409 matches
-
profesionistă, cu încheieturile mâinilor zgâriate, cu parfumuri de budoar și, probabil, cu aroma altor bărbați. Ținând, însă, cont că totul se desfășoară sub auspiciile pornografiei, totul e în ordine, totul e OK. Merge. Până să-ți povestesc secretele mele de alcov cu Selina, va trebui întâi să te cunosc mai bine. Dar poate că o să-ți spun și așa. În fond, cui îi pasă? Mie nu. E infidelă? Face amor cu alți bărbați pentru bani? Nu, în nici un caz Selina mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sfârșit cu toții au răsuflat ușurați, au tușit, și-au dat coate. Ionela a pus deoparte chitara și i-a cerut lui Spiridon o țigară, iar Spiridon i-a dăruit-o prompt, cu gesturi largi, de parcă ar fi invitat-o În alcov. — Așadar, domnul Ionescu ne-a citit ce a mai comis el În ultima vreme, a deschis ședința Puiu Nistea. Remarc o ameliorare, Însă multe versuri sunt o batere de câmpi. Stai, stai, domnu’ Ionescu, nu asta am vrut să spun
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
întâmpla să atingă fețele mizerabililor îngenuncheați. Nimeni nu reacționa. Nu ceruse și nu cerea informații. Ar fi vrut să izbească în ziduri cu pumnii, pentru ca pietrele să vorbească. Tăcerea lui le adâncea spaima. Într-o cămăruță - trebuia să fie un alcov - văzu niște dâre maronii, ce păreau să provină de la un lichid; putea fi sânge. Ar fi vrut să urle, dar continuă să meargă de parcă n-ar fi văzut. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de el, nici măcar blândul Helikon, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și zonele de piele, orgasmul meu mi se păruse gol și steril, o expulzare de țesut inutil. Am vizualizat în gând habitaclul mașinii lui Helen, duritatea lui de crom și vinilin, adus la viață de sperma mea, transformat într-un alcov de flori exotice, cu plante târâtoare împletite prin trapa de aerisire, podeaua și scaunele pline de iarbă umedă, luxuriantă. Uitându-mă spre Helen, pe când ea accelera de-a lungul punții descoperite a autostrăzii, m-am întrebat brusc cum aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
gura la doar câțiva centimetri de gura lui. Farurile îndepărtate, refractate prin soluția de săpun care biciuia geamurile, le acopereau trupurile cu o strălucire luminescentă, făcânu-i să pară două ființe umane semimetalice din viitorul îndepărtat care făceau dragoste într-un alcov cromat. Motorul angrenajului de spălare începu să duduie. Periile bubuiră pe capota Lincolnului și porniră huruind către parbriz, învârtind soluția de săpun într-un vârtej de spumă. Mii de bule se sparseră pe parbriz. În vreme ce rolele duduiau pe acoperiș și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
talente și regizori de probe care-și făceau veacul la Schwab’s Drugstore, unde vânau naive starlete potențiale, pe care le amăgeau cu promisiuni pe buze și prezervative în buzunare. Ei ne-au povestit - mândri sau rușinați - niște povești de alcov la fel de jalnice ca și poveștile lui Betty despre fericirea din clipele petrecute cu armăsarii în uniformă. Până la urmă bărbații din carnețelul negru a lui Elizabeth Short aveau două lucruri în comun - s-au văzut cu numele publicat în cotidienele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
n-o să fiu niciodată la fel de bun doar cu Madeleine. Dând fata de bani gata îmi șopti „Știam eu c-o să-ți intre sub piele mai devreme sau mai târziu“, i-am mărturisit, hohotind fără lacrimi, că toate poveștile mele de alcov fuseseră numai minciuni și i-am turuit povestea adevărată a lui Lee, Kay și Bucky, fără să ocolesc fixația domnului Foc pentru moartă și dispariția lui de pe fața pământului. Când am terminat, Madeleine îmi spuse: — N-o să fiu niciodată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mai ghicește niciodată nimic! 148 DANIEL BĂNULESCU versă... Împreună cu impresionatul dumneavoastră pasager și coleg am convenit ca, urcând înapoi pe firul timpului, și aplicând metoda experimentală asupra vreunui celebru asasin zgîlțîitor de suflete, să cercetăm chiar la fața locului prin alcovurile, tabieturile și restaurantele lui de taină, dacă spiritele pe care el le eliberează prin crimă, după crimă, ele devin imortale sau nu. - Arasel! Mi-a picat fisa. Motive sucite de profesorași labagii ca, prefăcîndu-se că cercetează niște chestii, să se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rețin informația pentru cât mai mult timp. Să nu uit. O ceașcă de ceai bun. Și mă duc să fac niște sandviciuri, da? Cu șuncă sunt bune? Mama Își face de lucru cu ceainicul În bucătăria apartamentului. Mai degrabă un alcov decât o bucătărie, nu e loc decât pentru o persoană. Nici nu mănânc sandviciurile, dar acum câțiva ani am avut un puseu de maturitate când mi-am dat seama că scopul sandviciurilor mamei nu e să fie mâncate. Ele reprezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
alta decât sora papei Leon, iar fiica sa, Maria, îl luase în căsătorie pe Giovanni al Cetelor Negre. Spre nefericirea ei, trebuie s-o spunem, căci îl vedea foarte rar, între două campanii, între două idile, între două aventuri de alcov. În ziua aceea, totuși, venise, mai puțin pentru soția sa cât pentru fiul lor, în vârstă de șase ani. Mă apropiam de palatul Salviati, sprijinit de umărul Maddalenei, când se făcu auzit cortegiul. Condotierul era înconjurat de vreo patruzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
văzu apropiindu-se, chiar dacă alergau ciudat de ghemuiți. Cuprinsă de panică, se întoarse și se năpusti înainte, izbindu-se cu fruntea de o grindă metalică încorporată în tavan. Icni și se trase înapoi când peretele din stânga ei dispăru subit: un alcov în care se afla o femeie bătrână, îmbrăcată complet în negru, cu mâinile încleștate pe o carte de rugăciuni. Maggie amețise. Pământul de sub picioarele ei își schimba înfățișarea: un pătrat de sticlă prin care se vedea dedesubt un bazin sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
contemple regatul: o insulă vulcanică mică, stîncoasă și pustie, fără un copac care să dea o umbră cît de cît decentă, fără izvoare de apă dulce sau fîntîni; loc de Împerechere și cuib scandalos al tuturor păsărilor marine din Pacific, alcov al lupilor-de-mare care-și făceau siesta cu sutele În fiecare golfuleț, pe orice plajă, ba chiar și pe culmile țărmului abrupt, de la Înălțimea cărora se aruncau În mare, În salturi incredibile. Nu era mult, ce-i drept, iar el știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
intimității : voluptate sau asceză ? întîlnire intimă cu celălalt sau retragere singuratică din lume ? Eroul lui Huysmans din A rebours o rezumă astfel : După el, nu erau decît două modalități de a și amenaja dormitorul : fie să faci din el un alcov excitant, un loc de delicii nocturne ; fie să dai naștere unui loc de solitudine și de repaus, un refugiu de gîndire, un fel de oratoriu. În primul caz, stilul Louis XV se impune persoanelor delicate (...) ; într adevăr, doar acest secol
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
transforme lumea în popoare de sperjuri și delatori. Să ne prețuim eroii, măcar pentru că revitalizează turismul. Cortinele de fier nu sunt eterne. Dar pentru o viață de om, câteva decenii înseamnă o veșnicie. Marile decizii ale istoriei se iau în alcovuri nu în congrese. În istorie, au rămas grecii pentru că au edificat o civilizație înfloritoare. Dar și perșii care au incendiat-o. Prin unele țări nu au ajuns decât stropi de civilizație. Unele popoare îi dau și agoniei un iz de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
varză. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Avem , probabil, fiecare câte o cutie neagră în vederea Judecății de Apoi. Pentru viermi și nespălații sunt delicioși. Păstrează - ți prietenii pentru vreme frumoasă ! Vitalitatea poate fi risipită în creație. Ori în alcov. Frica - încă un liant la vremuri de obidă. Cu siguranță, Dumnezeu e liberal. Prea ne lasă să ne descurcăm „ prin noi înșine ”. Pe om l - au ajutat destui factori. E cazul să se mai ajute și singur. Puținii oameni reușesc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu aude. Pe unii, și spre Paradis trebuie să - i îndemni cu biciul. În mod cert, mai mult m - au deranjat durerile mele de dinți, decât căderea Imperiului Roman. Unele cântărețe de la TV sunt amatoare pe scenă și profesioniste în alcov. Pentru putere, testul rezistenței la lingușire ar putea fi esențial. Banul a adus pe pământ marea glaciațiune interumană. Lenea este păcatul care te poate scuti de alte vicii. Multe din subtilități trec, după o vreme, în tabăra snobismului. Crește obediența
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Înjurătura - o vulgaritate răcoritoare. Unii sunt foarte atenți să nu se păteze de durerile altora. Întotdeauna vor exista corbi cu alergie la zăpadă. Cel mai prolific creator de școli filosofice continuă să fie alcoolul. Canalia este regele neîncoronat al lichelelor. Alcovul - cea mai eficientă poliție secretă a lumii. În situații limită se poate conta oricând pe lașitatea celor din jurul nostru. Mai vor încă o viață, îndeosebi cei care au descoperit deliciile lenei. Cei care nu sunt în stare de nimic sunt
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
e abordată exclusiv sub unghiul feminității în așteptarea împlinirii erotice. Printre pagini plutește un nor de pudră, „cu parfumul ușor precipitat”, cum scrie autoarea. Totul se petrece aproape exclusiv în sfera mondenității. Conștiințele acestor femei, care se plictisesc, „lâncezesc în alcov uri”, cutreieră magazinele, căutând mereu alte podoabe scumpe, se pregătesc de baluri sau de serate, sunt lacuri stagnante cu noroaie grele pe fund. O bătaie de aripi, o aplecare de ram, o picătură de ploaie încrețesc ușor fața acestor personaje
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
vrut în casa ei. Nehotărît era și în '48. Ba nu, a vrut să plece la Cluj, dar cineva (parcă Antonin Ciolan se zice -) nu i-a dat referințe. Celebrul dirijor, celebru și pentru nenumărate aventuri galante, fusese prins în alcovul primitor al unei coriste. O verginică din care voia s-o scoată pe tandra Mussete. Solistă în Boema? O-la-la! Cum dirijorul a fost presat de soțul inoportun să sară gol în stradă, de la geamul crypto-iubitei, Georges Cuza, fiul lui A. C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am făcut-o să sufere. Acea suferință acută ce se citea pe fața ei (care era foarte albă, ca În portretele lui Boticelli, avea un ten de o albeață vineție, caracterizând doar acele ființe ce stau mai mult În umbra alcovului, decât În bătaia vântului și a soarelui, cu niște ochi albaștri inexpresivi și distanți și cu părul lung de un auriu roșcat) m-a zguduit. De atunci, o apăram eroic de bădărănia celorlalți. Ea a simțit această „protecție“ a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
acea carne bătucită de muncă și mișcare, uscată, stoarsă de grăsimile acumulate de prea multă somnolență, ea era plină; carnea ei făcea pliuri aristocratice, se lăbărța rubensian În lenevia rasei vechi, stătuse parcă generații Întregi În umbra draperiilor grele ale alcovurilor interzise, subțiidu-și tenul și sângele În acei pași numărați ai unui ritual subtil preparând treptat pentru arta de a fi femeie acele exemplare rare, pe care natura le iscă prin Încrucișări neprevăzute; avea fruntea Înaltă, abstractă; când se Încrunta, făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
actrițele sale preferate. Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e oare puțin impudică această exploatare publică a unui dialog privat? Ea satisface perversitatea gustului pentru secretele de alcov și intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol? Pentru a-i da un rol soției abandonate ce trebuie consolată? De ce? De ce? Emoția scrisorilor olandeze se convertește în decepție a
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
mai urâtă și țineam s-o sărut în fața tuturor, fără să scot țigara din gură. Nu-mi făcea nicio plăcere, însă scopul meu era să impresionez spectatorii"6. Câțiva ani mai târziu, tinerilor din rândul burgheziei li se deschid două alcovuri. Acela al fetelor din popor femei ușoare, cocote docile și puțin stânjenitoare și acela, mai prestigios, al femeilor de lume. La aceste două moduri de inițiere sexuală face referire Guy de Maupassant în legătură cu Julien. Romancierul precizează că viitorul soț al
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este de multă vreme. Tânăra femeie avea încă floarea fecioriei. Însă era antrenată de doi ani într-un flirt înflăcărat cu Julien de Suberceaux, un tânăr falit, destul de destrăbălat, condamnat să-și joace rolul pentru a putea trăi. În intimitatea alcovurilor, fata îi dăruiește sărutări și îmbrățișări pătimașe, dezmierdări "primejdios de dulci", "de o sută de ori mai intense decât bucuriile fade și răsuflate ale iubirilor obișnuite". Astfel, Julien este "semi-amantul" lui Maud, care nu mai este ea însăși decât o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vampă. Nu este întotdeauna ușor să interpretezi multitudinea aceasta de roluri. Drept compensație, femeile pretind din partea bărbaților, soți sau amanți, mai multă atenție și delicatețe, atât în timpul zilei, cât și noaptea. Femeile se așteaptă ca bărbații să continue și în alcov jocurile și subtilitățile seducției învățate cu prilejul flirtului. Dezbracă-mă Dezbracă-mă... cântă rebela Juliette Gréco în 1968. Da, dar nu chiar acum Nu chiar oricum Învață să tânjești... Să mă dorești... Să mă vrăjești [...] În timp ce mă curtezi Nu vreau
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]