140,580 matches
-
un ritual al cărui moment de maximă concentrare se afla în noaptea de Crăciun: • dintre instrumente folosite în trecut pentru comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite instrumente care dădeau senzația efectuării muncii agricole; • simulau senzația prezenței plugului cu: fiare de plug, bucăți și capete de lanț; • foloseau instrumente împrumutate din recuzita manifestărilor carnavalești; • și nu în ultimul rând, în locul lăutarilor, instrumente muzicale vechi și noi, care dădeau desfășurării obiceiului caracter sărbătoresc: fluierul, chitara
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu pe întreg teritoriul unde există această unealtă agricolă. Semnalarea târzie a buhaiului, ca recuzită la colindatul de Anul Nou, atunci când s-a făcut cercetarea, au constatat că în zonele Munteniei de Vest, Olteniei și aproape în toată Transilvania, (după cercetările de teren întreprinse în anul 1885, de către renumitul
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
teritoriul românesc. Aceste concluzii, de mare valoare pentru oamenii de știință din domeniu, au adus lămuriri și au făcut să se înțeleagă că practicile și credințele folclorice despre plug s-au alcătuit și dezvoltat direct proporțional cu generalizarea acestei unelte agricole, indispensabilă la români, în activitatea depusă pe câmp. De aici, desprindem concluzia că în problema originii și vechimii acestui obicei nu îl putem împinge mai departe de secolele al X-lea sau chiar mijlocul secolului al XI-lea, dacă ținem
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
împreună“ - este riscant. Cine va stabili prioritățile? Cum vor putea țările din flancul estic să impună securitatea ca problemă prioritară? Și - cu un buget limitat la 1 la sută din PIB comunitar - cine garantează că politica de coeziune și politica agricolă comuna vor fi finanțate în continuare ca domenii prioritare? Iată de ce scenariul 4 nu ar trebui nici el să fie susținut de către autoritățile românești. Îți recomandăm Cele cinci scenarii privind viitorul UE. Varianta unei Europe cu mai multe viteze, susținută
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” by https://republica.ro/probleme-ue-si-problemele-znucleului-dur-cu-calm-despre-zcartea-alba-privind-viitorul-europei [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
este Olimp adică întregul glob. Globul este împărțit în regiuni autonome, cam cât Transilvania voastră. Regiunea este un ansamblu de comune. Nici noțiunea de comună rurală nu mai există. Toți locuitorii locuiesc în ceea ce numiți orașe, indiferent dacă lucrează pământul agricol sau în uzine. Comuna are și ea autonomie administrativă, în sensul că-și gestionează resursele. Cum vezi astăzi mai mult prin America, fiecare comună de la noi are milioane de locuitori. Din punct de vedere electoral. Comuna este împărțită în circumscripții
ELECTORII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1401785335.html [Corola-blog/BlogPost/344677_a_346006]
-
de soare pe lama coasei, dar rolul acestuia este decisiv: Dimineața atârnă plumburie (Vâltoarea). Astfel, prin referire la ritmul circadian, autorul oferă un reper temporal, o discontinuitate evidentă în ritmul vieții satului, acesta fiind condus mereu după legitățile naturii. Muncile agricole și viața într-o comunitate rurală sunt guvernate de ritmul anotimpurilor care delimitează perioada dintre semănat și cules. În romanele scriitorului Radu Igna, cele patru anotimpuri constituie delimitări structurale: Era noapte târzie de primăvară înaintea Floriilor, cu cer înstelat și
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
Țene-scriitor,președintele Ligii Scriitorilor din România 2. Mariana Pândariu Bârgău-scriitoare,membră a USR,președinta Asociației Scriitorilor din Județul Hunedoara 3. Petre Gigea-Gorun-ambasador,scriitor,Președintele Cenaclului Epigramiștilor Olteni 4. Ileana Lucia Floran-scriitoare,președinta Editurii Emma-Orăștie 5. Prof.Ioan Vălean-directorul Colegiului Tehnic Agricol„Alexandru Borza”din Geoagiu 6. Aurel Dîncșorean-diplomat,directorul S.C.TBRCM S.A.sucursala Hotel Ceres-Geoagiu Băi. Coordonatorul proiectului:ing.Claudiu Nicolae Șimonați e-mail:claudiu.simonati@yahoo.com ;cenaclulgeoagiu@yahoo.com. Referință Bibliografică: Regulamentul Festivalului de Poezie și epigrame Ion Budai Deleanu
REGULAMENTUL FESTIVALULUI DE POEZIE ŞI EPIGRAME ION BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Regulamentul_festivalului_de_poezie_si_epigrame_ion_budai_deleanu_.html [Corola-blog/BlogPost/361739_a_363068]
-
punându-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie la o rudă pe strada Leulești, actualmente Kogălniceanu, vis-à-vis de Liceul Agricol. În curtea acestei școli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliță scăpăram cu două pietre alte stele mai mici, întrecându-ne care pietre scapără mai bine și mai frumos.(...) (...) Clasa întâi am făcut-o la
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_scotocind_prin_al_florin_tene_1364969214.html [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
UTC. Conducând, ca elev în clasa a XI-a, cenaclul literar pe care-l înființasem, am invitat la ședințele acestuia colegi și prieteni dragi, iubitori de literatură, precum Dumitru Velea, viitorul dramaturg, eseist, poet (elev în acea vreme la Liceul Agricol din localitate), Constantin Dumitru, ajuns renumit ziarist, Nicolae Cochinescu, procuror în Drăgășani, viitor membru al Curții Supreme de Justiție, poetul Virgil Mazilescu care era deja student la București, Ion C. Vasile, tatăl viitorului prim-ministru, profesorul Niță Popescu, poetul Dumitru
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_scotocind_prin_al_florin_tene_1364969214.html [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
ca-n codru, nu se mai exploatează pădurile. Se fură, pentru bani iar statul favorizează aceste furturi. Toate pădurile de protecție împotriva vânturilor și a secetei care au fost plantate în Bărăgan au fost furate iar acum sunt periclitate culturile agricole. Există o specie, molid-ul (pomul de crăciun cu cetină circulară pe rămurică) care crește, cu rădăcini superficiale în zone stâncoase, singura care, întotdeauna, a fost exploatată în ras, adică toți copacii din zonă. Dacă s-ar face răriri ca
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
convocările periodice pentru raportul de activitate se puteau solda și cu înlocuiri în funcții. Oricum înlocuitorul putea fi numai consătean, nicidecum dintre ungureni care dese ori nici nu participau la aceste ședințe. Era comunistă a schimbat aceste cutume străvechi. Muncitorii agricoli nu erau considerați proletari deoarece erau stăpâni pe mijloacele de producție (buturuga plug, sacul semănătorului etc.), în special chiaburii „dușmani tradiționali ai poporului”. De aceea se obișnuia impunerea unui muncitor proletar în magistraturile rurale. Eșecul comunismului se datorează și, sau
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1458669060.html [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
din popor umblau cu capul descoperit. *** Costumele populare impresioneza prin originalitate, particularități stilistice, ce sunt reprezentative pentru costumul din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
acțiunea lor hotărâtă și nu „târâtă” sau manipulată - premiză capitală și logică pentru comunitățile tribale. marcate de tendințe puternice de autonomie și consevare a modului de viață și de de origine, care au văzut-o singură, fără apă și resurse agricole minimale sau electrice, condiții naturale neangajând prea tare civilizația și tehnologia timpului, o amenințare directă și fără grade de comparație la adresa statutului lor de oameni liberi și nesupuși unor constrângeri - după ce oficial ministrul justiției, din guvernul fratelui său asasinat un
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
Ceaușescu era să devină orașe toate localitățile cu o populație mai mare de zece mii de locuitori), altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție) toți
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în bani pentru lemne, burse și chirie. Celelalte cheltuieli erau asigurate din veniturile realizate în atelierele Centrului. Unitatea dispunea de un atelier de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
până la adâncimea de -0,4 m. La partea exterioară am constatat prezența unei mase de cărămidă spartă, cu o grosime de circa 0,05m-0,1m, sub nivelul actual de călcare. În ceea ce privește stratigrafia, putem spune că aceasta este nemodificată de lucrările agricole sau de alte manifestări antropice. Astfel solul viu este suprapus de un strat de argilă nisipoasă, peste care apare un strat de pământ negru, pigmentat cu urme de cărbune, material ceramic de epocă modernă, cuie și pe alocuri masă de
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
destinat proscomidiarului. Elevația fostului lăcaș de cult nu a fost surprinsă la nivel arheologic, fapt explicabil atât prin natura materialului din care a fost construită(lemn, vălătuci)6, a seismului din 1940, care a distrus-o, cât și a lucrărilor agricole și recentei nivelări a terenului din fața noii biserici. Având în vedere vechimea schitului și starea de conservare a fundațiilor, se recomandă includerea acestora și a perimetrului noului schit, în Lista Monumentelor Istorice din România, precum și efectuarea de lucrări de conservare
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti by http://balabanesti.net/2013/01/03/cronica-cercetarilor-arheologice-din-romania-raport-schitul-zimbru/ [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
ca să o poată transporta și pe ea mai ușor de la o mașină la alta, Ha, ce răsfăț! Râse amar în sinea ei. Claudia, fosta ei colegă de bancă, se plimba cu decapotabila albă pe bulevard, iar ea, în cupa utilajelor agricole, se deplasa pe pământul reavăn, cu miros de mucegai, în ritmul sacadat al motoarelor. Dar cine intrase la Politehnică și cine nu intrase la Medicină? Cât de bine știa! Ar fi rămas în câmp toată viața ei, numai să n-
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
fostă cetate daco- romană, Rusidava, gazdă și teatru al unor evenimente dramatice în 1821, când aici s-au confruntat eteria greacă și armata revoluționară a pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu turcii., apoi cunoscând o apreciabilă dezvoltare economică cu specific viticol, agricol și meșteșugăresc. Interesul pentru realizarea unei astfel de lucrări de amploare a căpătat contur mai cu seamă că se împlineau 1750 de ani de la atestarea documentară a acestei așezări. Inițiată, redactată în mare parte și propusă pentru editare încă din
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
dormi, dar viitorul ce i se arată în față îl descumpănește; încearcă să fugă; însă nu are unde fugi [...]; totul e tulbure» - p. 14), apoi sărăntocul credul (v. infra, Ilarion Bujdea: «în „Decorația“, un sărăntoc e mințit de președintele cooperativei agricole că a fost decorat; tânărul crede, mai ales că-l credea prieten pe președinte; totul e o farsă; e o lume măruntă de tineri, în general, care-și caută un rost în viață; locul de muncă, mâncarea, țigările, hainele - rămân
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
pot fi „model“ / „etalon“ de om de tip nou, de homo sovieticus român, de comunist atotbiruitor / atoatebiruitor, de tovarăș clarvăzător, optimist, revoluționar etc. (1) În Decorația (pp. 17 - 27), „înfruntarea“ dintre eroii Ilarion Bujdea, sărăntocul credul, și Gavrea, președintele gospodăriei agricole colective dintr-un sat al României de pe segmentul temporal al primului plan cincinal (1951 - 1955) și a doi ani (1956 și 1957) de pe segmentul celui de-al doilea plan cincinal, este declanșată de „minciuna cu decorația raională“ și de „batjocurile
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
unde să folosească numai laptele vacilor elvețiene. Chiar Săndica asistase la recoltarea materialului seminal și la montarea junincilor, doar se specializase în acest domeniu în C.A.P.- ul din Dobrogea. Acum la rândul ei pregătea o tânără absolventă a liceului agricol din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393312933.html [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
montarea junincilor, doar se specializase în acest domeniu în C.A.P.- ul din Dobrogea. Acum la rândul ei pregătea o tânără absolventă a liceului agricol din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în grajdul unde avea loc întâlnirea. La vederea șefului său nu s-a gândit la nimic deosebit
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393312933.html [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]