720 matches
-
0,15 0,50 minix 0,17 0,55 0,20 0,65 1,00 0,00 0,20 ix 0,229 0,754 0,574 0,809 1,345 0,063 0,346 O aplicație utilă a metodei balanței aleatoare constă În aplicarea ei la prelucrarea datelor Într-un experiment pasiv. După cum se știe, experimentul pasiv poate fi realizat În orice condiții de producție, În unele cazuri chiar utilizând numai documentația tehnică. Dar, pentru prelucrarea acestor date este necesară, de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de regulă, utilizarea tehnicii de calcul. De asemenea, trebuie avut În vedere că experimentul activ nu se poate realiza În orice fel de condiții de producție (el poate prezenta, uneori, un grad Înalt de periculozitate) și de aceea metoda balanței aleatoare aplicată experimentului pasiv prezintă interes. George-Ștefan COMAN 211 leagă parametrul de optimizare cu efectele ce prezintă importanță. În această situație, pentru cernerea unui număr mic de efecte ce prezintă importanță s-a propus așa numita „metodă a balanței aleatoare”. Scopul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
balanței aleatoare aplicată experimentului pasiv prezintă interes. George-Ștefan COMAN 211 leagă parametrul de optimizare cu efectele ce prezintă importanță. În această situație, pentru cernerea unui număr mic de efecte ce prezintă importanță s-a propus așa numita „metodă a balanței aleatoare”. Scopul metodei este ca În urma unui număr mic de experiențe să construim diagrama rangurilor și să separăm factorii cei mai influenți și interacțiunilor acestora. Ideea metodei este foarte simplă. Variind factorii, pe mai multe nivele, În locul unor planuri fracționare regulate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
interacțiunea acestora. Întrucât o parte din efecte a fost raportată la câmpul de „bruiaj”, dispersia care caracterizează eroarea experienței este normal să scadă. În consecință, aprecierea cantitativă a efectelor separate se va face cu oeroare mare. Prin urmare, metoda balanței aleatoare are o sensibilitate redusă (adică capacitate de a separa coeficienții regresiei care diferă În mod net de zero), dar o capacitate de rezoluție mare (adică capacitate de a separa efecte foarte influente din numărul mare de efecte, luate sub observație
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
adică capacitate de a separa coeficienții regresiei care diferă În mod net de zero), dar o capacitate de rezoluție mare (adică capacitate de a separa efecte foarte influente din numărul mare de efecte, luate sub observație). Vom ilustra metoda balanței aleatoare prin următoarele raționamente. Să presupunem că la elaborarea unui aliaj refractar se studiază influența a zece elemente de aliere. Putem Încerca, printr-un procedeu sistematic, să elucidăm, În succesiune, la Început, un component de aliere, pe un al doilea și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
lor) care influențează cât mai mult asupra rezistenței la temperaturi Înalte (care o măresc sau micșorează) și apoi, prin metode obișnuite de planificare a experimentelor extremale, să determinăm compoziția aliajului care are cel mai Înalt nivel al proprietăților. Metoda balanței aleatoare, deși nu are o fundamentare teoretică (În prezent se fac Încercări În acest sens), este folosită destul de frecvent la rezolvarea diverselor probleme tehnicoeconomice. Astfel, se prezintă În literatura de specialitate metodologii de aplicare a ei pentru determinarea factorilor care influențează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Astfel, se prezintă În literatura de specialitate metodologii de aplicare a ei pentru determinarea factorilor care influențează cel mai mult asupra rebutării unei anumite categorii de piese turnate, analiza defectelor pieselor turnate etc. Creativitate și progres tehnic 212 Metoda balanței aleatoare reprezintă o Încercare de a formaliza acele procedee psihofiziologice de separare a factorilor esențiali pe care le realizează experimentatorii bazându-se pe cunoștințe, experiență și intuiție. Tabelul 5.22 Variația rezilienței la -600C a unui oțel aliat cu factorii de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
0,15 0,50 minix 0,17 0,55 0,20 0,65 1,00 0,00 0,20 ix 0,229 0,754 0,574 0,809 1,345 0,063 0,346 O aplicație utilă a metodei balanței aleatoare constă În aplicarea ei la prelucrarea datelor Într-un experiment pasiv. După cum se știe, experimentul pasiv poate fi realizat În orice condiții de producție, În unele cazuri chiar utilizând numai documentația tehnică. Dar, pentru prelucrarea acestor date este necesară, de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de regulă, utilizarea tehnicii de calcul. De asemenea, trebuie avut În vedere că experimentul activ nu se poate realiza În orice fel de condiții de producție (el poate prezenta, uneori, un grad Înalt de periculozitate) și de aceea metoda balanței aleatoare aplicată experimentului pasiv prezintă interes. George-Ștefan COMAN 213 Tabelul 5.23 Matricea balanței aleatoare pentru studiul rezilienței la600C a unui oțel aliat y Nr. crt. al experienței x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 9,7 1 + + + + 9,1 2
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
activ nu se poate realiza În orice fel de condiții de producție (el poate prezenta, uneori, un grad Înalt de periculozitate) și de aceea metoda balanței aleatoare aplicată experimentului pasiv prezintă interes. George-Ștefan COMAN 213 Tabelul 5.23 Matricea balanței aleatoare pentru studiul rezilienței la600C a unui oțel aliat y Nr. crt. al experienței x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 9,7 1 + + + + 9,1 2 + + + + + 8,3 3 + + + -7,9 4 + + +7,4 5 + + + 8,1 6 + + + 6,6
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
5,5 9 + + + + + 6,3 10 + + + 8,4 11 + + + + 7,5 12 + + 8,8 13 + + + 6,2 14 + + 5,8 15 + + + + 10,1 16 + + + 7,7 17 + + + + + 6,4 18 + + + 8,1 19 + + + 9,0 20 + + + + Metoda pasiv-activă a balanței aleatoare folosește datele experimentului pasiv care se prelucrează după metoda balanței aleatoare. Vom prezenta În acest sens un exemplu. La una din probleme s-a studiat variația rezilienței la -600C În funcție de compoziția unui oțel aliat de construcție de cementare. Rezultatele experienței
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
12 + + 8,8 13 + + + 6,2 14 + + 5,8 15 + + + + 10,1 16 + + + 7,7 17 + + + + + 6,4 18 + + + 8,1 19 + + + 9,0 20 + + + + Metoda pasiv-activă a balanței aleatoare folosește datele experimentului pasiv care se prelucrează după metoda balanței aleatoare. Vom prezenta În acest sens un exemplu. La una din probleme s-a studiat variația rezilienței la -600C În funcție de compoziția unui oțel aliat de construcție de cementare. Rezultatele experienței efectuate se prezintă În tabelul 5.22. S-au studiat, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
x12 = 0,28> 229,01 =x și ca atare, În loc de 0,28 se trece semnul (+) etc. Se obține În felul acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz se separă valori concrete ale factorilor care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
caz se separă valori concrete ale factorilor care diferă de valorile medii cu eroarea medie pătratică a experienței și se notează aceste valori prin nivel nul. Tabelele obținute, de exemplu tabelul 4.23, permite utilizarea tehnică obișnuită a metodei balanței aleatoare. Practica a demonstrat că deși s-au folosit datele experimentului pasiv, alegerea factorilor, cu cea mai puternică influență și a interacțiunii acestora, se realizează suficient de sigur. Vom menționa, de asemenea, un procedeu operativ și anume experimentul de cernere succesivă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
materialelor metalice. După această etapă Însă urmează o alta, cel puțin tot atât de importantă și anume etapa de cercetare propriu zisă a obiectului de studiu bazată pe metodologia de stabilire a programării experiențelor. George-Ștefan COMAN 213 Tabelul 5.23 Matricea balanței aleatoare pentru studiul rezilienței la600C a unui oțel aliat y Nr. crt. al experienței x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 9,7 1 + + + + 9,1 2 + + + + + 8,3 3 + + + -7,9 4 + + +7,4 5 + + + 8,1 6 + + + 6,6
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
5,5 9 + + + + + 6,3 10 + + + 8,4 11 + + + + 7,5 12 + + 8,8 13 + + + 6,2 14 + + 5,8 15 + + + + 10,1 16 + + + 7,7 17 + + + + + 6,4 18 + + + 8,1 19 + + + 9,0 20 + + + + Metoda pasiv-activă a balanței aleatoare folosește datele experimentului pasiv care se prelucrează după metoda balanței aleatoare. Vom prezenta În acest sens un exemplu. La una din probleme s-a studiat variația rezilienței la -600C În funcție de compoziția unui oțel aliat de construcție de cementare. Rezultatele experienței
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
12 + + 8,8 13 + + + 6,2 14 + + 5,8 15 + + + + 10,1 16 + + + 7,7 17 + + + + + 6,4 18 + + + 8,1 19 + + + 9,0 20 + + + + Metoda pasiv-activă a balanței aleatoare folosește datele experimentului pasiv care se prelucrează după metoda balanței aleatoare. Vom prezenta În acest sens un exemplu. La una din probleme s-a studiat variația rezilienței la -600C În funcție de compoziția unui oțel aliat de construcție de cementare. Rezultatele experienței efectuate se prezintă În tabelul 5.22. S-au studiat, În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
x12 = 0,28> 229,01 =x și ca atare, În loc de 0,28 se trece semnul (+) etc. Se obține În felul acesta tabelul 4.23, transformat din tabelul 4.22. Noul tabel transformat se aseamănă la aspect exterior cu matricea balanței aleatoare cu varierea factorilor pe două nivele (+1) și (-1). Trebuie să menționăm că putem obține un tabel asemănător cu matricea de planificare a experimentului când factorii variază pe trei nivele. În acest caz se separă valori concrete ale factorilor care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
caz se separă valori concrete ale factorilor care diferă de valorile medii cu eroarea medie pătratică a experienței și se notează aceste valori prin nivel nul. Tabelele obținute, de exemplu tabelul 4.23, permite utilizarea tehnică obișnuită a metodei balanței aleatoare. Practica a demonstrat că deși s-au folosit datele experimentului pasiv, alegerea factorilor, cu cea mai puternică influență și a interacțiunii acestora, se realizează suficient de sigur. Vom menționa, de asemenea, un procedeu operativ și anume experimentul de cernere succesivă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tensor recurent. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 65-70. 12. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XII (XVI), 3-4, 1966, 55-61. 14. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (ÎI). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XIII (XVII), 3-4, 1967, 91-98. 15. L’intégration d’une équation linéaire aux différences
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Precizia probelor permite clasarea subiecților în grupa de inteligență - din 10 în 10 unități - facilitând atât o bună analiză calitativă cât și cantitativă. Pentru a mări precizia analizei cantitative apelăm la statistica matematică. Funcția de distribuție a probabilității, pentru variabile aleatoare, „clopotul lui Gauss”, arată variația continuă a probabilității, distribuția ei în întregul domeniu de definiție al variabilei (grafic 7). Pe grafic, cu o linie continuă sunt trasate funcțiile de distribuție obținute prin analiza statistică, iar pe linia punctată sunt trasate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rezultatelor a fost format de studenții Universității "Transilvania" din Brașov. Unitatea de analiză sau de cercetare este reprezentată de studenți, iar unitatea de eșantionare de facultatea din cadrul căreia au fost selectați studenții. Modalitatea de eșantionare folosită a fost cea probabilistă/aleatoare stratificată proporțional. Cadrul de eșantionare care permite alegerea acestui tip de eșantionare este reprezentat de raportul Rectorului Universității "Transilvania" din Brașov, pentru anul de studiu 2013-2014, care cuprinde studenții înmatriculați în programele de licență și masterat. Am luat în calcul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
prin voința proprie forme inedite, dificil de interpretat. Prin ignorarea acestor fenomene, creatorii riscă să fie reduși la condiția de spectatori ai procesului de transformare a conceptelor de locuire urbană, spațiu public urban, societate și psihologie urbane. „Prin urmare incoerența - aleatorul, mai precis - este structura de bază a carierelor tuturor arhitecților. [...] Arhitectura este, prin definiție, o aventură haotică.― (Koolhaas 1996: 210) În continuare vom analiza dacă studiul percepției afective poate fi o modalitate de apropiere a arhitecților și urbaniștilor de utilizatorii
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
forței Denumirea forței Tipul forței Tip variabilă Forță internă Forță externă Forță internă Forță internă A.......... B.......... C.......... D........... FC FA FA VP VD VI c) coerența dintre ipoteze. Din analiza tuturor categoriilor de forțe rezultă un număr de variabile aleatoare independente pentru care se fac ipoteze privind valorile lor, avându-se grijă la coerența dintre variabile, unele combinații fiind imposibile (se fac toate combinațiile coerente între valorile variabilelor aleatoare independente, combinații notate C1, C2, C3, ...). În alegerea ipotezelor se ține
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Din analiza tuturor categoriilor de forțe rezultă un număr de variabile aleatoare independente pentru care se fac ipoteze privind valorile lor, avându-se grijă la coerența dintre variabile, unele combinații fiind imposibile (se fac toate combinațiile coerente între valorile variabilelor aleatoare independente, combinații notate C1, C2, C3, ...). În alegerea ipotezelor se ține seama de12: * necesitatea de a limita incertitudinea; * regularitatea efectelor asupra structurilor; * convingerile managerilor; * comoditatea interpretărilor. Variantele posibile indică parametri din punctele de ruptură. Fiecare variantă C1, C2, C3... conduce
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]