844 matches
-
aduce noi schimbări, radicale de această dată, ale metodologiei IDU legate de variabilele utilizate, singura variabilă păstrată pentru calcului indicelui fiind speranța de viață la naștere. Astfel, în locul celor două variabile utilizate până acum pentru determinarea indicelui educației (gradul de alfabetizare și gradul de cuprindere în școală), se introduc alte două variabile: media anilor de școală și durata preconizată de școlarizare. De asemenea, pentru venituri se introduce venitul național brut pe locuitor în locul produsului intern brut pe locuitor. Schimbările intervenite au
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
doi, al educației și al veniturilor, fiind ajustați prin aplicarea unor formule mai complexe. Indicele educației s-a calculat până în anul 2009 ca o medie aritmetică ponderată a indicilor celor două variabile luate în calcul pentru determinarea sa, gradul de alfabetizare având o pondere de două treimi iar cealaltă variabilă (media anilor de școală sau gradul de cuprindere în școală) de o treime. Indicele pentru venituri a avut întotdeauna o formulă de calcul complexă, abordată diferit până în anul 1999, între 1999
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
toți copiii până în 2015. * Să elimine diferențele de gen în educația primară și cea secundară. * Să îmbunătățească situația îngrijirii și educației pentru copilăria timpurie. * Să asigure acces echitabil la programele "deprinderi pentru viață" (life skills). * Să obțină o creștere a alfabetizării adulților cu până la 50% până în 2015 * Să îmbunătățească toate aspectele calității educației. În afara strategiei de direcționare a fondurilor sistemelor educaționale din țările asistate înspre educația primară, Banca Mondială s-a implicat, începând cu anul 2002, în efortul global de accelerare
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
programelor educaționale ale Germaniei naziste și cele din Africa de Sud din timpul apartheidului (UNESCO,1990a10). Pe de alta parte, alți delegați doreau ca educația fundamentală să accentueze valorile morale și spirituale. Este cazul țărilor musulmane, pentru care motivul fundamental al alfabetizării este ca indivizii să fie capabili să înțeleagă învățăturile morale ale Coranului (UNESCO,1990a10-12). Nu s-a căzut de acord nici în privința scopurilor economice aparținând educației fundamentale, foarte mulți dintre participanți avertizând asupra riscurilor pe care le presupune definirea
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
țările sărace. Acestea trebuie să hotărască cum să împartă cheltuielile între educația primară și secundară și cea post-secundară. În timp ce poziția Băncii Mondiale era pentru redirecționarea cheltuielilor, în țările în curs de dezvoltare, de la educație secundară și superioară înspre programele de alfabetizare în masă, unii delegați și-au exprimat îngrijorarea că în felul acesta "țările lor sunt permanent condamnate spre trepte inferioare pe scara educației" (UNESCO, 1990a 14). 2.2.2. Echitatea și provocările Educației pentru toți (EFA) Centrarea Conferinței pe echitate
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
globală. O altă inițiativă a Educației pentru Toți are loc în țările africane vorbitoare de franceză Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania, Nigeria și Senegal. Acest efort implică echipe naționale de instruire care lucrează cu voluntari în domeniul educației pentru a aduce alfabetizarea populației locale. În cadrul tuturor acestor programe, educația pentru sănătate este centrală în educația primară. La un an după angajamentele Conferinței Mondiale asupra Educației pentru Toți, economistul Jacques Hallak a început să pună la îndoială posibilitatea realizării Educației pentru Toți. Hallak
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educația primară. La un an după angajamentele Conferinței Mondiale asupra Educației pentru Toți, economistul Jacques Hallak a început să pună la îndoială posibilitatea realizării Educației pentru Toți. Hallak a susținut că realizarea drepturilor universale ale omului ar trebui să preceadă alfabetizarea. Argumentul adus de Hallak este conținut într-o lucrare intitulată "Educația pentru Toți: Mari așteptări sau false speranțe" (Education for All High Expectations or False Hopes, 1991) care a fost prezentată la Conferința asupra educației primare, înainte de Jomtien, ținută la
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
argumentat și acum deja confirmat. Hallak a identificat cinci obstacole majore în calea realizării acestui deziderat. Primul obstacol îl constituie politicile economice ale națiunilor în curs de dezvoltare. În multe țări există puțin sprijin politic pentru alocarea resurselor programelor de alfabetizare în masă. Multe națiuni se confruntă cu lipsa resurselor interne sau există o rea-voința din partea partidelor politice în ceea ce privește trecerea resurselor către educația populațiilor rurale, marginalizate și minoritare. În plus, ideologiile politice trec de la sprijinul din partea unui stat al bunăstării la
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fost adoptat noul program Comunitatea E-Learning (2004-2006). Prin promovarea acțiunilor de folosire eficientă a tehnologiilor informaționale și comunicaționale (ICT), programul integrează aspectele formale și nonformale ale educației permanente și combină diferite mijloace și servicii astfel încât să promoveze la scară largă alfabetizarea digitală, să dezvolte campusurile virtuale europene, legăturile electronice între școlile din Europa (e-twinning of schools) și utilizarea novatoare a celor mai bune practici și a cooperării. 2.3.4. Compatibilizarea sistemelor de educație și formare În același timp, educația permanentă
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
formatori pe piața muncii. Progresia în numărul de aplicanți pentru programele de formare. Procentajul de profesori care urmează cursuri de formare profesională continuă. Numărul celor care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu studii submedii care au participat la forme de educație a adulților sau formare profesională. Procentajul profesorilor antrenați în folosirea ICT. Procentajul elevilor și studenților ce folosesc ICT în studiu. Procentajul activităților curriculare în care se folosește
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
la colegiu și a completării studiilor printre studenții diferiți prin rasă, etnicitate, status socio-economic, dizabilități întărirea responsabilității instituțiilor postliceale stabilirea unor mecanisme efective de finanțare pentru educația postliceală întărirea colegiilor și a universităților tradiționale pentru afroamericani, hispanici și nativi îmbunătățirea alfabetizării și a deprinderilor de angajare pentru adulții americani. 6. Stabilirea unui management al excelenței, prin dezvoltarea și menținerea unei integrități financiare a managementului și a controalelor interne îmbunătățirea managementului strategic al Departamentului la nivelul capitalului uman administrarea performantă a resurselor
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
evidente scrise 3. Existența unei culturi urbane mercantile extrem de educate, cu o tradiție literară locală foarte dezvoltată a constituit cu siguranta unul dintre factorii care au contribuit la creația istorică și la aprecierea acesteia. În conformitate cu cronicarul Giovanni Villani, gradul de alfabetizare în Florența secolulului al XIV-lea era de aproape 70 la suta o cifră confirmată de un studiu recent al arhivelor din secolul al XV-lea4. În Florența mai mult decât în altă parte s-a dezvoltat în secolul al XIV
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
neoficial „La trei vânrturi”, școala se desființase și fratele Dinu n-a urmat cursuri școlare, deși acasă învățase să scrie și să citească. După al doilea război mondial, comuniștii l-au declarat analfabet și l-au trimis la cursurile de alfabetizare, pe care însă Dinu nu le-a frecventat. Când, prin anii 1948-1949, tata a fost „trecut” de la categoria țărani mijlocași la chiaburi, au început represalii cumplite. Una dintre măsuri se numea „exploatarea exploatatorilor” și a început cu trimitera chiaburilor cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
convins că băiarul este fiul fostului său coleg de clasă și l-a luat sub aripa sa. Pentru că Dinu avea scris în actele cu care fusese trimis la armată că este analfabet, colonelul l-a obligat să facă cursuri de alfabetizare pentru ca să i se reducă din timpul de instrucție, de corvezi și de sentinelă. Datorită colonelului Mălcică, pe care eu nu l-am mai văzut de când eram la seminar, Dinu a venit din armată sănătos, cu certificat de absolvire a patru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și bunicul și bunica. Sora Netuța (Niculinaă, era cu doi ani mai mică decât fratele Dinu. Nici ea n-a avut parte de școlarizare. A învățat acasă să scrie și să citească, iar după război a mers și ea la alfabetizare. Cred că dintre noi, cei șase frați rămași în viață, ea a avut cea mai ascuțită minte. Gândea și socotea repede. întuia exact situațiile cele mai complexe. Era iute nu numai la gândire, ci și la lucrul de mână. împletea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mâine. Revista Time1 vorbea de cinci experiențe pe care și SUA, la rândul lor, ar putea să le ia de la China. De pildă, investițiile Chinei în educație sunt impresionante și ar trebui să dea de gândit oricărei societăți dezvoltate (procentul alfabetizării în această țară trece de 90%, în timp ce în SUA este de 86%). Este foarte adevărat că și ridicarea Chinei s-a produs încet, dar cadențat, încât ne-am obișnuit cu o țară din ce în ce mai puternică. Aici spectaculosul nu a venit din
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
resurselor de țiței și care, industrial este, cea mai dezvoltată țară de pe continentul african, nu poate fi nici ea considerată o societate prosperă, căci o serie de atribute ale prosperității - cum ar fi, de pildă, rata mortalității infantile sau rata alfabetizării populației adulate, nu i se potrivesc. Pe de altă parte, prosperitatea, un concept dificil de definit, dar ușor de atribuit, este o trăsătură esențială, dacă nu cumva definitorie, a societăților care fac parte din lumea occidentală. Desigur, această dificultate de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
final, calculul indicelui dezvoltării umane rezultă doar din combinația a trei indicatori principali: PIB pe cap de locuitor măsurat la paritatea puterii de cumpărare, speranța de viață la naștere și un indice al educației care ține cont de rata de alfabetizare a populației și de mărimea populației aflată într-un proces de educație. Acest ultim indice dovedește în mod clar și că prosperitatea în societatea postcomunistă este considerată diferit de cea din societățile occidentale, și că, pe parcursul tranziției, prosperitatea de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de comunism au contribuit masiv la restructurarea economică și socială a țării în concordanță, în ultimă instanță - deși nu acesta era obiectivul lor declarat -, cu structurile capitalismului dezvoltat occidental. Tranziția comunistă este perioada construcției industriale a României, a urbanizării, a alfabetizării și profesionalizării populației active, a construcției mecanismelor și instituțiilor asigurărilor sociale și de sănătate, a eliberării de gospodăria de subzistență și a proletarizării pe scară largă a forței de muncă. Prosperitatea populației a crescut în această perioadă, dar, din nou
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și haine de producție industrială. Iar asta se întâmpla pe la începutul secolului al XIX-lea. Cam tot pe atunci, o altă dezvoltare remarcabilă, cea a producției industriale a hârtiei și a tiparului, au permis ieftinirea tipăriturilor până la nivelul la care alfabetizarea de masă a populației a fost posibilă, ca și apariția și dezvoltarea presei scrise, care a ancorat populația la viața politică. Merită menționat că acest nivel de dezvoltare nu a fost atins de tranzițiile românești nici măcar la sfârșitul celui de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sudul țării și de aproape întreaga zonă urbană din est, indiferent de dimensiuni. În al doilea rând, este vorba despre zona rurală, care cuprinde aproape jumătate din populația României într-o societate în care nivelul educațional nu depășește semnificativ simpla alfabetizare, în care agricultura se practică cu tehnologiile secolului al XIX-lea, iar condițiile de viață sunt la același nivel. Integrarea în regiunea dezvoltată europeană doar a unui număr mic de mari centre urbane, în frunte cu Capitala - și care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
9 mai 1945, s-au depus eforturi considerabile pentru refacerea țării, atât din punct de vedere material, cât și din punct de vedere cultural. Trebuia lichidat analfabetismul. În acest scop s-au organizat cursuri speciale, s-au tipărit manuale pentru alfabetizare. În anul 1944, circa 40 % din locuitorii Onceștiului erau analfabeți. După reforma învățământului, începând din 1948, vechea școală primară s-a transformat în școala generală de 7 ani, apoi de 8 ani și, în sfârșit, de 10 ani. Cadrele didactice
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pulicate în Franța în 1982, au fost vîndute legate. Cluburile au adus astfel spre carte o clientelă care nu cumpăra deloc, pentru că era prea departe de librar sau pentru că nu i se deschisese gustul pentru lectură. III. Editarea modernă Progresele alfabetizării, reînnoirea tehnicilor și dispariția vechilor prevederi reglementare au permis înmulțirea edițiilor și mărirea tirajelor. În timp ce în secolul al XV-lea producția mondială se estima la 30 000 sau la 35 000 de ediții, în secolul al XVI-lea la 150
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
literar; actor coordonator al unui grup de tip revistă satirică; tehnoredactare, hîrtie și copiator pentru reviste; materiale și organizarea propriu-zisă de expoziții; materiale și jurnaliști pentru realizarea studiourilor tv și/sau radio; donații de cărți, reviste și ziare; programe de alfabetizare (în penitenciarele unde nu a existat posibilitatea angajării de către penitenciar a unui profesor); programe de pregătire pentru liberare; programe de asistență juridică; programe de pregătire profesională (învățarea unei meserii noi pentru reintegrare post-liberare); programe de asistență religioasă; donații pentru deținuții
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mână folosite în clasă, pe la 1600 toți elevii din Europa Occidentală dispuneau de un manual de gramatică și de o culegere de texte. Accesibilitatea sporită a textelor necesare instruirii a contribuit și ea la creșterea participării școlare și a ratei alfabetizării din perioada Renașterii. Un alt moment important pentru evoluția educației moderne l-a reprezentat Reforma protestantă. Educația a fost încurajată de protestanți, începând cu Luther, pentru a acoperi necesarul de preoți și funcționari de stat și pentru a asigura, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]