1,108 matches
-
soare sclipitor, Îmbracă poiana în broderii lucioase, Roua sclipește pe verdele covor. Brazi impunători veghează munții, Ce își trimit făcliile spre cer, Ici, colo se pitesc arbuștii, Mesteacănul se clatină stingher. Pe alte coame domnesc fagii Și paltini vașnici și aluni, Pe creștet măngăiați de vânturi Și munții parcă au cununi. Cu zgomot Râul Mare ne salută Și trece-n fugă-n treaba lui, El piatra nemișcată o sărută, Pleacă nestăpânit hai-hui. Scăpat din zăgazuri de lacuri, Îngrădit de mâini omenești
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
vierme propriu) abisale... Da, suntem telepatic, adică EMPATICI și aceasta ne este Speranța!!! Post scriptum: Dar, în anumite doze, energia uraniului are și un efect bun asupra oamenilor! Tot așa cum îna¬inte, locurile de mânăstiri erau alese cu nuiaua de alun ra-dies¬tezică. As¬tea-s științe vechi! Vibra nu¬ia¬ua, atunci locul era bun de mânăstire, pentru că era cen¬tru energetic. Așa cum e și aici, la Mânăstirea Prislop, de pildă, și asta o știu foarte bine, pentru că am copilărit
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
dilataseră și-i clipeau des, strivind între marginile pleoapelor o lacrimă caldă, care i-a căzut pe umărul obrazului. „Ce, ce spui?...” Prin ceața deasă, care-i împăienjenise ochii, o zărea pe Leana care se mlădia ca o nuia de alun pe deasupra jarului dogoritor, când și-a ridicat puțin bărbia, mișcându-și capul înainte, dar oricât încerca să-și deschidă ochii, nu putea distinge fața muierii cu care pătimise atâtea. Se străduia să îndepărteze pânza străvezie ce-i juca în lumina
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
născut Iisus! Ninsori albastre Cerne colinde cerul peste casă Ziua alunecă pe sănii spre apus Dintr-o clipă de lumină în noi rămasă Se naște în suflete,la fiecare,Iisus. Bate visul cu degetul în ferestre Vântul cioplește fluiere în alun, Când timpul coboară pe creste Sărbătoarea în case de Crăciun. Copii ne colindă în prag Cântecele urcă spre stele,mai sus, Constelațiile vin să vadă Cum din suflet se naște Iisus. Alunecă sănii pe serile albastre Inelând cu doruri pământul
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345130_a_346459]
-
înaltă, înspicată și smerită a poienii scăldate în soare. O, ceruri! Jur că n-am mai trăit așa ceva în viața mea! Nu știu cum ieșeau sunetele acelea din pieptul micuț al copilei și cum putea ridica cu brațele cât două rămurele de alun ditamai tulnicul, dar știu că cânta cu atâta foc că mi-au dat lacrimile. - Cum te cheamă, îngerule? Am întrebat îndată ce copila și-a lăsat instrumentul să se odihnească la picioarele ei. - Nicoleta Petruse, a răspuns zâmbind cu soarele în
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CORBUL ȘI VULPEA Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Un corb furase o dată Dintr-un caș o bucată Și se-așezase-ntr-un alun Să se-nfrupte la dejun. Tocmai când voia s-o-nghită, L-opri o voce fandosită: -Vai, Cumetre, ce penaj frumos! Vino, rogu-te, mai jos Să te-admir mai de-aproape! Și-aș vrea s-ascult, dacă se poate
CORBUL ȘI VULPEA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376948_a_378277]
-
mult, ca un decembrie din care nu se mai pleacă. Se vindecă timpul. Timpul mă va face atât de frumoasă că nu vei avea vreme să stai limpede, nici neînvins că speranța, nici prea departe de candele, dragul meu. Foșnește alunul e vremea șerpilor, picură dragostea ca ceara, ca ploile veștede. Cum de nu am știut mai demult cum de nu am înțeles că nimic nu e pururea? Nimic, nici această dovadă că suntem, nici numele pe care ni-l șterge
DRAGOSTEA MEA, IEDERĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378105_a_379434]
-
dintr-o cloambă de acaț* Sui drumeagu” lunecos pîn” la Zapoze-n fînaț. Sparg cu sapa mușuroii și aprind iarba uscată Avînd grijă să sting focul, de-ncepe vîntul să bată. Se cațără-n două labe ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
ieduța, pe-un ram de-alun Să prindă rînza* gălbuie și muguri cruduți de prun. Cîntă cucul la fețîie mă îngîn cu el voios, Prind frunză de fag-ntre buze, fluierînd un vers duios. Fețîie - în fața soarelui; rînza - floarea de alun; cloambă de acaț - creangă de salcâm. Referință Bibliografică: Cîntă cucii, se îngînă / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
Minunate-si face! Dragă pisicuța, Fii mai hărnicuța Fă-ți cu adevarat Măcar o hăinuța! De va veni iarnă, Așa cum ți-am zis, Îți voi da sa-mbraci Hainele din vis! Rîța Veverița Știe Rîța Veverița Pe o creangă de alun Fructe mici cu miezul bun Și tot țopăie de zor Crengile-aplecind ușor Să culeagă din alun Întreg rodul, cum vă spun! Unde este alunița? Unde este alunița? Se întreabă veverița Cautind-o cu guriță, Iute răsucind codită Ce mai țopăie drăguță
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
va veni iarnă, Așa cum ți-am zis, Îți voi da sa-mbraci Hainele din vis! Rîța Veverița Știe Rîța Veverița Pe o creangă de alun Fructe mici cu miezul bun Și tot țopăie de zor Crengile-aplecind ușor Să culeagă din alun Întreg rodul, cum vă spun! Unde este alunița? Unde este alunița? Se întreabă veverița Cautind-o cu guriță, Iute răsucind codită Ce mai țopăie drăguță Întinzînd spre ea lăbuța, Apucînd ușor crenguța, Să culeagă alunița! Vinovăție Dacă bluză nu-i curată
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
copii Îi vezi cum stau înmărmuriți, Căci sunt atât de fericiți. Steluțele clipesc mereu, Ghirlanda pare curcubeu, Iar bradul este bucuros Că e gătit și-i arătos. Se lasă noaptea-ncetișor, Copiii simt un mic fior, Sub braț cu cârja de alun, Se-oprește-n ușă Moș Crăciun. - Ce dor mi-a fost de voi, copii, Și iarna-i grea și-i greu să vii, Dar eu cuvântul dat mi-l țin, Veniți aproape, sacu-i plin! Referință Bibliografică: ÎNTÂLNIREA DIN AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe
ÎNTÂLNIREA DIN AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376710_a_378039]
-
spus și minciuni, că ei ar fi dat pantalonii jos și ar fi scos limba la el. Vă dați seama ce-a făcut Anghel cu bieții copii! Vai de capul lor! Talentul pedagogic al moșului presupunea și-o nuia de alun, lungă, ca pentru pescuit, încât nu era nevoie să se deplaseze până în spatele clasei să pedepsească elevul obraznic, croia elevul rebel chiar din fața clasei, atunci când era cazul. Tăiatul și despicatul lemnelor era tot treaba copiilor, mai ales pe timp de
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
în cânt diform; E noaptea-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din plete toți alunii. Nuntesc cu zburătorii Ilene Cosânzene Și, alb înfiorată, când își aleg și nunii, Răsar și eu cu zorii, în flori de sânziene. Referință Bibliografică: Sonetul nopților de Sânzâiene / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374244_a_375573]
-
membru în juriul Festivalului Tinereții - Mangalia 2014 juriului PANSELUȚA DIN GRĂDINĂ Dealuri multe, -mpădurite, pline de minunății: Flori cu alese miresme presărate pe câmpii, Dar o floare, o soplendoare, și ce parfuma miros! Am găsit-o într-o vale, sub alunul cel umbros. Nu știu cum a reușit!... în poiană să ajungă, Să rămână-n fân cosit, coasa să nu o atingă? Te admir, frumoasă zână! Ai venit în plină vară... Nu cumva te-ai rătăcit? Mândruliță, floare rară! Panseluță, dragă-mi ești
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
A coborît de pe culmile din jur , de-a valma, îmbătat de prea largul văii. Își spune povestea oricui ar vrea să îl asculte și poartă cu el mireasme ascunse, amețitoare ,de lăstari de viță, de pămînt reavăn și coajă de alun. Dar nu prea e nimeni pe stradă! Ah, de ce oare?-se întreabă vîntul! Dar, iată,iată, vine cineva! O să îl învălui ,o să îi dau putere și...gata, zbor mai departe! Lucia Magadaș merge încet , cu pași rari. O oboseală adîncă
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
ființând ca jucării propriu-zise sau fiind asimilate acestora. Să ne amintim de jocurile de altădată ale copilului de la țară, care Își amenaja un univers ludic din te miri ce (mingea din păr de vacă, arcul cu săgeți din nuiele de alun, ciocălăul și cârpele adiacente ce deveneau păpușă, hainele mamei sau bunicii ce ne făceau să devenim altcineva, lutul moale după ploile de vară, jocul de-a „v-ați ascunselea” de prin crânguri sau hârtoape etc.). Toate acestea Îi puteau rezerva
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bioflavonoide compuse din polifenoli deosebiți, care sunt oligomeri de catechină și din epicatechină și pe care îi găsim atât în extractul de pin maritim, cât și în pielița și sâmburii strugurilor, în coacăze, în scoarța lămâiului și în frunzele de alun, pentru a aminti doar câteva surse; sâmburii de strugure și scoarța de pin sunt cele mai bogate surse cunoscute. Cu toate acestea, comunitatea științifică preferă termenul de „proantocianidină” în locul celui de „pycnogenol” pentru a desemna această familie de bioflavonoide. Tabelul
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Răsunetul lui domolit de aerul cald al serii aducea cu un suspin, cu un vaiet. Între clădirea în care locuia Charlotte și stepă era un fel de pădurice foarte deasă, de nepătruns chiar: desișuri de muri sălbatici, crengi spinoase de alun, tranșee surpate, pline de urzici. De altfel, chiar dacă, în cursul jocurilor noastre, reușeam să răzbatem prin zăgazurile naturale, altele, făurite de om, astupau trecerea: șirurile încâlcite de sârmă ghimpată, hățișurile ruginite ale barajelor antitanc... Locul acela era botezat „Stalinka”, după
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
exorcism oltenesc menit să alunge dracul din lemnul copacului : „Bradule,/ frumosule,/ voinicule,/ cin’ te-a tăiat,/ te-a despicat,/ te-a desciotit,/ cin’ te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p. 175). Ridicarea unei coloane a cerului, bătutul cu nuiaua de alun („nașul șarpelui”) sau de paltin, bătutul în toaca din lemn de paltin etc. sunt toate gesturi rituale apotropaice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cin’ te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p. 175). Ridicarea unei coloane a cerului, bătutul cu nuiaua de alun („nașul șarpelui”) sau de paltin, bătutul în toaca din lemn de paltin etc. sunt toate gesturi rituale apotropaice ; demonii sunt exilați sub pământ sau în „pustie”, în zona necosmizată, „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde-n răscruce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se spune : „Arvune - rar, învechit, îl întâlnim numai în povești și colinde, însemnând o specie de arbori care nu se poate preciza cu siguranță [...]. Etimologie necunoscută” (21, p. 280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
30). De asemenea, se crede că nuiaua de arțar are putere asupra demonilor. Iată un fragment de „descântec de judecată”, cules de la „o vrăjitoare” : Eu îl bat parul în lac, Ca să-mi scoată pe drac, îl bat cu nuiele de alun Să se ducă ca un nebun... Îl bat cu nuia de arțar, Să fugă ca un armăsar (24, p. 348). Numirea nuielei de arțar alături de nuiaua de alun este elocventă, cunoscându-se valențele magico- apotropaice de excepție acordate acesteia din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în lac, Ca să-mi scoată pe drac, îl bat cu nuiele de alun Să se ducă ca un nebun... Îl bat cu nuia de arțar, Să fugă ca un armăsar (24, p. 348). Numirea nuielei de arțar alături de nuiaua de alun este elocventă, cunoscându-se valențele magico- apotropaice de excepție acordate acesteia din urmă. Dar nuiaua de arțar nu este doar amintită în descântece în vederea alungării/chemării duhurilor, ci chiar folosită ca atare de către descântătoare, ca agent material operant. În lungul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]