2,163 matches
-
dezvoltării economice, mult timp neegalată în literatura de specialitate. Nici unul din modelele neoclasice de creștere economică nu s-a ridicat la înălțimea filosofică a înțelegerii lui Adam Smith. Modelele neoclasice de creștere economică s-au bazat pe funcțiile de producție agregate pentru a explica acest proces și a predicționa efectele. Au constatat că acumularea de capital și creșterea mâinii de lucru nu constituie factorii determinanți, acordând rolul esențial progresului tehnologic. Dar acest progres tehnologic este „exogen”. În loc să se explice sursele de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
nu doar asupra volumului outputului național. Aceste insuficiențe ale modelelor neoclasice au constituit unul din impulsurile esențiale pentru apariția “noii teorii” a creșterii economice în care schimbarea tehnologică este endogena. Teoria creșterii economice “endogene” poate fi exprimată cu ajutorul unei funcții agregate de producție de formă: Y = f (k, l, h, a) unde: k= capitalul fizic h= capitalul uman a = schimbarea tehnologica, care spre deosebire de modelel neoclasice nu este constantă. Această funcție de producție, operează cu randamente crescătoare la scară. Ce anume contracarează efectul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pentru ca ideea privind conexiunea puternică între capitalul uman și creșterea economică să dobândească credibilitate publică. „Ceea ce nu poate fi cuantificat, nu există în analiza economică”, spunea cândva, unul dintre adepții pozitivismului. Modelele de creștere „endogenă” au inclus între variabilele funcției agregate de producție, direct sau indirect, capitalul uman. Dar rezolvând problema „rezidualului” din modelul Solow, nu au produs automat și evidența necesară argumentării practice. Oricum, faptul că investițiile în capital uman sunt în țările OECD mai mari decât investițiile în capitalul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
din rațiuni de spațiu și funcționalitate. Fiecare celulă umană are aproximativ 1,8 metri de ADN, dar înfășurat pe histone se reduce la 90 mm, apoi condensat în cromosomi coboară la 120 μm de cromatină. Mai multe subunități histonice se agregă formând o bobină împreună cu ADN-ul înfășurat pe ele, ce se numește nucleosom. Celulele umane au nevoie de aprox. 60 x 106 unități histonice, astfel că că într-un timp scurt (faza S normală = 8 ore) trebuie sintetizate cantități enorme
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
interacționează mai rapid și mai puternic cu sfingolipidele, există o tendință de agregare a acestora, formând grupări mai rigide în foița externă a membranei celulare, care au fost numite „plute” lipidice (lipid rafts). La nivelul acestora se pare că se agregă și glicolipide membranare și unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri. Ar putea fi parțial complexe de semnalizare, parțial motive structurale membranare repetitive. Plutele lipidice ar putea aduna moleculele semnal pentru
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
agregare a acestora, formând grupări mai rigide în foița externă a membranei celulare, care au fost numite „plute” lipidice (lipid rafts). La nivelul acestora se pare că se agregă și glicolipide membranare și unele proteine, oferind și specializare funcțională acestor agregate lipidice. Acestea ar putea avea mai multe roluri. Ar putea fi parțial complexe de semnalizare, parțial motive structurale membranare repetitive. Plutele lipidice ar putea aduna moleculele semnal pentru o semnalizare mai eficientă. Plutele lipidice sunt subdomenii plasmalemale distincte (submicronice), alcătuite
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
deosebită a ambilor factori. A apărut astfel conceptul de receptor mobil care explică faptul că activarea receptorilor membranari presupune o serie de fenomene de migrare, agregare sau dezagregare moleculară. S-au descris astfel procese de migrare laterală și formarea unor agregate din mai multe proteine solitare (subunități). In foarte multe cazuri activarea receptorului este urmată de cuplarea acestuia cu anumite proteine reglatoare care plutesc de asemenea liber în membrană. Procesele de migrare laterală a receptorilor dau posibilitatea acestora să realizeze densități
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
semnalelor în citosolul profund, pentru răspuns sinergic. 5.10. Joncțiuni celulare In cursul dezvoltării ontogenetice a unui organism multicelular, celulele progenitor se diferențiază într-o multitudine de tipuri celulare, cu caracteristici, structuri și funcții specifice. Celulele de același tip se agregă în ceea ce se numește un țesut pentru a coopera în realizarea unei funcții (țesut muscular pentru contracție, glandular pentru secreție, etc.). Mai multe tipuri de țesuturi se agregă într-un organ, pentru a realiza o funcție majoră a organismului. Nici una
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulare, cu caracteristici, structuri și funcții specifice. Celulele de același tip se agregă în ceea ce se numește un țesut pentru a coopera în realizarea unei funcții (țesut muscular pentru contracție, glandular pentru secreție, etc.). Mai multe tipuri de țesuturi se agregă într-un organ, pentru a realiza o funcție majoră a organismului. Nici una dintre aceste funcții nu ar fi posibilă fără o largă gamă de molecule de adeziune, care să asigure legăturile fizice între celule sau între celule și matricea extracelulară
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
miozină, iar cealaltă este fixată prin împletire pe membrana Z. Discul clar (două semidiscuri, de o parte și de alta a membranei Z) are lungimea de 2 μm. Miofilamentele de miozină formează discul întunecat (1,5 μm). Aceste miofilamente sunt agregate moleculare cilindrice, cu o serie de proiecții laterale. Excepție face o zonă netedă centrală, de 0,2 μm, si o porțiune mijlocie a acestei zone îngroșată, reprezentând stria M. Sarcomerul este porțiunea cuprinsă între două membrane Z succesive, conține un
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
participa în "aceleași" ritualuri, se pot ruga la "aceiași" zei, pot purta haine similare ș.a.m.d. fără a se subordona unei tiranii sau ortodoxii." (Cohen, 1992: 21) Astfel, individualitatea și comunalitatea pot fi considerate reconciliabile. Repertoriul simbolic al comunității agregă individualitățile și alte diferențe din comunitate, oferind totodată mijloacele necesare exprimării și interpretării lor, transformând constant realitatea diferenței în aparența similarității și constituind astfel granițele comunității. Tot în ideea apărării legăturii dintre autonomie, reciprocitate și comunitate Richard Dagger (1997) arată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Anglia. Se pare că modelul din New England a fost adoptat și în New Netherlands și în alte zone. Dar cel puțin pentru cei proveniți din Țările de Jos, propria experiență comunitară era suficientă pentru a-i face să se agrege fără să aibă nevoie de modele. Oricum ar fi fost, în noile orășele, noi persoane puteau fi admise doar cu consimțământul tuturor locuitorilor. Deși există tendința de a considera perioada colonială ca unitară din punctul de vedere al comunității, au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să capete un accent urban mai pronunțat. Noi forme de conviețuire se dezvoltă, cu un specific aparte față de sate. Apar structuri ce (ncurajează creația culturală ș( științifică. Apar de asemenea noi societăți de g(ndire, reviste (n jurul cărora se agregă grupări ce promovează idealuri (nalte. Dezvoltarea structurilor economice generează la r(ndul ei noi forme de agregare ș( diversifică treptele stratificării sociale. Legăturile dintre diversele localități se multiplică, satul (nsuși (ncep(nd să se transforme timid. Deschiderea tinerilor către școală
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar fi fost dificil să se agrege o atitudine ș( o acțiune comună (n cadrul obștilor deoarece, arată el, "...obștiile nu conzistă dintr'o masă omogenă de țărani, ci din clase de țărani" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 305). Obiectivitatea ș( realismul cu care Gherea (nțelegea să abordeze problemele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
urbanizare ș.a.m.d. au fost etape prin care unii au trecut iar alții "au fost trecuți". Toate au fost procese cruciale la momentele respective și de asemenea piloni esențiali în structurarea istoriei. În tot acest răstimp oamenii s-au agregat, s-au înmulțit, s-au întâlnit, au călătorit, s-au înfruntat. Succes au avut de obicei cei care au reușit să acționeze coerent la nivel de grup lărgit. Schimbarea formelor de solidaritate, fenomen absolut necesar păstrării coeziunii în condițiile creșterii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
chestionare, observații; date privind forma și numărul conexiunilor sociale. Interacțiune Mediată de mediu Bazată pe roluri guvernate de norme Conflict, ideologie, alienare Bazată pe simboluri, negociere de semnificații, definirea situației Relații sociale ce formează rețele de interacțiune. Concepția asupra comunității Agregat de indivizi, plasați într-o anumită nișă ecologică, și aflați în competiție pentru supraviețuire Indivizi integrați, ce împărtășesc valori și norme comune și trăiesc în consens, ca membrii ai unor instituții Divizată, supusă schimbărilor bruște, bazată pe inegalitate și lupte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociale să fie și mai scăzută. Analiza de mai jos vine în continuarea unor studii existente deja în acest domeniu (vezi pe cel menționat mai sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc. Pentru a agrega toți acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alte tipuri de rețele, cum ar fi cele din cadrul comunității. Aceste rezultate ce indică un asociaționism scăzut al populației din rural, sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în alte țări din blocul ex-comunist Paxton (2007) demonstrează cum Europa de Est, ca predictor agregat într-un model de regresie, are efect asupra nivelului de încredere generalizată și de asociaționism. Așadar țările ex-comuniste urmează un model al asociaționismului similar între ele, dar diferit de cel al altor țări (vezi o demonstrare a acestui fapt și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pacienți în spitalul A și 1000 în spitalul B. * Comparând ratele de supraviețuire pentru spitalele A și B ajungem la o concluzie paradoxală. Pentru ambele categorii, pacienții spitalului A au o șansă mai mare de supraviețuire. Totuși atunci când datele sunt agregate, șansa de supraviețuire este mai mare pentru pacienții spitalului B. Explicație: Spitalul B are un procent mult mai mare de pacienți aflați în stare bună. Tabelul nr. 8.7: Clasificarea pacienților în funcție de spitalul unde au fost tratați și rezultatele după
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de emergență (socializarea), spațiu de dialog și de formalizare (exteriorizarea), loc de Îmbogățire (combinarea) și apoi de concentrare (interiorizarea). Așa cum am văzut mai sus, această kata reia schema emblematică a transformării ciclice a yin-ului În yang. Tacitul interior (Întuneric - yin), agregându-se, progresează și se exteriorizează (lumină - yang), pentru a se interioriza apoi din nou În individ. Ba-ul include o importantă componentă tacită atunci când emoțiile, experiențele, sentimentele și imaginile mentale sunt transmise cu ocazia socializării capacităților și a cunoștințelor indivizilor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fi doar zgomot, fără competențele de analiză, de judecată și fără o filozofie care să le anime. Or, aptitudinea de a identifica semne purtătoare de sens pentru a obține cel mai bun profit depinde de această capacitate de ansamblu care agregă opinii, perspicacitate, claritate și decizie. Aceasta constituie chi-ul global al Întreprinderii, Moku-no-chi-ul său particular și corporativ. Din superioritatea sau din inferioritatea chi-ului unei Întreprinderi față de alta rezultă superioritatea sau inferioritatea sa. O atare definiție a chi-ului global se apropie de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
analiza SWOT propriu-zisă în completarea listelor de forțe, slăbiciuni, oportunități și amenințări. c) Etapa 5 reprezintă completarea celor patru careuri din partea dreaptă, jos a tabelului 7.2. d) Etapa 6 reprezintă suprapunerea opțiunilor obținute în etapa 5, într-o strategie „agregată”, consistentă și coerentă, sugerată de săgețile din tabelul 7.2. e) Etapele 2-6 reprezintă analiza SWOT propriu-zisă, varianta modelului calitativ, care în final va fi vizualizată într-o formă sintetică într-un singur caroiaj de tip uzual tip 3 x
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
economică, la polul opus se află așazisele Țări BRICS: Brazilia, Rusia, India, China și mai nou s-a alăturat și Africa de Sud. Aceste Țări au un potențial enorm de resurse naturale, Însumează o populație de aproape trei miliarde și un PIB agregat de aproximativ 14.000 de miliarde de dolari. Faptul că orientarea lor a Început să ia direcția creșterii valorii adăugate asupra produselor și serviciilor furnizate la export poate constitui o premisă a intensificării ritmului de dezvoltare. Pentru a crea un
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
capita” sau „atât la sută din...”. Noțiunea de piețe care se autoreglează strict pe principiul cererii și ofertei devine tot mai nepotrivită pentru relațiile complexe existente În modelul actual de dezvoltare. Practic, criza a fost creată de deficiențele privind cererea agregată la nivel global, determinată de imposibilitatea marii majorități a populației de a-și asigura un standard de viață decent din venituri mici, fiind astfel nevoită să apeleze la Împrumuturi pe care nu le-a putut acoperi, tocmai din pricina veniturilor scăzute
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
superioară față de altele. Una dintre ele poate chiar să domine sau să devină exclusivă: „ea persistă în timp” (Pareto, 1916, § 864). Așadar, viața socială organizată este însă dominată de o dublă mișcare: o căutare mereu reînnoită de „combinații” sau de „agregate” eficiente sau considerate ca atare și o tendință de a vrea să rămânem la combinațiile a căror eficacitate credem că a fost dovedită, de unde și „persistența agregatelor”. Reziduurile paretiene comandă acțiuni „nelogice”, în sensul că sunt dominate de o logică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]