3,286 matches
-
vreascuri rupte dintr-un gard și torcând împreună cu cele două fecioare. La plecarea mea, tu erai tristă, iar în ochii cei încercănați îți stăpâneai puhoiul de lacrimi, care ar fi izbucnit din clipă în clipă. Cele două fete îți mai alină durerea, una din ele îți povestește un basm cu pajuri și cu zmei, iar tu rămâi în continuare îngândurată, dar asculți totuși istorisirea ei. Frământarea ta sufletească, grija pentru mine, fiul plecat de mult timp, se regăsesc în tăcerea și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vise splendide, dar sălbatice și spulberătoare, vise ce probabil vor deveni realitate cu ajutorul celor de la programul P&G 2000. Vă rugăm acordați-ne șansa de a nu sta îngrămădiți la același calculator și de a ni se împlini unele visuri! Alina Dumitriu, clasa a IV-a C 11. COMPOZIȚII GRAMATICALE Orașul meu Nicăieri n-am văzut o priveliște mai frumoasă decât imaginea pe care o oferă ochiului călătorului orașul Huși. Cine sosește la Huși cu trenul este încântat de frumosul peisaj
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Un IQ onorabil, nu? N-am spus nimic despre sâni, gât, ochi , gură, piele. Până acum Însă, nimeni nu mi-a adus nici un reproș. În adolescență mi-ar fi plăcut să fiu deșteaptă ca Ecaterina Oproiu. Acum, modelele mele sunt Alina Mungiu și Sharon Stone. De neatins. Oricum, e bine să ai modele În viață. 6. „În timpul acela m-a preocupat Întunericul, intimitatea obscurității. Îmi plăcea să prind momentul dizolvării formelor, Întunecarea culorilor și felul În care, pe fețele abia sesizabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o deflorase fără durere recitându-i cântul V din Infernul lui Dante În traducerea lui George Coșbuc. Cel puțin așa i-a spus el, iar ea nu se Îndoia deloc de celebritatea lui Dante Alighieri, de puterea poeziei de a alina suferințele oamenilor fără deosebire de naționalitate. Erau vremuri când femeile mai credeau În ceva. Tovarășa Lucreția Cristea, de exemplu, fiică de ilegalist, În partid. Doamna Irina Stein În puterile curative ale oțetului de mere. Mirela Strâmbu În rostopască. Sanda Tertulian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aibă gust. Nu un gust care să izbească, precum cafeaua, nici unul care să obosească, precum sucul de fructe. Un whisky te-ar termina, căci numai ce te-ai trezit. -Diagnostic imparabil. -Există o soluție perfectă: o licoare ce-ți va alina setea și-ți va da bucurie și tonus, va răspunde chemării palatului și te va exalta, îți va ușura viața și care o să-ți redea totodată gustul vieții. -Ce nectar e acesta? -Șampanie frapată. Izbucnii în râs. -Spune mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ades contradictorii avute cu ani În urmă la Cățălești ori la Șerbești, Săucești și Bacău, atunci când se discuta la alt nivel și se atingeau subiecte tabu, când Înțelesul și concluziile erau extrase doar din aluzii și sugestii. Astfel Își mai alina dorul de viața frumoasă de care a avut parte cu doar câțiva ani În urmă: În curând toate realitățile trăite vor deveni amintiri, se vor estompa pe rând, vor dispărea Încet-Încet. Mă cutremur la gândul că hoțul acesta de Timp
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu glasul aceluiași sânge care curgea prin cei doi nefericiți a contribuit la transferul de bogăție spirituală atunci, cu siguranță, că Domnul a dorit să-l ajute pe băiețelul cu ochi căprui și mari să uite de lipsuri și să aline frustrarea lui Victor Olaru de a nu putea oferi lui Valerică Încălțări și Îmbrăcăminte de iarnă. În fiecare zi, Va afla lucruri noi, iar În memoria sa de „căpățânos șî Încăpățânat” se adunau una câte una, două câte două dar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
proces verbal de contravenție! Alegeți! Victor a spus ferm: Eu am terminat, nu se va mai Întâmpla! Maricuța a spus și ea: Și eu, gata ne Împăcăm! În urma milițianului s-a instalat liniștea, Victor a mers la Valerică să-i aline durerea și mai ales indignarea. Maricuța a venit și ea, l-a dat deoparte pe Victor și a Început să panseze cotul băiatului cu o cârpă curată, apoi l-a sărutat pe un obraz spunând: Mariniță-mămică, tu ești cea mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
eu! MI-E DOR! SI DOARE! - Taxi“ „Recunosc: cateodata mi-a fost greu sa te iubesc. Imi cer iertare pentru asta! si-mi cer iertare ca nu ti-am promis o gradina cu trandafiri.“ „Da-mi ceva care sa-mi aline dorul. Nu conteaza ce. Un nasture care ti s-a rupt. Sa mi-l leg la gat sau la mana. Sa fie talismanul care sa ma faca fericita.“ etc. Morala fabulei: mai aproape de poezie sunt nepoeții care încearcă să comunice
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ministru. Comandantul Securității Buzău încerca să fie convingător. Visul său era să-l pună stareț la mânăstirea Poiana Mărului, locaș ce stârnea multă evlavie printre credincioși. Acolo avea nevoie de Marcu, toate capetele luminate mergeau în Poiană. Părintele Luca le alina suferințele, le boteza copii într-o anexă a blocului alimentar, în lavoarul de spălat vasele, îi cununa în bisericuța cimitirului între două pomeniri, îi spovedea dimineața în magazia de lemne, feriți de ochii lumii și de alți ochi albaștri... Părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Cuviosul Spiridon este Împăratul Slavei, eu, umila sa ucenică. Împăratul Slavei mă ia de mână și mă trece dincolo. Împăratul Slavei mă ține în brațe ca pe o păpușă de lut peste care a suflat duh atâta cât să-și aline singurătățile. Directoarea, fostă balerină în ansamblul de balet al Operei Române, instructor de dans, coregraf, manager. Fund bombat, picioare reliefate, fustă strâmtă, șliț până la portjartier, pantofi decupați, tocuri 20 centimetri, bluză de mătase înflorată, țâțe slobode, sfârcurile ca prunele coapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
atît de dur. I-am simțit Îngrijorarea din voce. Și dacă atunci speranța din Încurajările mele a putut să-i micșoreze Întru cîtva tulburarea, aș vrea ca acum, cînd știu că băiatul a pierdut războiul cu boala, compasiunea mea să aline În parte durerea tatălui. În schimb, reîntîlnirea cu fostul meu camarad de bancă Vasile Borlan a fost bizară În sine, penibilă pentru mine și de neînțeles pentru el și prietenii lui. Prietenii lui și ai mei, căci era Însoțit de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din sală. Lacrimi mari picurau din ochi. Plângea ! "De veșnicii întregi mă uit la oameni și n-am știut ce să cer de la Dumnezeu pentru ei. N-am scris decât atât: "Nu te teme !"." Ceilalți l-au înconjurat să-l aline, dar împăcarea parcă nu mai venea. A adormit plângând, roșu de rușine, într-o floare de mac. A doua zi, au găsit fiecare, lângă florile luminoase care le serveau drept așternut, o scrisoare. Primiseră rezultatele ! Și textul nenumăratelor scrisori era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
erau cei mai fericiți oameni de pe pământ ! S-o crezi tu ! Vezi, dragul meu, o boală ciudată bântuia pe acele meleaguri. Noi îi spunem : "uitare". Dar cine știe cum s-o fi chemând de-adevărat, fiindcă nu-i uitarea aceea care te alină când plângi, nici uitarea care te face să ierți, nici uitarea lucrurilor rele și nedrepte... Nu, uitarea asta era ca diavolul în persoană : oamenii uitau. Dar uitau binele făcut, uitau vindecarea, uitau c-au fost vreodată bolnavi și singuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
la mijloacele de comunicație ce existau pe atunci. În scurt timp m-am trezit cu bolnavi aduși cu sania din sate de care nici măcar nu auzisem, sau eram chemată în plină noapte la căpătâiul vreunui suferind. Nu putem să îi alin decât cu vorbe bune și cu infuzie de urzică și sunătoare, din care stocul fusese mai mare. Mai era și încrederea care începuse să prindă rădăcini în mine și dorința de a ajuta oamenii ăștia care trăiesc atât de rupți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
scrise într-o limbă necunoscută. Afară au mai exclamat de câteva ori : "Harașo ! Harașo !" și apoi tot șeful mi-a spus că au nevoie pentru spitalele lagărului de cantități mari de unsoare pentru vindecat degerături și răni. Bucuroasă să pot alina întrucâtva dureri ale unora care știam cât suferă, le-am adus deîndată o putinică cu seu în care încorporasem suc obținut din boabe de vâsc. Au dat-o șoferului și mi-a spus să prepar mai multă că în iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nu am mers pe el și de câte ori nu am simțit acea liniște și bucurie interioară pe care numai o imensă dragoste de viață ți le poate da.... Și de câte ori nu a fost decât el singur, drumul, cel care mi-a alinat suferințele.... Ah! Drumul la bunica. Parfumul său, culorile sale, sufletul său.... Cuvintele sale de bine pe care le avea totdeauna rezervate pentru mine, locușorul meu pe care mi-l păstra cu drag, mirosul său îmbietor, toate erau pentru mine. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
I se simte în fiecare părticică a sa, în felul în care îi sclipesc ochii, care mă învăluie cu căldura lor. Azi am pățit ceva. Aș vrea să-i spun lui tot, ca să-mi treacă. El ar ști, m-ar alina, și totul ar trece. Aș vrea o mângâiere, tandrețe, alinare. Am nevoie de iubirea de care el e capabil Tandrețea sa, cuvintele sale dulci, privirea sa Atingerea sa. Când mă privește, nimic nu mai contează. Știi cum te iubesc? Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pierzi, să primești, doar așa vei rezista durerii, deschizându-te. Iar dacă într-adevăr am mai fost aici, și nu mai țin minte, trist. Nu există o a doua șansă, căci ceea ce ai făcut rămâne făcut, durerea nu poate fi alinată nicicum. Suntem în India, unde mereu te reîncarnezi, pentru a-ți plăti păcatele, până când vei reuși să atingi absolutul, pur. Iar eu nu vreau. Totul din mine se luptă pentru conservare, experiența e strâns legată de suflet. Și atunci, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
jigni cu dispreț, furie și nedreptate. Eu mă săturasem de toate, știam că nu dă doi bani pe mine, că nu are idee ce impact au cuvintele lui asupra mea, cât sufăr.... câtă nevoie am de el, să mă îmbrățișeze, aline, creadă, așa că nu avea rost să prelungesc agonia mea ( înțelesesem asta de curând, lăsând în urmă un gol, o furie din cauza unei eliberări totale, turbate, fără suferință, să îmbete și apese pe crudul vid al realității, fără măsură; disprețuiesc toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
feminină. Și Soarele arde prea tare. Și căci Luna lui îl face singur, de neatins, și pe tine Soarele te ține-n cununa de raze. Și căci Luna e rea și udă, iar Soarele e blond și bun. Căci Luna alină răcoroasă cu stropi de roua lăcrămioarei ceea ce Soarele a pârjolit. · Trei culori cunosc pe lume: roșu sânge galben soare bleu văzduh și libertate Trei culori cunosc pe lume: văzul melodia și simțirea Cu doar doi ochi: căprui deschis, spălăcit calzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
dincolo de oamenii fericiți, care celebrează gloria vieții, se află toate idealurile pierdute, toate acele speranțe neîmplinite și toate acele alegeri greșite. Primele urcă la cer, celelalte două rămân pe pământ. Împreună strălucesc, căci luna le luminează lacrimile. Și împreună se alină. Ele țin petrecerile ce sunt acum, ele susțin întregul oraș. Căci fără umbrele lor, nu ar fi atâta lumină. Și este lumină. Căci în acest moment se nasc, trăiesc o viață toate visele acestor oameni. E șansa lor. E clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
din ei se urcă la cer, ceilalți se coboară în apele întunecate. Și iată de ce în Veneția până și apele strălucesc. Fii bună și lasă Luna pe cer. Căci noaptea și lumini și umbre coexistă, se întâlnesc pentru a-și alina singurătatea. Nimic nu le poate tulbura fericirea pe care o simt când noaptea le e luminată iar de acele petreceri. Să le aline dorul! Să le mai privească o dată! Însă nu le vor putea atinge. Privesc cerul plin de stele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și lasă Luna pe cer. Căci noaptea și lumini și umbre coexistă, se întâlnesc pentru a-și alina singurătatea. Nimic nu le poate tulbura fericirea pe care o simt când noaptea le e luminată iar de acele petreceri. Să le aline dorul! Să le mai privească o dată! Însă nu le vor putea atinge. Privesc cerul plin de stele. Mă acoperă, mă învăluie în vrajă. Privesc marea. Apele adânci, întunecate, mă ispitesc. Primul cerul e poveste. Cea de-a doua e realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fi de ajuns ca să aibă loc o nenorocire: fie s-ar sparge în bucăți direct, fie i ar scădea mult din preț!”, reflectă el. Când ajunse acasă, la intrarea în locuință, revăzându-și dragul prieten imaterial în oglindă, se mai alină un dram, uită de griji și putu să-și vadă nestingherit de treabă, pe urmă, tot restul zilei. La ceas de seară, frânt de oboseală, cu trupul ostenit de trudă - fapt ce, de altfel, la el nu prea era un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]