7,716 matches
-
argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase de culoare gri și gălbui. În acest complex, la 175 m altitudine se găsește un strat de 0,25 m grosime de nisipuri argiloase, galbene ruginii, cu mactre mici foarte rău conservate și cu fragmente de unionide. Meoțianul apare, fără a avea însă continuitate, de la izvoarele Lohanului până la confluența cu Crasna. Pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
curba de nivel de 220 m, ceea ce se explică prin faptul că Valea Lohanului are o direcție NV - SE, adică e perpendiculară pe direcția de înclinare a stratelor. Astfel, pe valea Târzii, la localitatea Târzii, orizontul apare bine deschis la altitudinea de 220 m, unde aflorează un complex de 25 - 30 m grosime, având la bază 5 - 6 m de nisipuri puternic presate, în care se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
presate, în care se găsesc concrețiuni de gresii vinete foarte dure, cu suprafețe alternante de culoare negricioasă sau ruginie. Aceste nisipuri au pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe unele porțiuni o structură oblică. Pe piciorul de deal de la nord - est de Târzii, la 227 m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
m altitudine se întâlnesc nisipuri cu o structură încrucișată, în alternanță cu gresii albicioase ce se desfac în plăci, iar la 285 m altitudine apar nisipuri gălbui, fine, cu structură oblică. Acestea aparțin orizontului superior al Meoianului. La Oltenești, la altitudini de 215 - 220 m se ivește un strat de argile de culoare verzuie, peste care urmează un banc de nisip cineritic din orizontul de Nuțașca - Ruseni, gros de 4 m. Nisipul cineritic are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
are aproape aspect de gresie slab cimentată, prezintă structură încrucișată și dă rupturi aproape verticale. Conține concrețiuni sferice de gresii albicioase, în care se văd la lupă elemente de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de culoare neagră. Mai sus, apar din nou deschideri, la 240 m altitudine, unde, pe o grosime de 4 m, se găsesc nisipuri fine, gălbui, conținând gresii albicioase sau cenușii în plachete. Deasupra satului Oltenești, între 294 și 300 m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de gresii. Orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni s-a format, probabil, în Meoțianul mediu, prin erupția vulcanilor Călimani - Harghita (după P. Jeanrenaud și N. Macarovici). Materialul cineretic este format din material vulcanic: cristale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de cel din 4 martie 1977, care a provocat mari distrugeri în partea sudică și centrală a Moldovei. 4. HIPSOMETRIA BAZINULUI LOHAN. Harta hipsometrică a fost realizată urmărindu-se curbele de nivel de 150 m, 250 m și 300 m altitudine, care descriu treptele altitudinale ale bazinului. Planimetrarea sectoarelor corespunzătoare treptelor respective relevă următoarele suprafețe și ponderi: • sub 150 m: 16,8 km2 din totalul de 110 km2 (sau 15,3% din suprafața bazinului); • între 150 - 250 m, 51,9 km2
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
15,3% din suprafața bazinului); • între 150 - 250 m, 51,9 km2 (sau 47,2% din totalul suprafeței); • între 250 - 300 m: 21,1 km2 (sau 19,2%); • peste 300 m: 20,2 km2 (sau 18,3%). Reiese clar predominanța altitudinilor cuprinse între 150 - 250 m, care reprezintă 47,2% din totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează partea inferioară a versanților de cea superioară, iar cea de 300 conturează platourile (suprafețele) structurale, cu înclinări mai modeste. 5. PROFILE LONGITUDINALE DE VĂI. Profilul longitudinal se adaptează spontan la schimbările factorilor de control, într-un timp apropiat intervalului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în timp, perioadele secetoase alternând cu cele ploioase. Din punct de vedere meteorologic, perioadele secetoase au o durată medie de 15 - 16 zile. Seceta meteorologică este un fenomen întâlnit și în unitatea naturală luată în studiu, fiind caracteristică zonelor cu altitudini sub 175 m, unde precipitațiile anuale nu depășesc în medie 500 mm, iar temperatura medie anuală urcă până la 9°C. Ninsoarea este specifică intervalului de timp în care temperatura, în stratul inferior al atmosferei, sub plafonul de nori, este negativă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stratul de zăpadă se păstrează, în medie, între 50 - 60 zile. Distrugerea stratului de zăpadă este un proces lent care începe efectiv din luna februarie și durează 15 - 20 de zile, păstrându-se un timp mai îndelungat numai local, la altitudini de peste 300 m, în zonele adăpostite și cu pădure. 3. DIFERENȚIERI CLIMATICE LOCALE. Ținând seama de etajarea reliefului, expoziția versanților, abundența izvoarelor din zona cuestelor, răspândirea pădurilor și a unor culturi ori a suprafețelor acoperite cu bălți, se pot constata
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de N și NE a regiunii (platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina), unde înălțimea reliefului variază între 275 - 385 m, temperatura medie a aerului este cel puțin cu 1,5șC până la 2șC mai scăzută decât, de exemplu, la Huși (105 m altitudine absolută) și suprafața ocupată de această platformă, știut fiind faptul că la fiecare 100 m de creștere a înălțimii, temperatura aerului scade cu 0,6șC. Prin urmare, aici temperatura medie anuală este în jur de 7,6ș 7,7șC. Dacă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
văi. Aici, drenarea se face în mod normal, datorită permeabilității rocilor. Dacă, în general, pânzele acestea se găsesc la adâncimi mari, sunt totuși și cazuri unde acestea se semnalează aproape de suprafață. Exemplu, la est de satul Tăbălăești, la 300 m altitudine, lângă șoseaua Huși - Iași, apa este la adâncimi de 3,5 - 4 m; Prezența acestor pânze locale de apă aproape de suprafață se datorește prezenței lentilelor de marne, ca intercalații în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Mare - Lohan. În hidrografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în Cuaternar. Acest fapt morfologic a fost în legătură cu prăbușirea părții de nord a Câmpiei Române, care prin joasa ei altitudine ar fi dat putință unei artere hidrografice din sud - vestul Moldovei actuale să înainteze adânc în coline și podiș, captând prin eroziunea ei regresivă aproape toate râurile acestor regiuni care, primitiv, curgeau spre sud - est. Așa ar fi luat naștere
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în dreptul gării Dobrina - Huși, avem cursul sau valea superioară, iar de la acest punct până la debușarea în lunca Crasnei, cursul sau valea inferioară. În cursul superior, valea Lohanului este foarte larg deschisă, adevărată vale de peneplenă ridicată la peste 300 m altitudine absolută, reprezentând ca direcție de orientare (NV - SE) un fragment de vale suspendată din vechea rețea hidrografică a Moldovei. De la Fundătura-Pâhnești în jos, Lohanul își schimbă direcția, îndreptându-se spre sud, iar valea devine ușor subsecventă. Paralel cu aceasta și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu aceasta și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în cuestă, frământată de alunecări de teren. În profilul longitudinal se observă o accentuare a pantei, albia majoră a Lohanului având în dreptul Dobrinei o altitudine absolută de 170 m față de 303 m cât avea la vest de Pâhnești, deci o cădere de circa 130 m pe o distanță de 13 km. Aceste fenomene dau văii Lohanului (dar numai în albia majoră și pe coasta de pe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de apă a pâraielor de aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest fapt, observăm că ne aflăm în fața unui exemplu din lupta pe care Prutul o duce cu Siretul, pentru lărgirea bazinului său. Avem deci un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest fapt, observăm că ne aflăm în fața unui exemplu din lupta pe care Prutul o duce cu Siretul, pentru lărgirea bazinului său. Avem deci un caz mic, asemănător celor mari, care se desfășoară pe linia de cumpănă a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de confluență Rc” (I. Zăvoianu, 1978). Cursurile de ordin unu din bazinul Lohan reprezintă 280 din totalul segmentelor de râu (367), adică N1 reprezintă 76% din totalul segmentelor de râu. Este o valoare destul de mare, favorizată de caracteristicile litologice, de altitudine, de condițiile climatice. Repartiția lor poate fi urmărită în tot bazinul Lohanului, dar frecvența cea mai mare se realizează în zona de cuestă, datorită existenței în această parte a bazinului a unor bogate pânze acvifere. b). Talvegurile elementare sau segmentele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fragmentare a reliefului. d). Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Elemente morfometrice ale bazinului Lohan. Pentru analiza morfometriei bazinului Lohan m-am oprit doar la 9 variabile care sunt semnificative în evoluția unui râu: • ordinul Strahler - W. Strahler; • suprafața bazinelor - Sb (kmp); • perimetrul bazinelor - P (km); • altitudinea maximă - Hmax (m); • altitudinea minimă - Hmin (m); • energia de relief maximă în bazinele hidrografice - E (m); • panta medie a bazinelor - Pm (m/km); • pseudointegrala hipsometrică - P.I.H. (pe care am analizat-o la „Profile longitudinale de văi”; • lungimea rețelei hidrografice - L (m); Aceste 9 variabile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele de câmp (Lepus europaeus
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
zona Dobrinei, ca o prelungire, a întinsei podgorii hușene. Plantațiile viticole sunt situate atât în partea superioară a unui versant, cât și la baza sa. Acest fapt are însă consecințe, îndeosebi asupra timpului de coacere a strugurilor. De exemplu, datorită altitudinii, temperatura solului într-o plantație viticolă situată la baza versantului este mai scăzută decât cea dintr-o plantație situată în partea sa superioară; la fel frecvența brumelor și intensitatea gerurilor este mai mare la baza versantului. De asemenea, terenurile în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]