1,433 matches
-
și 17 locuitori de alte naționalități 2576. Orașul Medgidia avea o populație de 2 858 de locuitori din care: 816 români, 183 turci, 1 349 tătari, 100 de bulgari, 157 greci, 74 evrei, 44 țigani, 32 armeni, 19 germani, 7 albanezi, 6 italieni, 8 ruși, 7 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 4 francezi, un polonez și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399 turci, 18 tătari, 151 bulgari, 165
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și 3 locuitori de alte naționalități 2577. Orașul Cernavodă avea 2 355 de locuitori din care: 1 172 erau români, 399 turci, 18 tătari, 151 bulgari, 165 greci, 139 țigani, 65 germani, 60 evrei, 10 armeni, 90 de italieni, 10 albanezi, 13 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 16 francezi, 11 sârbi, 2 lipoveni și 14 locuitori de alte naționalități 2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29 517 locuitori din care: 16 997 erau români, 7 789 bulgari
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2578. Plasa Silistra Nouă avea, în noiembrie 1902, o populație de 29 517 locuitori din care: 16 997 erau români, 7 789 bulgari, 2 400 turci, 1 156 tătari, 219 greci, 559 țigani, 34 armeni, 32 germani, 14 evrei, un albanez, un italian, 15 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, 19 sârbi, 4 ruși și 2 polonezi 2579. Orașul Ostrov aparținând plășii Silistra Nouă avea o populație de 2 789 de locuitori din care 2 492 erau români. Alături de populația românească în Ostrov
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ani acolo erau foarte frustrați. În ’92 am fost în Elveția, la Lausanne. Într-o seară, prietenul Cristophe ne-a invitat pe câțiva sărăntoci de grade diferite la un restaurant pe malul lacului. O portugheză, un ceh, eu și un albanez - ca să respect ordinea dată de gradele de pauperitate. Au început să vină chelnerii, întâi cu șervete calde, apoi cu vitrine pe rotile: 20 de feluri de pește, 14 feluri de pâine, 20 de feluri de brânză, fructe din care puține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dos la o casă de comenzi unde aveam pile și tremuram că vine miliția economică și mă prinde în delict cu ruda de salam și patru pachete de unt, plătite, evident, dar „ilegitim” obținute: nu erau „drepturile” mele. Aveam vertigo. Albanezul îmi șoptea discret, făcând cu ochiul: - Mănâncă, Mihaela, dă-i dracu’, au de toate, doar nu le faci economie. Hai, măi fată, lasă că răbdăm acasă. Am ieșit pe malul lacului. Oamenii își plimbau câinii. Din când în când, luau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
prețul sejurului plătit de universitate. Băutura, nu. Chelnerii mă întrebau ce doresc să beau. Eu ziceam: simplement de l’eau. Franco-swițerienii mă credeau puritană și nu voiau să-mi rănească specificul cultural, așa că nu mă îmbiau la vinul lor. Petrit albanezul era mai spontan. Cerea ce voia și obținea. A cerut tot trusoul de școală pentru cei doi copii și l-a căpătat. De la cufărul lui de lemn a ajuns la 5 sacoșe elegante, de-ți lăsau gura apă, pline cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
croit ignorantă și m-a făcut să frec concepte în loc de butoane. L-am lăsat dracu’ pe șwițerian gol sub prosop, pe un stand-by inutil, cu remotul în mână. Am fugit pe pajiștea de lângă hotel și am sporovăit îndelung cu Petrit albanezul despre felul deștept în care ne descurcam noi, pe vremea lui Enver Hodja și a lui Ceaușescu, astfel încât să driblăm statul comunist la rația de alimente. Stăteam cu spatele la hotel, la sorbonezi, la lausanezi, la merçi infiniment madame pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mi-l spuneau chelnerii când ceream simplement de l’eau și mai ales la occidentalul acela gol, cu telecomanda în mână. Cu spatele la viața lor de laborator artificial și la istoria lor călduță. Și spuneam tribului meu (în cazul de față, albanezului), asemenea lui Vineri din acel fascinant film, Omul Vineri, cu Peter O’Toole: „Nu Petrit, de fapt n-au înțeles nimic!”. Mircea: Vestu’ și restu’ Geografia este o disciplină profund ideologică, egalitaristă. Ea ne învață că există patru puncte cardinale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
accent pe faptul că polonezii, cehii și ungurii sunt tot mai „ei” și restul, tot mai noi. Te întrebai de ce și la ce bun. Mircea, șezi blând. Nu face să compari România cu Vișegrazii. Totuși, noi am avut, au afară de albanezi, singurul regim totalitar din Evropa. Mai nimeni nu ieșea din țară, cărțile noastre erau cel mult evazionist-extraterestre, rezistența prin cultură se desfășura, trivial vorbind, astfel: se iau concepte și se freacă între ele. Se pune oleacă de rachie, se trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aproape de Lodz, la o școală de vară de studii de gen. Am ajuns mai târziu acolo decât restul lumii. Prima constatare e că mă repartizaseră în cameră cu o albaneză (parole d’honeur că ne așezau după distanța față de Evropa!). Albaneza era simpatică foc. Nu știa deloc engleză, limba de seminar, știa italiană și franceză. Programul ei era mortal: se trezea, venea la breakfast, la prânz și la cină, între timp trăgea un binecuvântat somn. Seara îmi ținea o teorie stereotipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la o concluzie judicioasă, să vezi la fața locului atmosfera de "tabără militară" în zonele de conflict, să întâlnești lideri politici sau de opinii în costume de "comando" în plină zi, în Kosovo, în Osetia de Sud, în Cecenia, printre albanezii din Macedonia. Forfota din stradă, vehiculele militare, țiuitul sirenelor la fiecare pas, oamenii grăbiți să ajungă în casele lor, magazinele alimentare asaltate, toate acestea îți permiteau să apreciezi în ce direcție se îndreptau evenimentele. Se discuta, atunci, cel mai frecvent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
luminată care să elimine luptele de clasă. Am auzit noi și de altele, mai rele.” „Dar Agarttha?” „Zicea că a fost vizitat Într-o zi de un afgan misterios, unul Hadji Scharipf, care afgan nu putea fi, pentru că numele e albanez get-beget... Și ăsta Îi dezvăluise secretul sediului Regelui Lumii - chiar dacă Saint-Yves nu a folosit această expresie, au folosit-o alții, pe urmă -, Agarttha, Cel de Negăsit.” „Dar unde sunt spuse lucrurile astea?” „În Mission de l’Inde en Europe. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în Muntenia și de 89,8 % în Moldova, la procente de 60-50 în Crișana-Maramureș (60,7 %), în Transilvania (57,6
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Caracurt. Greu, chiar și pentru o domnișoară învățătoare în vârstă de 19 ani. Ecuația cu multe necunoscute a rezolvat-o sigur și precis mama, Elena Istrati, care a tocmit un căruțaș să ne du că taman acolo, în așezarea de albanezi. Am trecut Prutul și într-o cursă ecvestră de toată frumusețea, din Vulcănești - Greceni - Traian Val, iată-ne la Bolgrad și pe seară, la Caracurt. Am oprit la școală unde directorul școlii, învățătorul Nicolae Dogaru ne-a primit omenos. El
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
omenos. El era din Șivița, la o aruncătură de băț de Fârțănești. Învățătorii, Vera Suhoparenco, Sandu și Gherghi na Teodorescu m-au îndreptat spre casa familiei Sipiur, unde luau ei masa, pentru a rămâne în gazdă. Capul familiei era un albanez înstărit și omenos iar soția, moldoveancă din Hagi Curda, o femeie și o mamă deosebită. Aveau trei copii eu devenind al patrulea. Cu cele două fete, Evdochia, Doca pentru toți, și Marusea, cam de aceeași vârstă cu mine, ne-am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
descurcau mai greu cu vorbirea dar de o cin ste și o bunătate greu de întâlnit. In local serveau două dintre fete, cea de-a treia fiind învățătoare și măritată cu un inginer agronom, Ivanov, la Caracurt, o comună de albaneji. Se servea cu o jumătate de porție, numai bine pentru punga mea. Jumătatea însă creștea în farfurie cu suplimentul de bunătate al bucătăresei. De cele mai multe ori eram însă invitat la masă de doamna Uzunov, fie-i țărâna ușoară și amintirea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nu înțelegeam nimic. Nu înțelegeam că, în sufletul părinților, indiferent de jocul mereu absurd al puterii ei se considerau încă învățători la Câșlița, la Sofian și că, indiferent de noua pecete a Basarabiei de Sud, tânjeau după oamenii de acolo, albaneji, bulgari, ruși, găgăuzi, moldoveni ca după niște rude dragi de care amintirile și tinerețea lor avea nevoie. Din inelele de zestre de domnișoară, din porțelanurile și alte lucruri de valoare pe care le avuseră și pierduseră, din toate acestea doar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de munții Carpați, si anume pe lângă Viena de Carpații mici, din spre slavii nordici și români de diversele ramuri ale Carpaților mari, iar către slavii sudici de munții Dravei (Waradin și Sirmiu). Dacă privim naționalitățile mai mici precum sârbii, bulgarii, albanezii, danezii, vom găsi pretutindeni niște țări bine așternute, mărginite de munți, care despart neamurile ce le locuiesc de neamurile vecine. Numai acolo vor lipsi margini hotărâtoare, unde pe o regiune întinsă munți nu se întâlnesc, precum în marele șes oriental
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
deranja prea tare comerțul cu obiecte de artizanat. Traficul, fie că era de carne vie sau de droguri, acesta era domeniul lor de interes. Directivele veniseră de sus. Politicienii, presați de tabloide, voiau să țină la distanță cocaina, heroina și albanezii - nu ciudatele fragmente mozaicate. După cum îi explicase Henry de mai multe ori soției sale extrem de neliniștite, oamenii în uniforme de la Heathrow jucau în The Sweeney, nu în nenorocirea aia de Antiques Roadshow. Într-adevăr, Tony ieși în curând cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
bătuți, cum ar veni, de soartă. Și am impus așa, un respect. Și chiar și între cadre, fiindcă vorbeam respectuos, vorbeam frumos cu ei. Și cu deținuții la fel, deci nu agresivitatea... Dar s-au întâmplat niște incidente neplăcute. Da, albanezii, tot ăștia din Est, ne-au provocat că „dom’le, că voi știți să jucați fotbal bine, voi faceți sport bine, voi faceți cel mai mult“. Deci noi întotdeauna făceam ceva mai mult ca toți, cum ar veni, înțelegi... Alergam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ceva mai mult ca toți, cum ar veni, înțelegi... Alergam mai mult ca ei, trăgeam la bară mai mult ca ei și tot așa. Și-a început invidia asta, așa. Și s-a întâmplat să iasă de la baie unul dintre albaneji, că nu i se mai cunoștea fața. Și lumea știa cine-a fost cu el în baie, dar ne și știa ca oameni corecți. Și-au început să ne bage numai bețe în roată, ba cu droguri, cu deținere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
permitem să fie omorâți americani În orașul ăsta, nu-n halul În care arată turismul În anul ăsta. Înțelegi ce spun? Brunetti Își reprimă impulsul de a-l Întreba dacă ar fi În ordine să omori oameni de alte naționalități - albanezi, poate? -, dar, În schimb, spuse doar: — Da, domnule. — Și? — Și ce, domnule? — Ce ai făcut? — Scafandrii cercetează canalul În locul unde a fost găsit. Când vom afla când a murit, o să-i punem să cerceteze locurile de unde ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
literatură, și noi nu ? Dar polonezii ? Polonezii au ? Dar ungurii ? Ungurii au ? Dar bulgarii ? Cum așa, au și bulgarii ? nu se poate, adică acest occident ingrat recunoaște, omologhează, apreciază mai mult literatura bulgară decît pe cea română ? Și au și albanezii un premiu nobel pentru literatură ? Cum așa, și albanezii din albania și albanezii din Kosovo au, și noi nu avem ? Incredibil ! Dar ce au occidentalii cu noi, ce are lumea cu noi, de ce suntem noi altfel ? (brusc o carte scrisă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ungurii ? Ungurii au ? Dar bulgarii ? Cum așa, au și bulgarii ? nu se poate, adică acest occident ingrat recunoaște, omologhează, apreciază mai mult literatura bulgară decît pe cea română ? Și au și albanezii un premiu nobel pentru literatură ? Cum așa, și albanezii din albania și albanezii din Kosovo au, și noi nu avem ? Incredibil ! Dar ce au occidentalii cu noi, ce are lumea cu noi, de ce suntem noi altfel ? (brusc o carte scrisă de un anume Lucian Boia în 2013 și intitulată
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
bulgarii ? Cum așa, au și bulgarii ? nu se poate, adică acest occident ingrat recunoaște, omologhează, apreciază mai mult literatura bulgară decît pe cea română ? Și au și albanezii un premiu nobel pentru literatură ? Cum așa, și albanezii din albania și albanezii din Kosovo au, și noi nu avem ? Incredibil ! Dar ce au occidentalii cu noi, ce are lumea cu noi, de ce suntem noi altfel ? (brusc o carte scrisă de un anume Lucian Boia în 2013 și intitulată De ce este România altfel
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]