapiei, niște chestionare și scări care vor măsura starea sa anxioasă și depresivă. El evaluează progresia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de panică și anxietății generalizate și testul comportamental de evitare. Intre ședințe, pacienta comunică numărul de atacuri de panică diurne și nocturne și consumul săptămânal de alprazolam. Protocol terapeutic Contractul terapeutic Doamna S. dorește ca atacurile sale de panică și agorafobia să dispară pentru ca viața sa să devină mai bună. După ce i s-a explicat diagnosticul, terapeutul îi propune un contract terapeutic precizând obiectivele care urmează a fi atinse, durata tratamentului, cât și tehnicile cognitive și comportamentale utilizate. Acesta îi explică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
căruia este evaluată menținerea modificărilor cognitiv-comportamentale. Faza A presupune trei ședințe consacrate anamnezei, diagnosticului, analizei funcționale și diferitelor scări de evaluare. In timpul acestei faze, terapeutul informează pacienta în legătură cu atacurile de panică și cu mecanismul de producere al acestora, cu agorafobia, cu tratamentul și diferitele tehnici utilizate. Contractul terapeutic este semnat în acest moment, pentru a marca angajamentul pacientei de a urma tratamentul. S-a luat decizia, împreună cu doamna S., ca la cea de a cincea ședință să se rezerve un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un magazin de mărime medie, pacienta face cumpărături împreună cu sora sa, în timp ce acesta era plin de lume. ”Imi voi pierde în curând controlul”. Informare și formare Sedința permite realizarea analizei funcționale și stabilirea diagnosticului: acela de tulburare de panică cu agorafobie. Terapeutul explică diagnosticul pacientei, insistând pe atacul de panică și dispariția acestuia în mod spontan. Sarcini de îndeplinit Sarcinile ce vor fi îndeplinite în intervalul dintre ședințe sunt stabilite astfel: - să completeze fișele de auto-observație; - să continue să-și noteze
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o convorbire cu pacienta și cu soțul acesteia. Acesta din urmă este preocupat în legătură cu soția sa. El este îngrijorat în legătură cu problemele acesteia, cu gravitatea lor și în ceea ce privește prognosticul. Terapeutul, cu acordul pacientei, îi explică ce înseamnă tulburarea de panică cu agorafobie, mecanismul acesteia, în ce constă terapia și faptul că prognosticul este bun. Soțul se liniștește repede și vorbește apoi despre dificultățile familiale cauzate de tulburare, amintind de ameliorarea care a apărut în ultimele două săptămâni, și despre sentimentul său de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]