3,221 matches
-
naștere unei vegetații cu caracter termofil : sânziene, bărbișoara, trifoiul iepuresc, răsura, păduri de fag sau în amestec cu brad și molid. La altitudini mai mari de 1700 de metri întâlnim tufărișuri de jneapăn, smardar, afin, merișor, ienupăr pitic, ghințura. Etajul alpin cuprinde specii de păiuș, păiușca uriașă, rogoz, țăpoșica, clocotiș, coacăza, iarbă vântului. La fel de bogată și diversă că floră este și fauna parcului Retezat. Parcul National Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere (dintre care 22 ocrotite de lege). Dintre mamifere
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
erau în fața stației de telecabina. Așa cum s-au așteptat, era aglomerație mare, chiar dacă era marți, dar într-o jumătate de oră au reușit să se vadă în interiorul cabinei și să admire frumusețea munților de la înălțime, până au ajuns la Hotelul Alpin, de la cota 1400. Au urcat pe jos la Cota 1500, la cabana restaurant, unde, cu un pepsi, respective o bere și câte o cafea, Săndica și Mircea se bronzau pe terasa de afară. Special nu au băut cafeaua în apartament
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
și nu neapărat din motive ecologice, cu atât mai puțin de acces ... turistic! Chit că, codrul este “frate” cu românul sau mai ales!? Cât am colindat prin America, mai ales în regiunile montane - cu o bogată și adesea luxuriantă vegetație alpină și subalpină, în lanțul munților de pe coasta estică, Alegani și Appalchi, Stâncoșii în prelungirea central-californiană, Coasta Barbară, Sierra Nevada din centrul, estul sau sudul Californiei, chiar în regiunile colinare sau de câmpie sau deșertice - nu mi-a fost dat să
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
amintesc și de pânzele pictate, cu har și dor, de Liana Saxone Horodi... E un alt Brașov, și totuși mă regăsesc și-n el. Lume în mișcare. Eleganță și civilizație. Curățenie și bun gust. Brașov! Farmec citadin și aer sănătos, alpin. Ne aflăm în inima târgului. Loc binecuvântat , loc de farmec, însă plin și cu fiori din vremuri seculare, trăiri de nebănuit azi, în minunatul context al unui spațiu ce tinde să devină Capitala Culturală a Lumii. ( Poate-i prea mult
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
de munte și de dragul unor „elevi la Scoala Muntelui". În unele am fost doar noi doi, autorii acestei suite foto, dar în multe cu grupuri mai mici sau chiar de 20-30 (record 39 !) colegi din Secția Universitară Cluj a Clubului Alpin Român (vedeți dacă doriți: http://carclujuniv.blogspot.com Este a VII-a suită de acest gen, inaugurată cu „Anotimpurile Muntelui 2004". Unii - tineri iubitori ai Mariei Sale Muntele, dar și unii veterani ai Muntelui - ne-ați onorat cu prezența la
ANOTIMPURILE MUNTELUI LA... CLUJ-NAPOCA de MARLENE MITITEANU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367038_a_368367]
-
ne face pe noi înșine - comuni cum suntem - creatori de valori. „Care, cum poate!”, mai adăuga, parcă mulțumită și încrezătoare. O voce egală și gravă ca o doină cu ciobani mioritici și „smetiți” de dor pe cărările munților cu poieni alpine și imașuri cu iarbă grasă ... „Chiar și în mărginirea calităților voastre vă puteți proba temeinicia de a fi existat: o dată singuri și de cele mai multe ori în echipă, împreună cu cei cu care ardeți aceleași pasiuni și idei!”. Născută pe vremea răscoalei
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
o constituie starea moșnenească de existență a locuitorilor, aceasta presupunând proprietatea țăranilor moșneni asupra unor suprafețe mari de pământ ce cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în general întreg arealul natural al regiunii montane și submontane a Mehedinților cuprinzând și o parte din Podișul Mehedinți. În plus, particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
de vârstă pentru familia lor. Circa un miliard de ani. Tinerelul masiv Retezat care înțeapă cerul cu înălțimile sale, mână-n mână cu Parâng, domolul senior care, trecând prin multe în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud o poieniță pe care minierii cărbunari și-au înălțat falnicul municipiu Petroșani. La est de Parâng, munții împăduriți ai Lotrului, un afluent al Oltului. Dincolo de splendidele chei ale
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
de „belvedere” unde mase de turiști coboară din mașină spre a fotografia. Și au ce! Dacă numai câmpul de pășune verde din jurul vârfului cât vezi cu ochiul. O raritate, chiar și-n Europa. De fapt mai avem o mare pajiște alpină și în munții din Dobrogea, în care numai lipsa acută de apă trădează marea înălțime față de marea sărată cu plaja ei din vecinătate. Curios cum iarba rezistă datorită exclusiv umidității transformată în roua dimineții deoarece cad anul numai câțiva mm
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
nu despre aceasta este vorba. Am colindat deci, în tinerețe, aproape toți munții patriei. Bine înțeles cu piciorul și, ca pieton, nu ai ocazia să faci comparație intre semețul perete de stâncă al crestei majorității nunțiilor noștri și eventualele pășuni alpine întinse care includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o pantă
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o pantă mare dar oboseala nu este aceeași. Pe stâncă pui pas după pas pe locuri studiate, te folosești eventual și de mâini ca punct de sprijin suplimentar. Pe o pășune alpină verde, panta se simte, în special la coborât, dar ai impresia că te deplasezi pe un câmp, e adevărat nu prea bogat în flori ca un luminiș în pădure. Abia când te uiți înapoi, să răsufli o clipă, realizezi înălțimea
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
flori ca un luminiș în pădure. Abia când te uiți înapoi, să răsufli o clipă, realizezi înălțimea parcursă. Este un simțământ ciudat întâlnit și în păduri aflate pe versanți abrupți când o iei pieptiș și nu pe șerpuitoarea potecă. Lacurile alpine la poalele stâncilor, ca cele din Retezat sau Făgăraș, oferă vederi splendide. Dacă lacul este însă împădurit în jur, ca lacul Sfânta Ana de lângă Covasna îți creează impresia că ești în Cișmigiu sau alt parc orășenesc. Dar acele lacuri artificiale
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
carbon de cca. 1 metru, mortală pentru cățel deși stăpânul care-l duce de lesă nu simte nimic. De fapt câinele, mai deștept ca omul nu intră nici în ruptul capului în aceea grotă. Parângul nu are lacuri în zona alpină, iar cele din pădurile din apropiere sunt artificiale, cu scop energetic. Și natura creează uneori asemenea lacuri cum ar fi Lacul Roșu, de baraj natural din cheile Bicazului. Dar cu ce folos vă fac acum o lecție de geografie montană
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
păcate.// La ceas de vecernii un dangăt dulceag/ Mă cheamă s-aprind lumânări pentru vise/ Se strâng ne-mpliniri și trec peste prag/ În casa luminii cu geamuri deschise.// La ceas de vecernii cuvântul șoptit/ Se-ntoarce-ncarcat de miresme alpine./ În casă sunt îngeri și sfinții-au sosit,/E noapte, e cald și e bine”. (LA CEAS DE VECERNII) Viața sa, una din cele mai împlinite, devine un inepuizabil izvor de bucurie, proiectând în lumină sensul superior al existenței, într-
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
de corn sau lungit în iarbă cu aceeași bâtă sub ceafă, și asculta fascinat concertul de clinchete oferit de oițele lui dragi... Din când în când, dintr-o parte sau alta a cioporului de oi răspândit în evantai pe golul alpin, se auzea lătratul furios al vreunui câine care întorcea câte o oaie luată razna de turmă și care, altfel, risca să cadă între labele vreunui urs dacă se îndepărta de grosul oilor sau se apropia prea mult de pădure. Așa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
o-ntinde când s-a luat roua în horituri, când fântâna rece de sub arini trimite boarea deasupra și de-a lungul Văii Strâmbii, dincolo de părușca țepoasă de pe Podul Porcului și alăturea de poteca ce duce spre nesfârșite fânețe și imașuri alpine de pe Iezerul și Păpușa Făgărașilor, pe Valea Râușorului spre Măra. Până una-alta, fusul leapădă fir tors din caierul de lână țigaie al furcii prinsă în betele fotei tinerei femei care toarce de zor și adună în ghem alb și
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Autorului Doamnei Valentina Graur Lăzărencu Jur că nu-mi este rușine:Sunt poet ! În ritm și-n rime caut împliniri sublime și port visul în retine. Poezia pentru mine este vrednică de stime fiindcă are profunzime,dar și mari piscuri alpine. Râd nevolnicii de-aceia ce sunt ocrotiți de muze. Minți sărace și obtuze scuipă când zăresc scânteia care aprinzând ideea redeschide-orice ecluze, ruguri vii făcând din spuze,deschizând visuri cu cheia. Sunt poet de spiță-aleasă, am talent superb, cu carul
SUNT POET! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365625_a_366954]
-
după ghețar Doar cu un zâmbet temerar, Mânând cirezi după cirezi Și-n vale valuri de zăpezi, Deznămețind de albe rochii Serafice fecioare-dochii Nici nu-ți închipui momentan Cât te adulmec de montan, Cât îți râvnesc de carpatin Divinul relief alpin Cu măguri, vârfuri, văi și guri În arcul dulcelor curburi Peste versanți rotunzi, abrupți De sărutări scobiți și supți, Sculptați și șlefuiți sublim... Iubito, hai să ne muntim, Într-un motel din Retezat Să mă bucegi, să te carpat, Într-
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
Epigramele mai licențioase sunt, probabil păstrate pentru ședințele de cenaclu, între colegi de condei. Ele mai degrabă stârnesc zâmbete cu subînțelesuri. Umorul e de multe ori livesc, bazat pe jocuri de cuvinte și paradoxuri, cum e acesta: „Ecologică”: „Prin pădurile alpine, / Cu puștoaice când petreci, / Nu mai vezi poteci virgine, / Nici virgine pe poteci” (Ion Diviza). Cea de a treia secvență epigramistică se numește „Babilonul de idei” și aceasta pentru că vizează o serie de teme clasice și actuale, foarte generoase și
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
o simplă întâmplare Să-mi tulbure cugetul sobru?! Să-mi clocotească sângele, stupoare, Să-mi pierd liniștea, și-al minții echilibru?! Târziu, calm, am stat la sfat cu mine, M-am frământat, gândind să te urăsc, Privind, spre înălțimile tale alpine, Vulcanii, diamant neșlefuit renasc! M-am transformat apoi într-o nimfă Și m-am strecurat ușor printre vulcani, Privind fericită cum sufletu-ți triumfă, Fiind în mijlocul mulțimilor de fani... M-am bucurat, privind seninătatea Când pășești prin mijlocul naturii, Printre
PRIETEN DE SUFLET de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352572_a_353901]
-
de femeie, inele dulci ce sboară-n vânt, în feerie și descânt, de ochii tăi ca zările, ce -neacă depărtările, mi-e dor după iubirea arsă și după dragostea întoarsă. eu m-am umplut acum de tine ca munții de tăceri alpine și cazi în sufletu-mi flămând cum cad cuvintele în gând, cum cade noaptea peste noi îmbrățișați, femeie,-n doi. miercuri, 21 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: a venit iarna, iubito / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 691
A VENIT IARNA, IUBITO de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351336_a_352665]
-
2. Concert extraordinar, 3. Dacă exigența-i mare; Koch Elsa (Ulm, Germania), 1. Dunărea, 2. Dunărea - fluviul țărilor, 3. Duminică dimineața la Dunăre; Lazăr Dimitrie (Timișoara, România), 1. Dunăre, Dunăre, 2. Sărbătoarea etniilor din Defileul Dunării, 3. Dunărea, Cursul superior (alpin) 1060 km, 4. Dunărea, cursul mijlociu (panonic) 725 km, 5. Defileul Dunării, 6. Tabula Traiană, 7. Croazieră în Cazane, 8. Regele Decebal, 9. Lebăda albă; Măgureanu Mrelania (Timișoara, România), 1. Suspinul Dunării albastre, 2. Scrisoare către Dunărea albastră, 3. Cheia
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Mi-am impus în geana nopții Să deschid brațul rănit, Să-i rostesc adio, morții, Iubind fără de sfârșit. Fir de vis să fac din soartă Împletind clipe sublime, Alungând noaptea din poartă, Să-ți dau viața-n întregime. Peste culmile alpine Să zburăm din zori în zori Până-n veacul care vine, Rătăciți în lan în flori. Surioare de luceferi Și frați de stele polare, Pășind alături de greieri, Să ne cânte la chitare. Triluri tandre de iubire Sufletul să ne-ncălzească Pentru
VALURI DE IUBIRE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356292_a_357621]
-
acoperită, un patinoar - gazda clubului de hochei pe gheață Mont Blanc, care oferă șansa de a încerca unul dintre sporturile olimpice de iarnă - curling-ul. În timpul verii, St. Gervais se transformă dintr-o stațiune a zăpezii în una cu peisaje alpine, păduri, pajiști cu flori și animale sălbatice. Parcul Merlet este unul favorit al iubitorilor de animale, cu 20 ha de peisaje naturale, neatinse, inclusiv cascade. Găsim aici trasee impresionante pentru drumeții, călărie sau ciclism montan. Se pot practica de asemenea
STAŢIUNEA SAINT-GERVAIS DIN MONT BLAC – ACOPERIŞUL LUMII de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355023_a_356352]
-
Toate drumurile duc spre Helen! Parafrazând un citat celebru, aș dori să introduc în atenția cititorilor mei, un sătuc alpin rătăcit în munții Blue Ridge din nordul statului Georgia. Considerat pe bună dreptate, o atracție importantă a statului Georgia, Helen fascinează de la prima vizită. Muntele Blue Ridge, râul Chattahoochee și cascadă Ana Ruby, doar câteva dintre minunățiile ce le puteți
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]