1,869 matches
-
dacă vor înghiți - așa cum le sugerează unii jurnaliști - hapul promisiunilor ce trimit la imaginare dotări ,tehnice", își binemerită soarta de condamnați ai istoriei. Să nu uităm că tot ceea ce se produce în România se datorează trecerii prin școli a celor ajunși acum oameni plini de responabilități. A privi școala cu disprețul arătat de cincisprezece ani încoace înseamnă a ne condamna la o vinovată subdezvoltare și chiar la dispariția de pe hartă. Sună sumbru, dar nu e deloc improbabil. A vorbi de ,interesul
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
înfățișeze.(...) Bineînțeles, ca toți cei ce scriu astăzi Ťamintiriť, și el se întrece pe sine în a se arăta Ťprogresistť în tinerețea lui (cu toate că din unele pagini și episoade reiese că a bătut pe la ușile legionarilor), vorbind numai despre oameni ajunși mai tîrziu la notorietate în politică și trecînd sub tăcere pe majoritatea celorlalți (morți prin lagăre și pușcării). Personal, m-am simțit lezat (deși el nu făcea nici o aluzie la mine) atunci cînd am văzut că Marin Preda enumera revista
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
rude) exclud adaptarea, sperând în propria inteligență, în pronia cerească sau în ,Venirea americanilor" mai puțin într-o opoziție fățișă, solidară, de proporții. Episoade sporadice, da, au fost, ca, de pildă, faptele de arme ale unor luptători din Munții Muscelului, ajunși și prin sudul țării. Importantă rămâne însă strădania autorului de a desprinde din mult exploratul filon epic al obsedantului deceniu, fire narative aparent disparate, apte totuși, prin ineditul lor, să restituie atmosfera epocii și climatul psihologic, datele vieții reale aflate
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
va fi niciodată determinat de un misterios fatum ancestral (căruia i-am putea găsi eventual chiar argumente genetice!), ci de circumstanțele în care colectivitatea va fi pusă. Iar aici nu mai există previziuni certe și nici rețete. A fost de ajuns c a teroarea unui regim prin definiție ateu să se abată asupra României, pentru ca țara reputată prin lipsa ei de religiozitate să-și schimbe radical comportamentul. Cei șase episcopi uniți, asasinați unul după altul în închisoare, cei cîțiva prelați ortodocși
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
Ioanid) mi se par nu doar inatacabile sub raportul veridicității , dar și înalt-semnificative: în România de după 1945 s-a născut, spontan, o "religiozitate protestatară", autentică și necomandată de nimeni. Lectura enormei și prea puțin utilizatei Arhive reprezentate de revista Memoria, ajunsă acum la numărul 54, ne conduce la concluzii neașteptate. O cantitate covîrșitoare de documente - provenind de la oameni simpli, dar și de la persoane educate, aflate unele în elita societății românești interbelice - mărturisesc o surprinzătoare credință religioasă, împinsă la ultimele limite, adică
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
pe tatăl ei și așa am făcut. Eram împreună cu poetul George Filip, care trebuie să spun că i-a încântat pe amărășteni cu poemele lui, iar mama mea îi recita poeziile și îl consideră că și pe mine, băiatul ei. Ajunși acolo, lucru ciudat: multe mașini, par câte pe o parte și alta a șoselei. L-am strigat pe Valeriu (îl porecleam Filerul, nu mai știu de ce) care a ieșit să ne spună că unchiul Valeriu este acolo, împreună cu suita lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
oval aflai și golul este o formă cineva în locul tău ar dormi semnul de întrebare este strădanie pierdută dare înapoi cresc fiori în profunzimi înșelătoare totul se întâmplă tuturor deopotrivă esență în funebra vale furtună fu esență în funebra vale ajuns rob pieri așa spune sabia care cerea să nu pătrundă nici-un străin prin peretele de lumină ce înconjura cetatea nu există nimic nu există nimic din cele existente. nu există nici primul nu există nici ultimul unicul e cauza tuturor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
îl trimisese pe Stanley la Colegiul Roberts din Istanbul, Turcia, ca sași termine studiile. Stanley la rândul lui îl iubea pe tata că pe tatăl lui. Cand a auzit de la Alec că tata a murit, nu i-a fost ușor. Ajunși acasă, cu toții am plâns, dar ne-am și bucurat că suntem din nou împreună, chiar așa, fără tată și fără cei trei, aflați acum în Anglia. Aici, la Constantă, Stanley a fost numit pe postul de reprezentant al intereselor Angliei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cu una ,programatică"? Intră ,cluburile de reeducare"? Intră ,liturgia punitivă", ,ierarhizarea ritualică" a suferinței? Intră ,mutilarea prin terfelire a sufletului, după o schingiuire trupească atroce"? Toate acestea sunt, desigur, probe ale înaltului umanism comunist. Admiratorii săi fanatici - unii dintre ei ajunși, în ultima vreme, ideologi ai unei stângi pe cât de primitive și agresive, pe atât de hilare - vor susține că Ion Ianoși, inspiratorul lor, era un om de cabinet, o ființă blândă ca un înger, incapabilă să ucidă fie și o
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
Pavel Șușară Ajunsă acum la cea de-a șasea ediție, Bienala Internațională de Gravură Contemporană Iosif Iser de la Ploiești, inițiată și coordonată profesional de regretata muzeografă Alexandra Ionescu, multă vreme directoare a Muzeului de Artă, și continuată acum de cunoscutul prozator optzecist Florin
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
atît de puternice cum devine Pozzo aici. Regizorul îl conduce atent, pas cu pas spre rol. Urmărim astfel un Pozzo visceral, dictator, cu demonstrații de forță, ca în numerele de la bîlci, cu poante ieftine, violent în prima apariție, un vătaf ajuns, îmbrăcat în smoking, cu pantofi de lac și cu papion, care pocnește din bici în stînga și-n dreapta, ațîțat cumva de uimirea bieților Didi și Gogo, de tăcerile partenerului său, Lucky, omul-mârțoagă. Cea de-a doua apariție este în
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
cadavru. în jur, se simte mirosul de mucegaiuri în amestec cu cel de pielărie unsă cu untură de viezure. Martina nu mai are timp să-și pună întrebări și mai ales, nu așteaptă răspunsuri de la nimeni. în seara următoare, o dată ajunsă acasă, va căuta pe Google, și nu se poate să nu găsească și alți nebuni, care au avut parte de povești similare cu dânsa. Dar, este sigură! Johanes de Herseny a fost acolo, o clipă!!! A cuprins-o de după umeri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
strămoșilor daco-romani și ctitorit în imensa Columnă a lui Traian. Toate drumurile duc la Roma și pornesc de acolo, “noi de la Rîm ne tragem” și voim spovada unei zodii să ne spună spre care din tării ne vrem tărîm. Aici ajunși, vom scrie că limba noastră e doina ce doinește în izvor și-această glăsuire este limba unui popor ce-a izvodit din dor. Sîntem și scriem: limba română și ne închipuim deodată că ea ar face parte din poporul român
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
apele sărate ale mării, iar coloanele grecești de la Histria oferă cadrul ideal pentru a da măreție și dramatism tragediei oamenilor acestui ținut. Totul aici se află sub semnul sării care, în timp, a ros, precum un cancer, piatra vechilor munți ajunși palide coline, dar și sufletele oamenilor. La fel ca în tragedia antică, personajele Irinei Egli sunt niște jucării ale destinului. Lumea lor este una ante-creștină, în care morala nu a fost încă inventată, conștiința nu dă nimănui bătaie de cap
Tragedia antică reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10192_a_11517]
-
să fie o șansă de neprețuit în carieră. În alte timpuri generațiile mai tinere nutreau un respect plin de admirație pentru cele mai vârstnice, elevii și studenții se mândreau cu cărțile de vizită ale profesorilor lor. Cine dintre noi, cei ajunși astăzi la maturitate nu este copleșit de amintirea primei întâlniri cu scriitorul care i-a marcat copilăria sau pe care l-a admirat în primii ani ai formării sale intelectuale? Rotonda plopilor aprinși, de Valeriu Anania este o carte de
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
tema de cercetare pe care-o dezvoltă Mihai Moraru în O carte populară necunoscută: "Viteazul și moartea", volumul pe care l-a publicat de curînd la Cartea Universitară. Urmînd tipicul unei bune lucrări de comparatistică, Mihai Moraru ia urma textului ajuns, în cultura noastră, o "curiozitate" folclorică, și-i găsește o ascendență ilustră: un dialog occidental, scris în latină (Dialogus Mortis cum Homine sau De Morte prologus), pe urmă tradus în germana medievală și, mai apoi, în slavonă, formă sub care
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
și că autoritatea neîntovărășită de responsabilitate nu poate duce decât la insucces. Puterea a fost de mult comparată cu un drog: Lincoln spunea că aproape toți pot face față necazurilor, dar dacă vrei să încerci unuia caracterul, dă-i putere... Ajuns președinte, Washington își dorea suficientă tărie și virtute pentru a-și păstra ceea ce el consideră drept cel mai de invidiat titlu, acela de om onorabil. Cei care trec prin încercări datorită vremurilor să nu dispere, ci să-și aducă aminte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Cezarii moderni pe străzi/ cu pas de spînzurați, săltați la parăzi?/ Nu simțiți eroismul cum vă saltă din jilț/ și cum inima bate din palme (în șbilț),/ portretul din geam, nodul de la cravată,/ scaunul cade și mătasea scîrțîie: vată?” (Cortina). Ajunsă un șir de „latrine de crime legate’n basma”, „măreața orînduire” pune-n cumpănă conștiința omului și fărădelegea perpetuă cu care se confruntă: „Pentru crima de-a fi iubit prea mult omul,/ nu mă veți spînzura mai sus decît pomul
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
în Balta Brăilei, când se întorceau înfrigurați, abia târându-se de oboseală de la muncă, sub vântul și ploaia biciuindu-i în rafale. Când, la un moment dat, vijelia a făcut să zboare peste capetele lor o zdreanță ruptă de ziar, ajunsă cine știe cum pe acolo, Tata a reușit s-o prindă din aer și s-o ascundă cu grijă sub haină, iar apoi, în baracă, s-o întindă pe pat să se usuce ca s-o poată citi. Era o bucată dintr-
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
Mihai Zamfir Dacă celelalte două figuri literare excepționale din perioada veche, Dosoftei și Budai-Deleanu, ajunși amîndoi în puncte înalte ale ierarhiei sociale, fuseseră de origine mai degrabă modestă, prin Dimitrie Cantemir literatura română înregistrează primul și unicul caz de mare „autor regal“, de scriitor avînd statura unor poețiregi precum Dom Dinis al Portugaliei sau Alphonso
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
mai adus aminte de 2 întâmplări f “țări ” amândouă din timpul facultății. Prima dată am mâncat în exces măsline din acelea mov Kalamata. Am cumparat din hypermarket ultimele 150 g care zăceau de ceva vreme într-o zeama acolo și ajunsă acasă le-am devorat pe toate odată. A doua zi mi-a fost rău, am făcut și febră. Altă dată am făcut exces de varză murata cu același rezultat+diaree. Afară se făcea countdownul până la 2009, iar io pe buda
Mică antologie comică de abuzuri alimentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18898_a_20223]
-
detaliată etc. evident, m-am prezentat cu tot cu nume, fonctie și pozițiunea în intitutitune, ca să se știe. omul amabil și f distins - deh vârstă, funcția etc. -, îmi dă adresa de mail să îi trimit totul amănunțit, ca să mă ajute. seară obosită, ajunsă acasă, îmi propun să rezolv chestiunea. între timp vorbisem cu o prietenă în prag de divorț și îi spun: lasă, fata, ca iti trimit eu ceva tare, tare de tot să vă revigorați relația. și pune-te pe scris TAO
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
mai întors pe cele 9 mii de trepte, ci am mers cumva prin pădure, până într-un pârâu, unde ne așteptau microbuze. Ce spaime am tras și cu acele microbuze prin acel pârâu denivelat și abrupt la coborâre. În fine, ajunși înapoi la poalele muntelui, am mai umblat pe la niște prăvălii să cumpărăm statuete de jad. Erau de mai multe forme, fie chipuri de budiști, fie căluți, fie niște pescari. Statuetele de jad cu pescari chinezi cu undițe erau cele mai
PE MUNTELE SFÂNT DE LA TAIAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373687_a_375016]
-
unei zile încărcate de emoții, de acțiuni total surprinzătoare, nu! Era ușurată, de parcă i s-ar fi luat o lespede de pe inimă prin stabilirea favorabilă a lucrurilor. În răstimpuri, se rușina că se simțea eliberată, dar de, chiar așa era! Ajunsă acasă, Mira se bucură, ca mereu, de întâlnirea cu ambientul ce-l includea și pe Bubă, motanul ei drag. Parcă se bucură mai mult decât oricând, conștientizând că, exceptând-o pe Renée, iubea casa nemăsurat, căci era locul vieții și
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
siguranță, la respect față de semeni se refereau și îndemnurile către copila ei, sfătuind-o să vorbească puțin, că vorba multă e sărăcia omului și că e mai bine să-ți vezi bârna din ochiul tău, decât paiul din ochiul altuia. Ajunsă aci, Mira zâmbi cu duioșie către imaginea mamei pe care o avea oricând în fața ochilor, deși murise de ceva timp. O deconectă din reverie însă Marieta cu niște gânduri șoptite, de parcă s-ar fi rușinat. Dar de ce să se fi
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]