1,673 matches
-
de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o band adevărată de prădători pe la curțile boierești (se considerau haiduci) care a fost anulată prin intervenția jandarmilor. Un alt alai care însoțea Anul Nou era jocul caprei, organizat de o echipă de tineri care-și împărțeau rolurile (cel care juca capra, câțiva asistenți care jucau în jurul caprei și cântau - strigau un text adecvat, un cămăraș (cel care aduna banii). „Capra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acceptau să consume carne de miel), cu vin din coastă, cu muzică, horă și bal. Era și un prilej de strângere a legăturilor de familie, când se întorceau acasă cei plecați departe. În toate satele comunei, de Paști se organiza alaiul de muzică și dans, numit Vălăret. Că numele îi vine de la val, nu se poate pune la îndoială; valuri de tineri și valuri de mai puțin tineri sunt duse sau se lasă duse de bucurie și speranță. Pe de altă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biserica satului; acum e nevoie de căsătoria civilă dublată de căsătoria religioasă. La căsătoria civilă e nevoie de martori, dar la cea religioasă e nevoie de nași de cununie, o pereche care ia pe tinerii căsătoriți sub aripa lor protectoare. Alaiul de nuntă pleca la biserică, unde avea loc cununia, făcută de către preot, de față cu toată lumea. Se pleca de la casa mirelui, se trecea pe la casa miresei, unde aveau loc mai multe încercări pentru mire: trebuia să plătească celor cu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Druștele care pregăteau mireasa, o însoțeau (actualele domnișoare de onoare), scoteau toată zestrea, o prezentau, o cântau, o jucau, arătând cât de harnică și avută este mireasa. Și la plecarea miresei cu zestrea, carul era oprit și iar se plătea. Alaiul de nuntă era însoțit de toată suflarea, copiii ieșeau în întâmpinarea mirilor cu gălețile pline ochi cu apă, în semn de belșug și bunăstare; mirii le răsturnau cu piciorul și aruncau pe josă câțiva bănuți. Cu strigări, muzică, vorbe de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm dacă erau vărsate sau dacă erau împărțite la cei din alaiul de nuntă. Nu se mai știu versurile din orațiile de nuntă, nici de către cei mai bătrâni; toate intră în uitare! X X X Nu-i om întreg acela care, din lumea aceasta, nu se gândește la lumea de dincolo, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin ierburi și stuh se-împleticesc. În ochi, din lâncezi ape, cum pâlpâie gălbuie Și uleioasă, dâra caicului turcesc! DOMNIȘOARA HUS Surorii noastre mai mari, Roabe aceleiași zodii, Preaturburatei Pena Corcodușa. a) Ceas de seară b) Prezentare c) Vaduri și alaiuri d) Cuvinte de îmbărbătare e) Aur netemporal f) Chemarea mosorului a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre limpezimi crescut, Cu aripa ca un scut Abia dus la subțioară, Cel cu plisc întors de ceară roșie Încovrigat, Peste inimi Către seară
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
poetice rase. Dar două se dovediră căile Consistenței. Locuire, pornind din pământurile tale, pe orbitele rigide ale mărilor se imprimă în asimptotic declin. Să descuiem acele încăperi oceanice... Dincolo de tronul occidental, căzut pe mările Javei; având oroarea Polului Sud, prin alaiul strident, străveziu, dens desă-vîrșit al zidurilor universului - în rituala, totuși, indigență a faptului celui mai stingher, înscris în vidul unei butelii - buretoasa, venerabila navă a Științei, forțează acest cer soli-dar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpă a Usherilor, înnodatelor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
OUL DOGMATIC .............. AURA ............................. 26 NUNȚILE NECESARE ...... MOD ............................... 27 PAZNICII ......................... RIGA CRYPTO ȘI RITMURI PENTRU ÎNFĂȚIȘARE .................... 43 FALDURI ......................... 44 UVEDENRODE ................. 46 ISARLÎK NASTRATIN HOGEA LA ISARLÎC ................... 48 DOMNIȘOARA HUS ......... 51 a) Ceas de seară ............. 52 b) Prezentare ................. 52 c) Vaduri și alaiuri ......... 53 d) Cuvinte de îmbărbătare 54 e) Aur netemporal ........... 55 f) Chemarea mosorului .... 57 ISARLÎK ......................... 59 IN MEMORIAM ............... 61 ÎNCHEIERE ..................... 65 ADDENDA ELAN .............................. 66 LAVA .............................. 67 MUNȚII ........................... 67 COPACUL ........................ 68 BANCHIZELE ................... 69 PENTRU MARILE ELEUSINII ....................... 69 PANTEISM ...................... 70 ARCA .............................. 71
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
milos. Sub vișin, pe bancă, mă-așez suspinând, Durerea o simt tot mai grea, Dar timpul aleargă cu orele-n gând, Se-apropie iarna cea rea. Văd, totuși, cu câtă splendoare și fast, Se plimbă azi toamna pe-alei, Cu-alaiuri ce poartă pe umeri contrast De verde și roșu-n condei. Aromă pe gust, caruselul divin, Umple privirea și zarea, Buchet de miresme pe cerul senin, Cheamă în horă culoarea. Privirile cad pe salcia tristă, Cu-n gând ce mă
Coboar? iar toamna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83374_a_84699]
-
al rostirii strai, Nu-i plămadă mai mănoasă Din al vorbei spic pe pai, Vers de liră mai mieroasă În al slovei dor și vai, Nu-i văpaie mai focoasă Sub copitele de cai, Curgere mai mlădioasă În al dansului alai, Nu-i cântare mai aleasă Plânsă-n bocete de nai, Lacrimă mai cuvioasă Pe al doinei noastre plai Și nu-i jale mai sfioasă În nefericitul trai Al românului ce lasă Limbă, datini, colț de rai... Și-i ca zimții
NU E LIMBĂ MAI FRUMOASĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364333_a_365662]
-
Cum visul oricărui român este acela de a vizita măcar o dată America, la fel cum musulmanii merg la Mecca, iată că și eu am revenit în această țară, nu cum o fac cei mai mulți dintre artiștii noștri (muzicanți, interpreți, actori) - cu alai și trâmbițe, cu invitații care mai de care mai „speciale” -, ci ca un om simplu, dar fără să abandonez observațiile discrete ale psihologului dornic de cunoaștere, de aprofundare a modului în care o parte din comunitatea română își duce traiul
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
mai mare dragul Să privești ( cum spun cei vechi) Lumea potrivindu-și mersul Tot perechi, după perechi. Dar povestea ne mai spune (Ca s-o știe fiecare) Că feciori-și cereau soața La soroc de-nsurătoare, Când veneau cu tot alaiul Cu drușcuțe, lăutari, Cu vinars, să omenească Cei părinți, mari gospodari. Era chiot, veselie Cât încape-n lumea toată Și sunau tilinci voioase Pentru lumea adunată. Că țineau aste petreceri Cu brazi puși în vârf de porți Vreo trei zile
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
într-o seară ai plecat cu toate... pentru-a câta oară? Mi-ai răvășit gânduri și vise și le-ai amestecat cu frunzele ucise de sărutul brumei înșelător, uitând că sunt un simplu muritor... Ai zburat toamnă printre ulmi cu alai de frunze și ceată pe culmi, mi-ai lăsat sufletul în ruginiu îmbrăcat m-ai fermecat toamnă ș-apoi ai plecat... Referință Bibliografică: Cu tine toamnă / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
zile, suficient pentru a strânge lanțul acela de care fiecare dintre cele două cupluri avea nevoie. Timpul se scurgea în murmure fine, fiecare secundă avea prețul ei, bine încorporată în decorul zilelor bune, sosite la timp și fără prea mare alai. Prima seară s-a scurs repede. Au povestit, au râs, au ascultat muzică, au cercetat zona. În apropiere era o școală de echitație, pe care au trecut-o îndată în agenda vacanței. - Sunt obișnuit să mă trezesc devreme, zise Bogdan
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
toți avem nevoie de un tratament după ce am fost harponați cu tot dinadinsu’ MEREU ÎN PUNCTUL DE MIJLOC pe lângă cel mai longeviv copil timpul face bulboane alveolare tu zici să căutăm punctul de mijloc și să ne continuăm numărătoarea în alai de lemn și de culori să apelăm la grafia divină și să facem negreșit loc ideogramelor necesare și călcâielor mereu proaspete nebătătorite ba apropiate a rugăciune curată ba vag îndepărtate a pas ușor (suntem picături de pâine în mâna lui
ŢĂRUCĂ, OF, ŢĂRUCĂ ! (POEZII) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364054_a_365383]
-
vorbele-s spuse în zadar”. De mare actualitate! A fost supranumit „poetul orașului” ( după cum amicii mei din excursii, cum le făceam câte-o prostioară cu rime, îmi ziceau „poetul nostru”). Un „love story” povestit de dl. Alex, o întâmplare reală: Alai de nuntă, mirii traversează calea ferată, cizma miresei se prinde între șină și traversă, vine un tren, tânărul disperat îi iese în față implorând oprirea. Prea târziu. Amândoi sunt striviți. O vizită acasă a frumoasei studente N., m-a intrigat
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
e cerul înstelat în nopțile de vară, scăldatul nostru în marea iubire spirituală. Fericirea mea...e cafeaua-n doi din fiecare dimineață, când razele dinspre răsărit ne trezesc la viață. Fericirea mea...e briza mării ce adie pe umerii dezgoliți, alaiuri de primăvară apar, de discul galben ceresc încălziți. Fericirea mea...e să fiu fericită chiar dacă sunt tristă, căci tu ai puterea de-a mă ridica și a-mi oferi o batistă. Fericirea mea...e să înot contra valurilor și a
FERICIREA ÎN LUCRURI MĂRUNTE de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363002_a_364331]
-
Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Să-i dăm iubirii pajiștea de flori, Pe care au trecut toți mirii, Să-i dăm ofranda vieții Primăveri, Să învățăm să îngropam toți spinii. Alaiul care vine după noi, În ritm de cobza și de alăuta Să-l facem să fie de soi... Că mirele, azi soața își săruta! Să-i dăm Cezarului, ce e al lui Și fericirii, zorii dimineții, Cei doi Feciori, plecați
MIRII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363052_a_364381]
-
troienind din nou cărări. Vântul de la miazăzi - „mâncătorul de zăpadă”, Dochiei-i fură cojoace, de vreo nouă zile-ncoace. Fete au ieșit din case purtând fine mărțișoare, și pe câmpuri apar pâlcuri de culori pline de floare. Iată, mândra primăvară, cu alaiul ei sonor, a venit din nou în țară dând farmec visărilor... Referință Bibliografică: „Simfonii de primăvară” / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate
„SIMFONII DE PRIMĂVARĂ” de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363410_a_364739]
-
clipe, iubirea nu e marfă, Izvorul meu de viață ești tu, de nu știai! M-ai ridicat din beznă în sunete de harfă, Mi-ai răscolit trecutul, lăsându-l fără grai. Cuminte-aștept să vină o nouă primăvară, Cu-al ei alai de fluturi și mândrii ghiocei, Să-mi iei, duios, pe umeri, a inimii povară, Și din lumina nopții să-mi împletești cercei... Referință Bibliografică: IUBIRE ȘI DESTIN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie
IUBIRE ȘI DESTIN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363428_a_364757]
-
din înalt Ca să ne aducă-n suflet bucuria Venirii unui Mire Sfânt și așteptat. A mai brodat pe genele iubirii Un alb imaculat de flori din rai Să ne aducă-n inimi fiorul revenirii Și de al nunții Mielului măreț alai. Ea ne mai spune că Mireasa e curată E pură, e împodobită cu lumină... E gingașă și e neprihănită... Ea e al Mirelui și pentru El gătită. Cluj Napoca 29 ianuarie 2016 Ninge iar Ninge iar peste lume curat Petale și
POEME DE IARNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363427_a_364756]
-
de nuntă! Sunt minunate ca eternitatea și opera ei: viața! Frumusețea lumânărilor albe de nuntă nu e precedată decât de frumusețea crepusculului zilei văzut întâia dată în viață. Lumânările albe de nuntă iau toate privirile de la mediul vizual, într-un alai de rai nupțial în care valsează mireasa ca o lebădă, apărată cu spadele iubirii: crinii lumânărilor albe! Nunta Altețelor Lor Regale Principesa Margareta și Principele Radu ai României a configurat eternitatea și întotdeauna ineditul nunților consfințite și înfrumusețate în puterea
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
la poalele muntelui. Se afundară pe cărăruie în pădure, iar după un timp ajunseră la lizieră, de unde zăriră conacul care-i găzduia. A doua zi, Mihai Valdescu trimise o solie către ținutul Dunărenilor, principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
pe 5 decembrie, Mikulas (Sfanțul Nicolae) umblă pe străzile din Praga pentru a se întâlni cu copiii. Însoțit de un diavol roșu și de un înger, el împarte dulciuri copiilor cuminți. La căderea nopții, micuții praghezi privesc parada realizată de alaiul lui Mikulas, în sunetul petardelor lansate la trecerea lor. Dar vai de cei care au facut prostioare și care nu vor știi să recite o poezie sfanțului apărător. Aceștia nu vor primi decât...cartofi și cărbuni!!! Luand-o pe Strada
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
Sufletul, care nu tace Și în piept, morman, îmi zace. Raza lunii, cât un cnut, Bate-n dorul necusut Și se-ncumetă pervazul Să-mi primească tot necazul. „Suflete, faci pantomimă? Nu-nțelegi nici o centimă! Suflete, să stai afară, Cu alai și cu fanfară! Nu știai că este-o crimă Să te uiți cum îmi sublimă Și corvoada, și dorința, Și pacea, și suferința? Să te spânzuri de gâtlej Și să nu îmi dai prilej Să-ți usuc săgetătura Și să
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]