1,684 matches
-
verzi și una pentru ochi căprui. Culoarea ochilor acestor copii va depinde de modul în care cele două alele funcționează împreună. Dacă o alelă își impune instrucțiunile față de cealaltă, ea se numește alelă "dominantă", iar alela care cedează se numește alelă "recesivă". În cazul unei fiice cu alele pentru căprui și verde, căprui este dominant și ea va avea ochi căprui. Totuși, alela pentru culoarea verde este prezentă în această fată cu ochi căprui, însă ea nu se manifestă. Există o
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
ochilor acestor copii va depinde de modul în care cele două alele funcționează împreună. Dacă o alelă își impune instrucțiunile față de cealaltă, ea se numește alelă "dominantă", iar alela care cedează se numește alelă "recesivă". În cazul unei fiice cu alele pentru căprui și verde, căprui este dominant și ea va avea ochi căprui. Totuși, alela pentru culoarea verde este prezentă în această fată cu ochi căprui, însă ea nu se manifestă. Există o diferență între ce se vede la suprafață
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
o alelă își impune instrucțiunile față de cealaltă, ea se numește alelă "dominantă", iar alela care cedează se numește alelă "recesivă". În cazul unei fiice cu alele pentru căprui și verde, căprui este dominant și ea va avea ochi căprui. Totuși, alela pentru culoarea verde este prezentă în această fată cu ochi căprui, însă ea nu se manifestă. Există o diferență între ce se vede la suprafață (ansamblul trăsăturilor observabile ale unui organism, numit fenotip) și tipurile de gene din acest organism
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
fată cu ochi căprui, însă ea nu se manifestă. Există o diferență între ce se vede la suprafață (ansamblul trăsăturilor observabile ale unui organism, numit fenotip) și tipurile de gene din acest organism (genotipul său). În acest exemplu putem numi alela căpruie C și alela verde v. (Se obișnuiește să se scrie alelele dominante cu litere majuscule și cele recesive cu litere mici.) Fata cu ochi căprui are „fenotip ochi căprui” dar genotipul ei este Cv, cu o copie a alelei
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
însă ea nu se manifestă. Există o diferență între ce se vede la suprafață (ansamblul trăsăturilor observabile ale unui organism, numit fenotip) și tipurile de gene din acest organism (genotipul său). În acest exemplu putem numi alela căpruie C și alela verde v. (Se obișnuiește să se scrie alelele dominante cu litere majuscule și cele recesive cu litere mici.) Fata cu ochi căprui are „fenotip ochi căprui” dar genotipul ei este Cv, cu o copie a alelei C și o copie
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
între ce se vede la suprafață (ansamblul trăsăturilor observabile ale unui organism, numit fenotip) și tipurile de gene din acest organism (genotipul său). În acest exemplu putem numi alela căpruie C și alela verde v. (Se obișnuiește să se scrie alelele dominante cu litere majuscule și cele recesive cu litere mici.) Fata cu ochi căprui are „fenotip ochi căprui” dar genotipul ei este Cv, cu o copie a alelei C și o copie a alelei v. Să ne imaginăm acum că
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
alela căpruie C și alela verde v. (Se obișnuiește să se scrie alelele dominante cu litere majuscule și cele recesive cu litere mici.) Fata cu ochi căprui are „fenotip ochi căprui” dar genotipul ei este Cv, cu o copie a alelei C și o copie a alelei v. Să ne imaginăm acum că această fată a crescut și are copii cu un bărbat care și el are un genotip Cv. Ovulele ei sunt un amestec de două tipuri, un tip conținând
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
v. (Se obișnuiește să se scrie alelele dominante cu litere majuscule și cele recesive cu litere mici.) Fata cu ochi căprui are „fenotip ochi căprui” dar genotipul ei este Cv, cu o copie a alelei C și o copie a alelei v. Să ne imaginăm acum că această fată a crescut și are copii cu un bărbat care și el are un genotip Cv. Ovulele ei sunt un amestec de două tipuri, un tip conținând alela C, celălalt conținând alela v.
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
C și o copie a alelei v. Să ne imaginăm acum că această fată a crescut și are copii cu un bărbat care și el are un genotip Cv. Ovulele ei sunt un amestec de două tipuri, un tip conținând alela C, celălalt conținând alela v. Partenerul ei produce un amestec de două tipuri de spermă, conținând una sau alta din cele două alele. Când alelele se amestecă la urmași, acești copii au șansa de a avea fie ochi căprui fie
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
a alelei v. Să ne imaginăm acum că această fată a crescut și are copii cu un bărbat care și el are un genotip Cv. Ovulele ei sunt un amestec de două tipuri, un tip conținând alela C, celălalt conținând alela v. Partenerul ei produce un amestec de două tipuri de spermă, conținând una sau alta din cele două alele. Când alelele se amestecă la urmași, acești copii au șansa de a avea fie ochi căprui fie ochi verzi, fiindcă ei
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
și el are un genotip Cv. Ovulele ei sunt un amestec de două tipuri, un tip conținând alela C, celălalt conținând alela v. Partenerul ei produce un amestec de două tipuri de spermă, conținând una sau alta din cele două alele. Când alelele se amestecă la urmași, acești copii au șansa de a avea fie ochi căprui fie ochi verzi, fiindcă ei ar putea primi un genotip CC = ochi căprui, Cv = ochi căprui, sau vv = ochi verzi. În această generație există
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
are un genotip Cv. Ovulele ei sunt un amestec de două tipuri, un tip conținând alela C, celălalt conținând alela v. Partenerul ei produce un amestec de două tipuri de spermă, conținând una sau alta din cele două alele. Când alelele se amestecă la urmași, acești copii au șansa de a avea fie ochi căprui fie ochi verzi, fiindcă ei ar putea primi un genotip CC = ochi căprui, Cv = ochi căprui, sau vv = ochi verzi. În această generație există deci șansa
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
amestecă la urmași, acești copii au șansa de a avea fie ochi căprui fie ochi verzi, fiindcă ei ar putea primi un genotip CC = ochi căprui, Cv = ochi căprui, sau vv = ochi verzi. În această generație există deci șansa ca alela recesivă să se manifeste în fenotipul copiilor: unii dintre ei ar putea avea ochi verzi ca bunicul lor. Multe trăsături sunt moștenite într-un mod mai complicat decât în exemplul de mai sus. Acest lucru se poate întâmpla atunci când sunt
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
fi afectată. Anumite boli sunt ereditare și apar în familii; altele, cum sunt bolile infecțioase, sunt cauzate de mediul înconjurător. Iar altele, iarăși, sunt cauzate de o combinație de factori ereditari și ambientali. Bolile care sunt produse de o singură alelă a unei gene și sunt moștenite în familii se numesc boli genetice. Din această categorie fac parte "boala lui Huntington", "fibroza cistică (mucoviscidoza)" sau "distrofia musculară progresivă (miopatia lui Duchenne)". Mucoviscidoza, de exemplu, e cauzată de mutații într-o singură
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
fac parte "boala lui Huntington", "fibroza cistică (mucoviscidoza)" sau "distrofia musculară progresivă (miopatia lui Duchenne)". Mucoviscidoza, de exemplu, e cauzată de mutații într-o singură genă numită "CFTR" și se moștenește ca trăsătură recesivă. În alte boli influențate de genetică, alelele primite de la părinți schimbă doar riscul de a contracta boala. Cele mai multe boli de acest fel sunt moștenite într-un mod complex: uneori sunt implicate gene multiple, alteori sunt importante atât genele cât și mediul înconjurător. De exemplu, riscul de a
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
atât genele cât și mediul înconjurător. De exemplu, riscul de a contracta cancer mamar este de 50 de ori mai ridicat în familiile cu risc maxim, în comparație cu familiile cu risc minim. Această variație este probabil datorată unui mare număr de alele. Fiecare dintre ele modifică puțin riscul. Câteva din genele implicate au fost identificate, de exemplu "BRCA1" și "BRCA2", dar nu toate. Totuși, deși riscul este în parte genetic, greutatea excesivă, consumul exagerat de alcool sau lipsa de exercițiu fizic măresc
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
toate. Totuși, deși riscul este în parte genetic, greutatea excesivă, consumul exagerat de alcool sau lipsa de exercițiu fizic măresc riscul acestui tip de cancer. Riscul ca o femeie să contracteze cancer mamar este deci rezultatul unui mare număr de alele și al mediului înconjurător, și e foarte greu de prezis. Genele au funcția de a furniza informația necesară pentru producerea unor molecule numite proteine, în celulele organismului. Celulele sunt cele mai mici părți independente ale organismului: corpul omenesc conține aproximativ
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
schimbă, secvența aminoacizilor din proteina pe care o produce se poate schimba și ea; dacă o parte dintr-o genă e îndepărtată, proteina produsă va fi mai scurtă și ar putea să nu mai funcționeze. Acesta este motivul pentru care alele diferite ale unei gene pot avea efecte diferite în organism. De exemplu, culoarea părului depinde de cantitatea dintr-o substanță de culoare închisă numită "melanină", care e produsă în timpul creșterii părului. Dacă o persoană posedă o garnitură normală de gene
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
o substanță de culoare închisă numită "melanină", care e produsă în timpul creșterii părului. Dacă o persoană posedă o garnitură normală de gene implicate în producerea melaninei, sunt fabricate toate proteinele necesare și părul crește cu o culoare închisă. Dar dacă alelele pentru o anumită proteină au secvențe diferite și fabrică proteine care nu funcționează corect, nu se produce melanină și părul va fi alb. Această condiție se numește albinism iar o persoană în această condiție este un "albino". Genele sunt copiate
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
fabricat. Acest proces nu e perfect: uneori proteinele fac erori și pun o nucleotidă greșită în șiragul pe care îl construiesc. Aceasta cauzează o schimbare în secvența genei respective. Asemenea modificări în secvența ADN se numesc mutații. Mutațiile produc noi alele ale genelor. Uneori aceste modificări împiedică gena să funcționeze corect, ca în cazul genelor melaninei discutat înainte. În alte cazuri aceste mutații pot schimba acțiunea genei sau chiar o pot face să își îndeplinească funcțiile ceva mai bine decât înainte
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
de șoareci. Dacă, în decursul câtorva generații, șoarecii albi, rari inițial, ar deveni o parte mare din această populație, culoarea blănii acestor șoareci va fi evoluat. În limbajul geneticii, acest fapt se numește o schimbare a "frecvenței alelice" - creșterea frecvenței alelei pentru blană albă. Alelele devin mai mult sau mai puțin comune fie din întâmplare (printr-un proces numit "derivă genetică"), fie prin selecție naturală. În selecția naturală, dacă o alelă sporește probabilitatea ca un organism să crească și să se
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
decursul câtorva generații, șoarecii albi, rari inițial, ar deveni o parte mare din această populație, culoarea blănii acestor șoareci va fi evoluat. În limbajul geneticii, acest fapt se numește o schimbare a "frecvenței alelice" - creșterea frecvenței alelei pentru blană albă. Alelele devin mai mult sau mai puțin comune fie din întâmplare (printr-un proces numit "derivă genetică"), fie prin selecție naturală. În selecția naturală, dacă o alelă sporește probabilitatea ca un organism să crească și să se reproducă, cu timpul această
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
fapt se numește o schimbare a "frecvenței alelice" - creșterea frecvenței alelei pentru blană albă. Alelele devin mai mult sau mai puțin comune fie din întâmplare (printr-un proces numit "derivă genetică"), fie prin selecție naturală. În selecția naturală, dacă o alelă sporește probabilitatea ca un organism să crească și să se reproducă, cu timpul această alelă va deveni mai comună. Dar dacă o alelă e dăunătoare organismului, selecția naturală o va face mai puțin comună. De exemplu, dacă insula s-ar
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
devin mai mult sau mai puțin comune fie din întâmplare (printr-un proces numit "derivă genetică"), fie prin selecție naturală. În selecția naturală, dacă o alelă sporește probabilitatea ca un organism să crească și să se reproducă, cu timpul această alelă va deveni mai comună. Dar dacă o alelă e dăunătoare organismului, selecția naturală o va face mai puțin comună. De exemplu, dacă insula s-ar răci de la an la an și ar fi acoperită cu zăpadă mai tot timpul, alela
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]
-
din întâmplare (printr-un proces numit "derivă genetică"), fie prin selecție naturală. În selecția naturală, dacă o alelă sporește probabilitatea ca un organism să crească și să se reproducă, cu timpul această alelă va deveni mai comună. Dar dacă o alelă e dăunătoare organismului, selecția naturală o va face mai puțin comună. De exemplu, dacă insula s-ar răci de la an la an și ar fi acoperită cu zăpadă mai tot timpul, alela pentru blană albă ar deveni utilă pentru șoareci
Introducere în genetică () [Corola-website/Science/317336_a_318665]