839 matches
-
aduce animalele în prim plan, împrejurările în care intervine cu a sa critică vehementă prin intermediul fabulei, sunt suficient de bine precizate pentru a se înțelege despre cine este vorba: „Pe Leu îl lătrau câinii/ În timp ce-și urma drumul/ Alene... ca jupânii./ El n-auzea niciunul” („Leul și câinii”). Pentru că dorește să comunice cât mai clar mesajul poeziilor, Nicolaie Dincă accentuează caracterul de satiră și de condamnare a stărilor de lucru prezentate în pamflete și satire, în snoave și alte
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Viața, ca și ziua, aflându-se într-o continuă scurgere are nu numai răsărit și amiază, are și înserare și la poarta ei ajungem toți, fiindcă ne așteaptă cu răbdare torcând alene firul timpului. Fiecare ne dorim să ajungem aici cât mai târziu și cu bucuria faptelor împlinite pe cât ne îngăduie omenescul dat. Odată ajunși, am dori să ne întâmpine parfumul liliacului înflorit, sau, de ce nu, să fim noi înșine liliacul înflorit
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
ea/ El sufletul ți-l leagă,/ Încât să n-o mai poți uita/ Viața ta întreagă.[ ... ] Dispar și ceruri și pământ/ Și pieptul tău se bate,/ Și totu-atârnă de-un cuvânt/ Șoptit pe jumătate./ Te urmărește săptămâni/ Un pas făcut alene,/ O dulce strângere de mâini,/ Un tremurat de gene ... Poetul simte că iubirea pleacă, neputând fi înlocuită cu alta și regretul este redat cu sfâșierea ființei, în poezia S-a dus amorul ... : „S-a dus amorul, un amic/ Supus amândurora
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN PARC Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În parc Prin parc foșnesc frunzele sub pașii târâiți alene De tineri ce-și strâng mâna și zgribuliți de frig Privesc doi guguștiuci pe-o creangă într-un tei Și doi bătrâni, pe-o bancă, cum și de ce se plâng. Se-ndreaptă către lac și bărcile sunt goale; Arțarii dimprejur
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
el într-o poză din manualul școlar sub care scria :”să trăiești, Măria Ta”! Ca în poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
el într-o poză din manualul școlar sub care scria :”să trăiești, Măria Ta”! Ca în poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua în seamă. Trecea alene, cu gândurile sale de plumb. Uite și străjerii din turnurile cetății lui Izvoraș-împărat! Cum, care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ALINT Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului "- Mi-e foame de tine, De noi amândoi, De trupul tău gol, De părul vâlvoi, Ce-ți curge alene Pe pernele moi! Mi-e foame de tot Ce a fost între noi, De zile și nopți Trăite în doi, De dragostea noastră Fără ostoi! Mi-e sete să-ți dau Din nou un sărut Pe buzele tale fierbinți, Să
ALINT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341619_a_342948]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IARNA NEMILOASĂ Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Iarna nemiloasă În pădurea adormită S-au înscăunat tăceri Prin zăpada viscolită Sosită de nicăieri. Fulgi de nea plutesc alene Cu un alb nemaivăzut Țes covorul de troiene Peste-un an care-a trecut. Nostalgiile aleargă În sănii cu zurgălăi Bidivii cu coama șargă Mă-nsoțesc prin munți și văi. Uneori, în altă lume Cu decorul de verdeață Iarna se ținea
IARNA NEMILOASĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341625_a_342954]
-
Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 523 din 06 iunie 2012 Toate Articolele Autorului palma ta, nisip fierbinte pasul meu desculț arzând, prin aducerile-aminte ne-ntâlnim fără cuvinte, întrebări fără răspuns dintr-un alfabet ascuns, se desfac încet, alene peste ochi si peste gene, ca un plânset ca-ntr-o doară parc-ar fi ultima oară, lacrimi din icoane sfinte ploaie caldă și cuminte, peste trupu-mi arcuind pasul tău desculț pășind, când săruți fără cuvinte, palma mea, nisip fierbinte
PALMA TA, NISIP FIERBINTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340665_a_341994]
-
hotărât să nu ia pământ prea mult. El și tot neamul lui erau oameni nevoiași, învățați cu sărăcia, aveau pământ puțin, mai lucrau și pe moșiile boierilor satului. Nu credea că are nevoie de cine știe ce întinderi mari de pământ. Mergea alene, fluiera un cântecel, asculta meșteșugul din glasurile păsărilor din luminișuri, admira florile din largile poieni, nu se sătura să privească holdele de ovăz și de secară de o parte și alta drumului său. Își făcea și-și refăcea socoteli cât
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
răspuns; Dă-mi un pic amurgu-n geană ca să-mi fie de ajuns Când n-oi fi din nou în preajmă-mi să-mi aduni melancolii Eu dau clipa înainte ca să știu când ai să vii... Să mă știi cum ning alene peste zile, taina mea; Doar cu tine sting lumina și m-ascund cu tine-n ea Să-mi lumine peste noaptea albă-n care te-am născut Să nu te mai pierd o dată, să te cresc în al meu lut
TU, POETUL ŞI EU, VERSUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341253_a_342582]
-
Soarele este-n bolta cerului și trimite fierbinți raze pe întinsul câmpului. Noi prânzim, ne odihnim, cu apă ne răcorim și mai facem câte-o glumă să ne veselim. Către seară strângem fânul și încărcăm carul, boii trag în jug alene, praful urcă-n valuri. Facem un popas și boii-i adăpăm la cișmea, ne spalăm și noi cosașii, în uluc, alăturea. Ne așteaptă-n prag bunica cu plăcinte și cu vin, ne zâmbește și ne-ndeamnă să ne odihnim. Ma
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
de la buget, nestresați de muncă, dar nici în primejdie de a ne îmbogăți. Astfel stând lucrurile, de cele mai multe ori seara, aplicăm consecvent, la grădinița din colț, rețeta fericirii. Desigur o fericire corelată cu punga de bugetar, deci ronțăim alune, fumăm alene, rostogolim berici și discutăm despre fenomene paranormale, O.Z.N.-uri, triunghiuri ciudate și mai ales despre viața de după moarte ca să știm prin ce se deosebește de aceasta de acum care ni se pare perfectă. Într-una din seri însă, nu prea
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
au și ei măicuța lor, ce va să vină în curând, în voia sorții și-a naturii sä las acel cuibar plăpând. Și-acum revăd acele vremuri de poveste și mi-e dor să te zăresc senină-n prag, torcând alene din fuior, iar degetele-ți pricepute, să văd, uimită, cum transformă noian pufos de lână nouă în ghem de ață uniformă. În iernile cu vifor mare ești tot la sobă împletind ciorapi de lână la nepoată și-aud ulceaua clocotind
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
nimic Din tot ce e lumesc, Am hoinărit desculță În lanuri de uitare, Cu flori de nemurire Prinse în părul alb, Nu mai eram copilă Eram de-o veșnicie Uitată pe cărarea Ce duce către cer. Cu pașii grei purtați alene Ma îndreptam spre porți închise Și mă rugam ca firul vietii Sa mai amâne cursul său, S-apuc să bat în lemnul tare Ținut în balama de vis, Să îmi răspundă orișicare Să mă trezesc acum din vis. Am tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/343323_a_344652]
-
cândva?” „- ...asta nu...” - va mai apuca să suspine ...și așa la toți - tuturor - pe rând... - până când nu va mai exista credința nimănui în trucajul morții - și nu vor mai exista spasmuri cumplite - ca forme ale plictisului generalizat - cu căscături trosnind alene - molimă a virtualității demente - decadenței molatic funebre ...de aici - va începe iar - lumea curată - lumea ochi viu în viu ochi - nu ochi în striclă - sticlă-n ochi ...Crăiasa Zăpezilor Otrăvit Aburite - va sucomba - spre Triumful Înrourați Trandafirilor *** NU FACI CONVERSAȚIE
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
cuvântul Ce devine asemenea leacului. Poezia e dulce ca mierea Sau amară ca fierea uneori Ea mângâie durerea Sau îți alungă somnul până-n zori. Poezia e ca o fecioară Care se lasă curtată de poet Cu gândul ca să o ceară Alene să danseze-un menuet. Poezia, da, ea poezia Hrănește spiritul și trupul Precum pe zei ambrozia Și te determină să-ai scrupul. Referință Bibliografică: Poezia / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1834, Anul VI, 08 ianuarie 2016. Drepturi
POEZIA de NELU PREDA în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343056_a_344385]
-
plinuț din mișcarea "Să mâncăm sănătos"? Brânzeturi cu lactoză, carne procesată, mezeluri dubioase, cartofi prăjiți, scrumbie sărată, ouă cu colesterol? Special ca să-i scurteze speranța medie de viață! Nu m-am emoționat prea tare și am continuat povestea: - Cum mergea alene prin pădure, fetița începu să culeagă flori și rămurele, făcu un buchet mare, risipi o parte pe cărare... - Stai! mi-a interzis o voce de stentor. Sau, mai bine zis, oprește-o pe ea. Fetița asta este o adevărată nenorocire
SCHIŢE UMORISTICE (54) – SCUFIŢA ROŞIE REPOVESTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343085_a_344414]
-
din jur este numai dorință efemeră, Când litera stă răstignită iar și iar... Hârtii cosmice la geamul muribund au fost și sunt, Mici și mari cascade rebele Ce-au înălțat și decăzut frumosul lumii: Slove vii și moarte ce pășesc alene pe pământ. Din adâncul oceanului modern, Ciocanul rațiunii bate lent - Baltag neobosit ce nu se mai oprește, Așa cum destinul a hărăzit demult... Un făurar se ridică de nicăieri... Lângă el se adună mulți apostoli Și cu toții încep a lucra arama
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
din tot ce-a fost și este, Nici n-am să mă milogesc pentr-un nou răgaz... Demn te voi aștepta, Regină nocturnă! Cu brațele voi sta deschis, Ca să-mi dai o ultimă-mbrățișare Și să ne plimbăm un timp alene... Doar noi doi - două crivățuri înduioșate, Care se țin încleștate unul de altul: Doi îndrăgostiți ai veșniciei Ce aleargă către salcia divină. Voi continua a așterne slove pe pământ... Pâraie nisipoase ce se mișcă: Tentacule ale unei glorii reci Care
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Și mă lasă-n patima pământească a voluptății. Motto: Iubirea este generatorul ce pulseaza neîncetat viața în univers... Steaua iubirii La umbra verde a sobrului gând Privesc în noaptea sumbră Și-mi ascult inima șoptind - Picături roșiatice care mă caută alene... Bătaia timpului stă să cadă: Vibrații care mă caută de zor - Clești ai universului potent, Care mă sfâșie cu nerăbdare... În lumina celestului zăresc iubirea cu ale ei raze, Care și le răspândește-n întinsul univers Și mă face să
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
casă. Încercau să grăbească mersul animalelor, care nu prea se sinchiseau de dorința stăpânilor și de îndemnurile acestora, asociate cu sficiuirea plesniturii de la biciul împletit din pile argăsită. Își vedeau de mersul lor legănat pe drumul gloduros de țară, rumegând alene. Lili simțea cum i se apropiau ceasurile nașterii. Loviturile primite de la prunc se făceau simțite în partea de jos a abdomenului și din când în când primea câte o străfulgerare de durere. - Bărbate, nu știu dacă mă prinde ziua și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
le cunoștea semnificația, plecau spre casele lor pe banii firmei, ca apoi să revină după alte șapte zile la hotelul din Venus, unde erau cazați, pentru alte trei săptămâni de alergat pe câmpiile Dobrogei. Trenul se mișca în noapte când alene de parcă era o mocăniță de munte, când alerga sprințar spre destinația finală. Undeva prin nu știu ce gară sensul de mers s-a schimbat, de parcă mecanicul de locomotivă a uitat ceva în ultima gară abia părăsită și ne întoarcem spre locul de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Lumină se-ndulceste printre ramuri , Cănd vară toată se preschimba-n toamnă , Si susura în râuri fericite , Împodobind a dealurilor coama . Foi galbene se risipesc alene Satule de preaverdele livezii Și- adorm pe veci , tăcute, în uitare , Lăsând în urmă mugetul cirezii . Zâmbesc lelițe cu frumoase rochii Și pește gard se cațără zorele , Cătând spre ceru-albastru , fără umbre , Din zori până la răsărit de stele . Își sorb
LA RASCRUCE DE-ANOTIMPURI de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343235_a_344564]
-
lăsându-mi doar amintiri.. Plecam cu un gol imens inainte!.. Din toate gările mari am luat soldați, vagoane cu muniție, stări de visare, beatitudine și un dor ce plutea peste toată lumea plecată în vâltoarea războiului.Aveam impresia că trenul fuge alene ținut de un cor de doruri cărate de acasă, din țară.. IONEL FLORESCU.. Referință Bibliografică: INGERI CAPTIVI P 1 / Florin Ciprian Ispas : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 637, Anul II, 28 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Florin
INGERI CAPTIVI P 1 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343648_a_344977]