1,555 matches
-
și nu prea știm de mâine ce-o fi la noi în casă. Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cântul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
lasăși nu prea știm de mâine ce-o fi la noi în casă.Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață,nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață,iar cântul sună-anemic și plin de falsitate,degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate.Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii,ne picură otravă și se-nvrăjbesc internii,nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă,degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă.Suntem ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Acasa > Poezie > Delectare > TUBĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului TUBĂ Cu vocea sa profundă, de alamă, Care ajunge-n suflete și-n minte, Vorbește tuba fără de cuvinte, Ne-ademenește glasu-i și ne cheamă, Iar melodia-i, calmă, dar fierbinte Și-ajunge-n inimă, de bună seamă, Însă nu știm de ce privim cu teamă, Mai mult spre înapoi, decât
TUBĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375389_a_376718]
-
NIMICUL VRĂJIT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe nervul calului orb nimicul colindă în cort se sparge pentru putere servind o cupă cu miere. Nimicul fără nimic ce zboară cu alămuri dintr-o fanfară, aerul ce curge șuvoi în liniștea ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors, gând, să naștem din monștrii doar săbii ce au dispărut pe corăbii. Se strâng porii și nervii din nările
NIMICUL VRĂJIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375508_a_376837]
-
sătucul din câmpie; Oamenii, cu mic, cu mare, Îi primesc cu bucurie. Și a fost o nuntă, frate, Cum nu s-a văzut vreodată, Și ce vin, dar ce bucate, Muzica, vai, minunată! Și sub soare, și sub stele, Cu alămuri lucitoare, Așezați pe scăunele, Au cântat vreo trei fanfare. Nunta a ținut trei zile Și-au jucat pe săturate Moși cu babe, și copile Cu feciorii lați în spate. Și copiii, o grămadă, Cu opinci noi în picioare, Au jucat
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
după moartea lui, dacă va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o treanță roșie, scuipă pe lama lucitoare și apoi o șterse bine cu acea cârpă. În liniște și cu atenție își crestă pielea de pe brațul stâng. Sângele începu
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
Acasa > Poeme > Emotie > SIMFONIA ÎNGERULUI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului ELISABETA IOSIF SIMFONIA ÎNGERULUI Plânge Îngerul păzitor cu aripi aprinse Tristețile lumii. Anunță din Astral, Durerile. A strâns în alămurile sale stinse Previziunile din alte lumi de memorial. Dureri neștiute, cu gust de stele-amare Trimise ca un semn prin luna albastră Prăbușite-n sunete, prin goarna-i visătoare Înviind din cenușă o pasăre măiastră Îngerul cu aripi de jar o
SIMFONIA ÎNGERULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372564_a_373893]
-
măsuța acoperită cu ștergarul cusut de mama sa în război, ceasul, cadranul cu limbile mari și cifrele vizibile, pe care scria C. F. R., și cu două clopote în care acum bătea de mama focului o limbă cu un punct galben de alamă. Îl căută, să oprească soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
măsuța acoperită cu ștergarul cusut de mama sa în război, ceasul, cadranul cu limbile mari și cifrele vizibile, pe care scria C. F. R., și cu două clopote în care acum bătea de mama focului o limbă cu un punct galben de alamă. Îl căută, să oprească soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
măsuța acoperită cu ștergarul cusut de mama sa în război, ceasul, cadranul cu limbile mari și cifrele vizibile, pe care scria C. F. R., și cu două clopote în care acum bătea de mama focului o limbă cu un punct galben de alamă. Îl căută, să oprească soneria enervantă, nesuferită, care-l trezea din somnul de nici două ore. Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
și nu prea știm de mâine ce-o fi la noi în casă. Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
Maria Istrati-Capșa’’la Tr-Severin ‘’.Catalogul cositoarelor , (Porțilede Fier ‘’,an.I.,nr.4.,p.11-13.); Gaea sau Venus -o statuetădin colecția ‘’Maria Istrati Capșa‘’-regăsita.(‘’Porțile de Fier’’an ÎI., nr.1.1997,p.19-20.) ; Colecția Maria Istrati Capșa. Arămuri și alămuri .Catalog.(‘’Drobeta ‘’,VIII,1998,p.211-220); Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia.(‘’ Porțile de Fier‘’,ăn III ,nr.1.,1998,p.19-24.); Un almanah rusesc de la începutul secolului XIX în biblioteca Muzeului Regiunii Porților de
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PRIMĂVARĂ, PRIMĂVARĂ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 842 din 21 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului primăvară, primăvară, nicio speranță nu mai am!... tot te-astept, privind pe geam. din alămuri de fanfară ți-am făcut, în filigran, un inel de domnișoară. (am muncit la el un an) dar tu umbli tot hoinară, cine știe prin ce țară?! primăvară, primăvară, se duc toate de haram! îți luasem o bentiță, în asorte
PRIMĂVARĂ, PRIMĂVARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345946_a_347275]
-
de terasă, pe stânga un magazin unde se ofereau spre cumpărare a multitudine de obiecte artizanale realizate numai de insulari, accesul unor astfel de produse finisate fiind prohibitive în insula . Dintre produsele oferite menționam: râșnite pentru măcinat cafeaua manual din alama,(având formă cilindrica cu două componente principale manivela plianta fixată de un ax care în repaus putea di introdusă într-unul din cele două corpuri componente , un căpăcel care acoperea coșul în care se puneau boabele de cafea ,prăjite gata
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
componente , un căpăcel care acoperea coșul în care se puneau boabele de cafea ,prăjite gata de măcinat, sistemul propriu zis de măcinare acționat prin rotirea axului , al doilea tub de jos alcătuia compartimentul în care cădea cafeaua măcinata.), ibrice din alama de diferite dimensiuni remarcabile prin forma lor caracteristică mai înalte și mai subțiri decât cele obișnuite, piulițe din alama , cuverturi cu motive specifice , lenjerie de corp frumos brodară, ștergare și prosoape frumos cusute , fesuri roșii cu ciucuri negri, dintr-un
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
zis de măcinare acționat prin rotirea axului , al doilea tub de jos alcătuia compartimentul în care cădea cafeaua măcinata.), ibrice din alama de diferite dimensiuni remarcabile prin forma lor caracteristică mai înalte și mai subțiri decât cele obișnuite, piulițe din alama , cuverturi cu motive specifice , lenjerie de corp frumos brodară, ștergare și prosoape frumos cusute , fesuri roșii cu ciucuri negri, dintr-un material de foarte bună calitate, păpuci de casă cu ciucuri, frumoase cusături, broderii, evantaie, brelocuri și alte obiecte excepțional
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
PTT Orșova ( până în anul 1949 ) . Mai târziu a fost înființată aici și o fabrică , despre care nu cunosc detalii. Tot acolo în centru, se află o cafenea unde se putea servi și procura cafea preparată la nisip în ibrice de alama cu o aroma și un gust inegalabil, mai ales dacă era marghilomana ( cu câteva picături de rom ), prăjituri de tot felul , inclusiv cele specifice , ca baclava din foi de plăcintă , nuci sau migdale și miere sau sirop de zahăr, sau
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
fost prea fidel, / Deveni subit turist, / Când prea vesel, când prea trist. // MORALA // Ochiul sau timpanul.» (p. 138) -, așadar, având „morala“ vectorizată paralel-invers, dinspre pelican, sau babiță, înspre cele două simțuri fundamentele, văzul și auzul (dar nu cu timpanul de alamă), metonimic-reprezentate / sinestezic-simbolizate de ochi și de timpan. De vreme ce-am fost invitați în această nouă „casă“ a lui George Corbu, după tradiția Pelasgimii > Valahimii, și noi îi dăruim „corbigrama-ne de-amiază“: Tot Pasăre Măiastră pe umăr de pandur Lui
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
streașina de dor Și se-aștern în inimă, maramă Neagră-n suferință de cocor. Zgribulite sub noroasa scamă Se întrec cu păsările-n zbor Și ascund în lacrimă-a lor teamă De neîmblânzitul viitor. Turla cu-a ei clopot de alamă Sus pe deal, cu glas tânguitor, Le recheamă, precum trista mamă Pe-al ei fiu plecat, rătăcitor. Anotimpurile-s prinse-n ramă De penelul unui muritor, Toamna rebegită azi ne cheamă Să privim cocorii din pridvor. Pletele-i de aur
GÂNDURI ARĂMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347394_a_348723]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ARMONII, POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Armonii E o cutremurătoare doină toamna, Vibreasză prin alămuri tăcerile din nuci, Toarnă în pocale romanțe Doamna Când bunicii rămân în așteptare sub nuci. Adie un arcuș prin frunyele de plop Și vremea își scrie amintirile în grâu, Încercând să-l înțelegem pe Esop Alergăm să facem baie în
ARMONII, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348923_a_350252]
-
atunci au început să capete contur. Mă înfiorau a tristețe. Între timp soția ne-a adus în farfurioare de cristal dulceață de prune umplute cu sâmburi de nucă. -V-am adus și baclava, ne-a atenționat Tina, punând o tavă de alamă încărcată de prăjituri pe măsuța din sufragerie. -Nu trebuia să vă deranjați! -Nu este nici-un deranj, a replicat Tina. E o plăcere să fii din nou, în casa noastră. Mă duc să vă aduc și două pahare cu apă. -Îmi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
a anilor 1964-1966, exista o etapă când trebuia să efectuezi anumite antrenamente reale de luptă. Acestea debutau cu o curățenie generală pe întreaga navă, cu vopsirea ei de jos până sus, în vârful catargului și se continua cu lustruirea tuturor alămurilor de la portavoce sau balustrăzi și tot ce mai era necesar într-o asemenea acțiune. La sfârșit, venea o inspecție din partea Comandamentului marinei, să facă recepția acestei curățenii generale. Fiecare membru al comisiei era îmbrăcat în ținută albă și indiferent unde
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
negru îi apropia pe convivi prin strălucirea farfuriilor și tacâmurilor alămite. Locul paharelor fusese luat de căni ceramice. Tot din ceramică erau carafele cu vin. În jurul mesei tronau scaune cu spetează înaltă, jilțuri capitonate cu piele și țintuite tot cu alamă, adevărată podoabă a brațelor și spătarelor. De tavan atârna de un lanț gros, și el alămit, foarte aproape de nivelul mesei, un candelabru cu zeci de lumânări. Cantemiriștii pășiră ușor șovăitori pe lespezile verzi ce alcătuiau pavimentul. Dar, când auziră muzica
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
cutie. Cum să fiu de acord cu asta! Deoarece pistolul îmi este destinat, îl scot din cutie și-l examinez. Este o armă foarte veche, dar și foarte prețioasă, mă gândesc, judecând după mânerul de fildeș și părțile din metal ( alamă ) frumos decorate. Pistolul are o magazie de zece cartușe și este încărcat. - Se pare că nu se mai poate face nimic! zic. - La câți metri trage drăcia asta? se interesează ea. - La vreo cincizeci. - Și de la câți metri aveți de
DRUMUL APELOR, 48 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376333_a_377662]
-
cultivate de grădinari pricepuți și cu mult hâr dumnezeiesc. Din pleiada acestor dascăli ai mei îmi amintesc cu nețărmurita recunoștință de următorii: renumitul violonist Gică Chirea, Ioniță și Gheorghe Triculescu, Marin Tănăsoiu a cărui vioară avea o goarna strălucitoare din alama, Gheorghe și Mitică Zamfir, frații Colita (Gheorghe, Mitică și Ilie), Gogu lui Cirică din Poienari, familia Păscu (Gică, Vasile și Costică). Tot în acea perioadă am avut prilejul să cunosc pe cele două mari doamne ale cântecului popular, Maria Tănase
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]