3,907 matches
-
Transilvaniei cu România. A fost secretarul acesteia și membru în Marele Sfat Național Român. În anii ce au urmat, el a intrat și în viața politică a României Mari, fiind membru al mai multor partide: Partidul Național Român, Partidul Național Agrar, Partidul Național Creștin și Partidul Poporului. Un fapt ce trebuie reținut, din activitatea sa politică, este că în timpul ședinței Consiliului de Coroană, din 30 august 1940, când s-a luat în discuție ultimatumul generat de Dictatul de la Viena, privind cedarea
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
vorba de ultimul rege și mămica lui. Este o tăcere de acoperire, fiindcă sub ea se cunoaște planul lui Stalin de măsuri ce trebuiau înfăptuite după eliberarea României: abolirea monarhiei, lichidarea partidelor istorice, crearea structurilor represive după modelul sovietic, reforma agrară ca prim pas al colectivizării, lichidarea exploatatorilor și băncilor, închiderea țării în lagărul sovietic. Planul a fost adus de emisari sovietici, imediat după instalarea guvernului Petru Groza și prelucrat cu Ana Pauker, Pârvulescu și Doncea, dar, indirect a aflat de
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
pitoreasca, prin podurile ei dunărene pe corzi Calatrava-n conurbație, Giurgiu-Russe, presimțind pericolul! De aici și inevitabila criză mistică peak experience extatică la vârf, dată sub stele sudice ca la Perpignan celui mai modest dintre îndrumătorii noștri spirituali postaci, un radical agrar justițialist devenit conciliant (teză, antiteză și sinteză) prin necesitate dialectică a geniului obligat tranzacțional, să ne orientăm exact pe drumu de mijloc, ca maidanezienii, adică să ne elaborăm proiectele cultural-spirituale ghidându-ne după noutățile tv-ului hibrid franco-german arte de la Strasbourg
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
de țară, România va fi articol de dicționar, precum Fenicia sau Dacia Felix. În 2222, limba română va fi o limbă de multă vreme moartă, cum probabil majoritatea limbilor europene, omorâte de English (U.S.A.). Ce talent cu adevărat radical agrar și justițialist consumerist, mândru ca un mazil naște, cadrele didactice să îndrume din fașă pe ai noștri supradotați să scrie epopeea RO direct în limbi străine, folosind infrastructura intelectuală a altora, și cel mult să ni se dea și nouă
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
fasciști ucrainieni. Sute de mii de refugiați din Ucraina de est vin în Rusia. Pe de altă parte greco și romano catolici sunt persecutați de ortodocși ruși, ca în era sovietică. La Moscova, în Crimeea se închid McDonalds-urile. Produse agrare din vest nu mai ajung în Rusia. Embargou, război vamal est-vest! După opinia Kremlinului și Bisericii tuturor rușilor, Occidentul este direct interesat și vinovat de degradarea situației internaționale, în special de nesiguranță, exodul creștinilor orientali terorizați de mahomedani. Complexul militar-industrial
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
te cita, „Biserica universală respiră prin doi plămâni - catolicismul și ortodoxia"!? Și capul, creierul, care e? Papa? Nu cumva neacceptarea acestui, să-i zicem, blând, „dezechilibru spiritual", se numește „persecuție"? III) „La Moscova, în Crimeea se închid McDonalds-urile. Produse agrare din vest nu mai ajung în Rusia. Embargou, război vamal est-vest". Din câte știu eu, McDonalds-urile sunt, deocamdată, luate la control fiindcă, simțindu-se „ca acasă", au început să treacă peste reglementările în vigoare și să vândă mizerii din ce în ce mai
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
și monografiști, cronicari ai unor evenimente revolute, publiciști, cercetători, geografi, sociologi, profesori și filateliști sunt „eroii” evocărilor lui ȘVM, el evidențiind meritele și valoarea lucrărilor acestora în contextul literar, artistic, cultural, geografic și religios al unui județ de la câmpie, reajuns agrar prin excelență, dar cu o viață spirituală demnă de reținut și cu personalități ale culturii, ale științei și, nu în ultimul rând, ale literaturii, remarcabile. Două sunt aspectele pozitive ale întreprinderii lui Ștefan Vida Marinescu, și anume că, deși este
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
încercat și coreenii să dea de lucru croitoreselor brăilence, dar au dat faliment -Insula Mare a Brăilei, privatizata, mai produce ceva cereale. Să mai vorbim de Centrală Industrială Siderurgica Galați? Construit în ciuda opoziției URSS care ne dorea o țară predominant agrara, începe să producă în 1968, ajungând în 1972 la 50.000 angajați. Anul 1988 este anul de vârf, cu 8 milioane tone de oțel, reprezentând 8% din producția mondială, hotăram prețul oțelului la bursă; este al doilea mare furnizor de
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
fructiferi, cât și terenurile, ca să aducă rod bun în anul care tocmai a început. Legat de mergerea la câmp cu Agheasmă este și tradiția ruperii unui băț în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificația acestui băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat această zonă scăldată atât de apele Dunării, cât și ale Mării Negre. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era tocmai respectul ducerii pe mai departe, din generație în generație, a datinilor și obiceiurilor moștenite: Specificitatea universului de simboluri și imagini încărcate cu conotații impregnate de specificul vieții agrare, dau nota definitorie a mentalității românești, în ultimă instanță a spritului național. (Anuar IEF, Moraru, 1990:54). Obiceiul constituie obișnuița însă nu cea omenească, domestică, ci una în care omul se leagă strâns cu divinitatea, cu tainele Universului, cu mărturisirile
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
umană, ivirea este divină; ivi, ivesc, vb. IV. refl. - a se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. Cf. DOOM. Referințe bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București. • Tradiții și
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
îmbătrânita, dar după terminarea războiului orașul s-a repopulat prin revenirea celor plecați pe de o parte sau prin migrarea de populație săteasca din perioada 1922-1928. Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din mână moșierilor în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument de lucru, totuși, târgurile de
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
prin revenirea celor plecați pe de o parte sau prin migrarea de populație săteasca din perioada 1922-1928. Referitor tot la perioada 1922-1928, Victor-Albinel Firescu, analizează Implicațiile sociale și economice ale reformei agrare d edupă primul Război Mondial, arătând că reforma agrara a avut și un efect benefic realizând un imens transfer de proprietăți din mână moșierilor în favoarea țărânilor impulsionțnd cooperativele de producție și creditul agricol ca instrument de lucru, totuși, târgurile de cereale unde se desfășura un comerț organizat erau în
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
curând să văd ce-ai să mai zici Când voi veni cu tolba plină de pupici !!! ............................................ E vineri, soare, -i minunat și-i toamnă aurie Că toate holdele din stat ți le-oi trimite ție!... ................................................... Ufff... uite, „declar închise lucrările” agrare Din toamna-iarna asta ce ne-a cuprins la greu! Însă deplâng pe cei ce n- au pus în hambare Ce-a mai rămas pe glie! Că mustul l-aduc eu! Și ieri și astăzi până-n miez de noapte La Panciu
TOAMNĂ, LA PANCIU de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352586_a_353915]
-
acum mă întorceam oarecum în Radio, pentru care făcusem pasiune. Mi-amintesc zilele de practică la Actualități, unde făceam de exemplu, pentru „Jurnalul de seară” mini reportaj de weekend, maxim 2 minute. Și mă întorceam tot la Actualități, dar la „Agrar”, unde am realizat timp de un an „Viața satului”, o emisiune cu durata de o oră. Atunci mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului. Și când ați început să faceți emisiuni de turism? Am avut privilegiul
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
totdeauna cozile interminabile, care paralizau schimburile la frontiere. Ulterior, pentru a nu mai fi nevoie de importuri de alimente din alte țări, s-au gândit să încurajeze producătorii proprii să producă în cantități mai mari. Așa s-a născut Politica Agrară Comună. Mai nou, subvențiile nu se mai acordă pentru sporul recoltelor, ci pentru a asigura agricultorilor subzistența, cu condiția să producă mai puțin, pentru că s-a ajuns la supraproducție. Bunăstarea locuitorilor țărilor asociate Pieței Comune n-a trecut neobservată și
ISTORIA UNIUNII EUROPENE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347103_a_348432]
-
sau Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. Aici găseau întinderi de câmpii mănoase , o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea un an mai târziu a legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un tânăr țuțuian
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
bunurile țării pe care nu le-au muncit ei. Apoi au venit cei care, pretinzându-se de dreapta, au plusat rezolvând multe alte asemenea „in integrum”, dar nu cea esențială: pentru țăranul român. Au fost jignite prin aceasta toate reformele agrare făcute de Cuza, de Ferdinand I și chiar cea de după al doilea război mondial făcută tot sub regimul monarhic al cărui principiu național demonstrat tocmai prin asemenea reforme era de a-i împroprietări pe cei care au luptat și și-
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
cu cei care au dat, fiindcă nu dădeau de la ei și au lăsat țărănimea nedreptățită până astăzi, după douăzeci de ani, din care cauză s-a ajuns la falimentul agriculturii, la importuri de hrană pentru noi, care hrăneam Europa! Reformele agrare sunt consfințite istoricește ca atare la toate popoarele și, odată legea promulgată, sau recompensarea exproprierii făcută, nu se mai revine asupra ei! Este asta mai mult decât o Lege juridică; e o Lege a Istoriei. Pentru că, dacă omenirea va accepta
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
anii 1918-1938. În primul caz, perioada a fost marcată de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859), care pune bazele statului român modern, la câștigarea independenței (1877/ 1878). Politica de reforme a lui Alexandru Ioan Cuza, în primul rând reforma agrară din anul 1864, și politica de modernizare promovată după aceea de Carol I au făcut ca statul român să se smulgă din înapoierea determinată - în principal - de dominația otomană și să se modernizeze rapid. Progresele au fost vizibile pe toate
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
puternic. Politica coherentă dusă de parlamentul constituțional sub o bună îndrumare monarhică a lărgit granițele până în anul 1919 sub Regele Ferdinand care se încoronează la Alba Iulia. Țara cuprinzând aproape toți vorbitorii limbii române de pe teritoriul Daciei antice. Economia, preponderent agrară cu puternici muguri industriali, a generat un Leu românesc de aur care era valută bine cotată în toată Europa. Total 70 ani de prosperitate zguduită și de 2 războaie mondiale în care Regele, un cârmaci ferm, a răzbit valurile progresând
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
David - „Iobăgia în Transilvania în sec. al XVI-lea”, vol. I, p.354 • Filipescu, Alexandru - „Istoria Maramureșului”, 1940, p.42 • Glanetașu, Vasile - „Ulmeni, Pasi spre urbanizare”, Baia Mare, 1971, p.7,9 • Arhivele Statului Sălaj, Zalău - „Fond Comisia pentru aplicarea reformei agrare din 1945, în județul Sălaj, comuna Ulmeni”, fasc. I, p.2. • Feneșan, Costin - „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, București, 1986, p.214 • Regia Națională a pădurilor „ROMSILVA”, op.cit., p.24,25 • „Gazeta de Maramureș” - art. „Familii nobiliare de Maramureș
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
spuse, este jumătate mai slab din cauza pânzei freatice situate mai la suprafață (caracteristic pentru pământul argilos), iar cealaltă parte o reprezintă pământul pietros. Productivitatea slabă a muncii este influențată în mare măsură de calitatea pământului, dar și de precaritatea tehnicii agrare, cea mai mare parte a ei rămânând tradițională, pe tot parcursul evului mediu. În ceea ce priveste culturile, rolul preponderent revine grâului, de cele mai multe ori amestecat cu secară. Urmează orzul, ovăzul de toamnă și de primăvară. Pe proprietățile țărănești, preponderent era
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Localitatea Ulmeni, cu o economie preponderent agricolă, a fost marcată evident de consecințele primului război mondial. Insuficiența forței de muncă, a inventarului agricol, pierderile umane și materiale suferite din cauza războiului, starea de frământare datorată perspectivei pe care o avea reforma agrară, au avut ca efect imediat, reducerea suprafeței însămânțate. În anul 1921, este legiferată reforma agrară; se declarau expropriate moșiile mai mari de 100 ha. Astfel, 140 de îndreptățiți la împroprietărire, împreună cu instituțiile economice, ecleziastice, școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]