1,032 matches
-
considerând-o absolut necesară pentru Întreținerea relațiilor sociale. Μ „Cuvintele ne pot minți, faptele nu.” Adevărul exprimat de acest aforism este totuși relativ. Sunt și fapte derutante, false, care, izvorând din intenții mincinoase sau ipocrite, lasă impresia unor acte cinstite, altruiste, dar care În realitate provoacă ceva rău (de exemplu, multe din Îngrijirile, aparent sincere, realizate la capul bolnavului nu au făcut decât să scurteze treptat viața acestuia). Μ Moralitatea este acea șansă existentă pentru fiecare de a arăta că poate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
șuvoi de simțire; este o suferință a tensiunii trăirii. Din perspectivă etică Însă, iubirea poate să Însemne multe Înălțări sau coborâșuri, În funcție de scopul care o animă (de exemplu, poate să Însemne șantaj, minciună, desfrâu disimulat sau, dimpotrivă, devotament, inocență, sacrificiu altruist, exaltare divină etc.). Μ Inventând cuvintele și botezând cu ele lucrurile și evenimentele, omul s-a putut desprinde de aceste aspecte ale realității și astfel și-a creat o lume a sa (emancipându-și În acest fel spiritul). Dar, perfecționându
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Filosofului Constantin Noica Îi plăcea să folosească expresia „ispite bătrâne” pentru a reda faptul că omul ar trebui să reia mereu nevoia de principalele fapte ale progresului, cum sunt: nevoia de bine, de adevăr, de frumos, de sinceritate, de ajutor altruist etc. Din păcate, oamenii de azi simt mai puțin plăcerea acestor ispite bătrâne, Înlocuindu-le cu ispite mai tinere, mai moderne, dar care, paradoxal, dovedesc că omul contemporan este mai puțin ispitit În desăvârșire decât cel din vechime. Μ A
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
moralei Îi acordă inteligenței care a fost folosită cu maximă abilitate În raporturile de afaceri ale cuiva cu un semen epitetul de inteligență egoistă, profitoare sau chiar ipocrită. Aceeași inteligență poate primi Însă o conotație pozitivă, fiind numită obiectivă sau altruistă, dacă ea a excelat, de exemplu, În acțiuni judiciare de restabilire a drepturilor sau a demnității rănite a unui semen de-al nostru. Dar poate că cel mai spectaculos exemplu de schimbare a semnificației pentru același fapt de viață petrecut
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
posibilitatea unei negații a certitudinilor; pentru gândirea afectivă, esențială este pasiunea cunoașterii (pentru a nu ne poticni În amânări, contradicții sau răzvrătiri); pentru gândirea morală, trebuie să fie mereu o responsabilitate a creației, o cunoaștere debarasată de ură; pentru gândirea altruistă, este de neconceput un rezultat al cunoașterii doar pentru sine etc. Μ Ochii unui părinte obișnuit să fie moralizator exprimă mai mult porunci neverbalizate... Μ O problemă, cu cât mai mult ți-o pui, cu atât și dispui de ea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ci morala face, de exemplu, ca gândirea să nu se Împace cu orice tactică sau cu orice strategie de acțiune (o anumită calitate a gândirii este, de pildă, În actele de perfidie, În cele duplicitare, și alta În cele generoase, altruiste). Μ Când ne retragem În contemplarea unui detaliu aflat la intersecția prezentului cu trecutul sau cu viitorul, când Încercăm să distingem motivațiile conștiente de cele inconștiente, să vedem ce este de făcut pentru a estompa, compensa sau redresa din ceea ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi Înțeleasă decât de pe terenul ei, prin realizarea unei trăiri aflate la aceleași cote ale implicării afective). Dacă iubirea se lasă absorbită de gândire, de acțiunile acesteia, atunci ea va căpăta treptat coloratura ideilor acestei gândiri: mai egoistă sau mai altruistă, mai profundă sau mai stupidă, mai virtuoasă sau mai josnică etc. Iubirea nu trebuie să fie altceva decât ceea ce este: o senzație de plinătate a trăirii, de fericire În sine, neatinsă de ambiții, de justificări sau de prejudecăți (care Încătușează
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
luarea unor inițiative care se dovedesc a fi apoi stânjenitoare pentru orgoliul celui ajutat). Alteori, dimpotrivă, se apreciază că ajutorul pe care l-ai dat este insuficient, că ai fi putut face mai mult dacă ai fi vrut (obișnuit cu ajutorul altruist care i se dă, În sufletul beneficiarului se dezvoltă, În mod paradoxal, pe de o parte, tupeul de a pretinde tot mai mult, iar pe de altă parte, disponibilitatea de a produce observații critice pe marginea ajutorului primit, deoarece este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iubirea lor În primul rând de imperfecțiunile partenerului (dar poate că aceștia se comportă așa pentru că se simt stângaci sau intimidați În prezența unor calități sufletești reale ori poate simt nevoia să-și mențină astfel mereu deschise orizonturile disponibilităților lor altruiste). Μ În timpurile foarte vechi, dușmanul era ucis fără nici un scrupul, fără nici un regret; În timpurile feudale/medievale era Învins cu grija de a i se fi respectat onoarea; În timpurile moderne, importantă și, totodată, hotărâtoare pentru orgoliul propriu era
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
50, devine clar faptul că indicele de stabilitate va fi probabil nul, deși realitatea, mult mai complexă, este alta. O altă problemă este legată de faptul că o persoană analizată doar la nivelul evidențelor comportamentale ar putea să fie declarată altruistă la două momente de timp aflate chiar la o distanță de timp de 20 de ani. Cu toate acestea, analiza suplimentară a motivației inițiale ar putea arăta că altruismul provenea dintr-o interiorizare a unei valori morale, în timp ce motivația ulterioară
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de susținătorii modelului trăsăturilor (în speță, viziunea dispozițională), care considerau că trăsăturile sunt (pre)dispoziții cauzale ale comportamentului, conducând prin natura lor la apariția unor patternuri invariante care se manifestă indiferent de situație. Astfel, se asuma că o persoană extravertită, altruistă, onestă etc. se va manifesta consistent cross-situațional în strictă dependență de trăsăturile latente, în măsura în care acestea sunt suficient de puternic dezvoltate. Cu alte cuvinte, expresia comportamentală a persoanei ar depinde exclusiv de prezența unei anumite trăsături latente, fiind însă independentă de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
obține pentru fiecare dintre acestea un eșantion comportamental reprezentativ pe baza căruia se poate calcula poziționarea medie a fiecărei persoane în raport cu factorul subiacent investigat. Aceste date vor constitui variabila predictor. Culegând apoi, pe baza observației sistematice, dovezi empirice privind comportamente altruiste reale ale acelor persoane - atât în contextul grupului de prieteni, cât și față de unele persoane necunoscute ce reclamă o astfel de intervenție -, se obține variabila criteriu (pentru două situații distincte). Prin corelarea datelor obținute la variabila predictor cu cele obținute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
membrii săi (Barnard, 2003, p. 244). Urmează etapa de menținere, pentru care sunt puse în joc anumite categorii de stimulente. În organizațiile religioase, rolul de stimulente par să-l joace beneficiile ideale (mândria, sentimentul de a fi în locul potrivit, relațiile altruiste, loialitatea, sentimentele estetice etc.) și „comuniunea spiritelor”, fără a neglija mijloacele materiale care asigură menținerea organizației și presupun contribuții de la membri (Barnard, 2003, p. 171). În mișcările neoreligioase se apelează la tehnici sugestive, hipnotice, privarea de somn, modificarea stării de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
junimiste. Adversar pătimaș și adesea incomprehensiv al Junimii, I.R. își însușise totuși, prin Gherea, teoria maioresciană a „formelor fără fond”. Combătând doctrina „artei pentru artă”, polemistul îi opune, cu o fervoare învecinată uneori cu fanatismul, un alt tip de artă, altruistă, socială și revoluționară, o artă cu tendință care să exprime - ar fi, aceasta, „datoria artei” - suferințele și nădejdile celor mulți. Scrutând-o din unghi biografic, sociologic (Înaintașii lui Eminescu) sau, în fine, psihologic (Eminescu și Lenau, unul dintre primele studii
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
În care Îl apuc și mă uit În jur, simt cum mă apucă pofta de shopping. Se spune că maternitatea te schimbă - și așa e. Pentru prima oară În viață, nu mă gîndesc deloc la mine. SÎnt sută la sută altruistă! Iar toate astea sînt numai pentru binele și confortul pruncului meu nenăscut. Într-una dintre direcții se află stive de pătuțuri de vis și zdrăngănele rotative atîrnate. În alta, zăresc licărirea ademenitoare a cărucioarelor cromate. În fața mea, se află expuse
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
e, după mine, suficient de largă pentru a cuprinde interesele fiecăruia dintre noi și pentru a nu ne deturna prea mult de la preocupările noastre specifice. Fiindcă, dacă intrăm În acest colectiv de lucru, mie mi se pare esențial să procedăm altruist, permisiv, fiecare dintre noi: adică, chiar dacă tema nu intră În preocupările noastre de moment, să ne luăm timp pentru a lucra pe ea, să medităm pe marginea ei, să elaborăm texte, să aducem contribuții personale. Nu are rost, cred, să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de foarte multe ori, dacă nu cumva generația mea a greșit strategic mizând pe alte valori decât cele - folosesc aici un cuvânt pe care Îl veți crede, poate, demonetizat - ale patriotismului. În ultimă instanță, noi am renunțat la normalitatea patriotismului altruist, care vine din implicare comunitară și din angajare. Nu ne-a interesat, pur și simplu. Ne-a interesat să plecăm, să fim cât mai mult În afara sistemului. În consecință, suntem beneficiarii unor instituții pe care le-au construit alții, mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cinismul cu care unii politicieni își manipulează „victimele” după ce se văd ajunși în funcția dorită. Piesa abundă în lungimi și este lipsită de ritm dramatic, iar tehnica supralicitării contrastelor de caractere generează schematismul specific unor astfel de producții: Mircea - fratele altruist, Alexandru - fratele egoist, Sylvia - fiica vitregă a cărei venerație pentru tatăl decedat se transformă într-o ură patologică față de mamă, Zoe - mama vitregă care iubește cu pasiune alt bărbat ș.a.m.d. Septima. Câinii (1902), dramă cu intenții satirice, face
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
în rândul bărbaților, survenit destul de brusc după 1990, a produs perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
urmeze și ea același drum, dar din motive financiare unul trebuie să renunțe. Are loc o înțelegere ca fata să se „sacrifice”, să se angajeze, să fie o nevastă grijulie (material și afectiv) pentru soțul dedicat studiului. Comportamentul ei pare altruist. Dar acest altruism nu este nicidecum un sacrificiu dezinteresat. El a fost indus de acordul implicit sau explicit (uneori chiar scris) ca după obținerea unui post, mult mai avantajos cu doctorat decât fără, beneficiile (materiale, de prestigiu social) să se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de siguranța propriei persoane în fața criminalității (atacuri fizice pe stradă, răpiri, violuri etc.) și îngrijorarea și preocuparea în legătură cu ceilalți membri ai familiei, au ajuns la concluzii încurajatoare pentru binele familiei. Numite în termeni de specialitate frică personală (prima), respectiv frică altruistă, s-a ajuns la următoarele constatări: amândoi părinții sunt foarte preocupați pentru siguranța copiilor lor; bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au ajuns la concluzii încurajatoare pentru binele familiei. Numite în termeni de specialitate frică personală (prima), respectiv frică altruistă, s-a ajuns la următoarele constatări: amândoi părinții sunt foarte preocupați pentru siguranța copiilor lor; bărbații practică mult mai pronunțat frica altruistă față de soție și copii, în detrimentul fricii personale; la soții, combinația prevalentă este frica altruistă față de copii și frica personală. Preocuparea față de siguranța personală este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați; frica altruistă se revarsă mai ales asupra fetelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]