7,971 matches
-
regi", propulsînd un necunoscut că rival al versatului Iliescu. Profesorul de geologie s-a profilat apoi că un om politic de calibru, care stă pe picioarele proprii. De la un moment dat, însă, ignorînd creditul cu care a fost blagoslovit, a alunecat pe o pantă deloc străvezie, tergiversînd inițiativele, evitînd să se implice, lansînd cuvîntări contradictorii - performanță în care mulțimea care l-a votat, pe drept cuvînt, nu se recunoaște. Se omite însă faptul de netăgăduit că Ana Blandiana și Alianța Civică
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
solitudinii, propice unor meticuloase distilări ale embrionului inițial, tentative triate în tihna, în atelierul de lucrul. Cît timp va trăi sub presiunea celor două chemări - politică și literatura - asumate integral, din toată ființă, vă tînji după un echilibru, care îi alunecă mereu că o himera. I se va părea mereu că sacrifică un talger pentru celălalt, indecisa între priorități. Cînd se intersectează planurile ele nu ating de multe ori o concordie. Mă feresc s-o lezez cîtuși de puțin, îngaim doar
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
se configurează astfel într-o Iliada și Odisee a sângelui și într-o liturghie a cărnii în tentativa sa de a deveni spirit și de a construi, din vertebre și hematii, zidurile luminiscente ale Cetății Cerești." Ioan Buduca, în schimb, alunecă într-o apologie de un umor involuntar: Dacă aș fi într-o lume cu adevarat reală mai marele Academiei Române, aș organiza un simpozion internațional pentru celebrarea hermeneutica a primilor zece ani care au trecut de la ieșirea acestui poem (Parcul, n.n.
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
din sufletul unui om, ne spune prozatorul ăncercănd să pară cinic, ăn timp ce noi ai vedem lacrimile din ochi. Apologia unui câine vagabond Există și o schiță an care Dan Lungu nu-și mai ascunde duioșia, ăngăduindu-si chiar să alunece cu voluptate an melodrama: Eroi și eroi, că am mai citit titlul asta undeva și mi-a placut (cuvintele de dupa virgulă sunt an plus, nesemnificănd altceva decât sentimentul autorului că este dator să-i imite pe optzeciști). Schița este o
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
omenească prin excelență, ea ne poate ajuta; și ne poate ajuta, în primul rînd, să scăpăm de forma ei rigidă, de vanitatea prostiei. Dacă o acceptăm că pe o valoare cu adevarat omenească, ea însăși se transformă și începe să alunece limpezindu-si părțile opace. Dacă nu, ea rămîne rigidă; și atunci, prostia ei nu ne mai ajută. Atunci cînd rămîne rigidă, prostia se numește stupiditate, încredere în sine (așa cum se pomenea în discursuri oficiale), instalată veșnic în obscură ei opacitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
nu-și mistifica existența are dreptul (moral, dar și artistic) de a demistifica existența celor din jur. Portretele pe care memorialista le face unor contemporani ai săi (unii dintre ei monștri sacri ai literaturii) sunt exerciții de demistificare, care nu alunecă niciodată într-o satiră ieftină. Imaginile convenționale își pierd convenționalismul și se însuflețesc. Este ca și cum cineva ar șterge o oglindă aburita. Istoria unei angajări politice După cum reiese din aceste pagini de memorii, scrise cu o fervoare intelectuală și cu un
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
pagini extrem de documentate, ăn care autoarea stăruie ăndelung asupra unor concepte fundamentale pentru sistemul teoretic al criticului (sincronism, diferențiere, imitație, originalitate), pagini pândite totuși de monotonia și uneori, redundanta inerente oricărui demers didactic. Mai interesantă ni se pare demonstrația atunci cand alunecă spre trasarea unei paralele cu prezentul. "Este uimitor pentru cititorul de azi al cărții lui Lovinescu să descopere an descrierea perioadei de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
o nouă religie unde ficțiunea este divinitatea supremă și poetul profetul ei. Nichita Stănescu și-a construit cu luciditate o biografie an consonanta cu această Utopie a literaturii, care ăncerca să ia locul imaginii tot mai nefericite a unei lumi alunecând mereu mai jos pe panta degradării umane. ăntr-un chip pe care l-am putea numi sacrificial, el și-a asumat un rol privilegiat an mitologia culturală a vremii: cel al Poetului care oficiază permanent ritualul pur al Poeziei ca mod
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
și deturnat, elitelor. Spiritul critic nu a disparut ca efect al tranziției, ci a fost abandonat sau, mai degrabă, deformat chiar de către cei prin care se exprima. Fără să se teamă că va fi taxat drept "nostalgic" al comunismului sau "alunecat spre stînga", Nicolae Manolescu nu ezită să afirme, în același editorial, ca "în comunism, cel puțin de la o vreme încoace, a existat spirit critic", deși o asemenea constatare înseamnă încălcarea unui tabu. Un tabu care a fost impus, întreținut și
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
Ofensiva începea pe 16 aprilie 1919. Apelând la detalii inedite, din presa vremii și chiar din Buletinele Marelui Cartier General român, Ioan Tepelea se simte obligat să ia "atitudine față de orice demers istoriografic căruia-i lipsește suportul științific și care alunecă la modul infatigabil în perimetrul propagandei istorice". Zis și făcut. Proba de foc o dă Oradea, unde ungurii aveau un important centru de recrutare și mobilizare în jurul Școlii militare de cădeți; terorizat și jefuit de bandele bolșevice, orașul va cunoaște
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
străluceau ochii spunîndu-mi cît e de frumoasă. Nu am priceput, de la ei, de ce, si acum îmi dau seama că la rîndul meu nu pot concepe un demers critic pentru ceva care e, realmente, atît de simplu frumos, încît inefabilul sau alunecă de sub orice tipar raționalizator. Spun însă și minunare, pentru că dimensiunile cărții, 430 de pagini în format măricel, ascund multe, multe povești. Nu mă miră numărul lor mare, ci faptul că a avut cineva răbdarea să le adune, precum și generozitatea de
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
furtunoase"-, unele deja consacrate în uz pentru conotațiile lor ironice - "a avut grijă să-și adoarmă odrasla". Tonul parodic al relatării ("prima vedeta care a sosit la locul faptei"; "încercînd să rezolve acolo problemă cu pirostriile" - JN 1669, 1998, 23) alunecă ușor în excese inovatoare, în combinații inedite care riscă să devină inadecvate (faptul e uneori implicit recunoscut prin folosirea ghilimelelor):"minusculă lui prietena", "pe vremea cînd ăsălăsluiaă, nu tocmai comod, în fotoliul de ministru" (JN 1910, 1999, 12). Nu lipsesc
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
vers: "ce umbră mică / mai jos de pîntec mi se ridică // (o las mi-e frică că eu e altul îmi este frică)". Sorin Ghergut nu este însă în nici un caz un simplu autor de parodii inteligente; el reușește să alunece, pe spații mici, de la un registru stilistic la altul, să șteargă granițele dintre citate, locuri comune și jocuri de cuvinte și să le topească în discursuri precum cele ale pensionarilor Pavilionului nr. 3 din Breviarul lui Mircea Horia Simionescu ("fluieraș
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
plasament a anunțat, sâmbătă seara, dispariția a doi frați de 10 și 11 ani. Cei doi au fost văzuți de un paznic, duminică dimineață, pe acoperișul centrului de plasament, iar când au vrut să coboare băiatul de 10 ani a alunecat și a căzut de la aproximativ nouă metri. Copilul de zece ani și fratele său, fuseseră vizitați, cu o zi în urmă, de către mama lor, a declarat Smaranda Marcu, purtătorul de cuvânt al Direcției pentru Protecția Copilului Timiș. Smaranda Marcu a
Dat dispărut de sâmbătă, un copil de la un centru de plasament din Timişoara a căzut de pe acoperişul unităţii () [Corola-journal/Journalistic/24743_a_26068]
-
el pare să fie punctul de plecare al unei polemici care-i privește (explicit sau nu) pe toți cei care la ora actuală continuă să scrie critică de întâmpinare. N-am de gând să comentez disputa celor doi, care a alunecat, cu contribuția amândurora, în afirmații prea pronunțat personale (este vorba despre articolele Strugurii sunt acri? de Daniel Cristea- Enache, respectiv Care struguri? de Paul Cernat, găzduite în succesiune de România literară și Observator cultural). Nu am făcut-o nici în
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
pricina degringoladei nu ține de breaslă, ci de infirmitatea spirituală a epocii. Cînd o paradigmă moare, toate artele suferă, iar teatrul e doar unul din simptomele decadenței. Prin urmare, a stărui în lamentații în marginea a cît de jos a alunecat ștacheta actoriei e pierdere de vreme, mai potrivit e să-i căutăm patogenia și remediul. Peter Brook caută remedii în volumul Fără secrete. Gînduri despre actorie și teatru. Verdictul regizorului e franc: teatrul e în criză, conul de umbră în
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
la loc în pumn și iar întuneric. S-a stins și focul și pusă cu gura în jos și pe fața lui împrăștie cu îndemânare ce a lampa. Parcă am dormit destul. umblă mereu un tren care scoate rămas. Palma alunecă moale și Lângă sobă, pâlpâie lumini din aburi. Tic tac, tic tac, ... Câte împarte grăunțele cu siguranță. lemnele putrede, rămase nearse. după-amiezi de duminică ronțăie Geana le știe rostul. Șoptit, În cameră aerul e înghețat și timpul cu zgomotul marcat
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
meci de fotbal și ținem cu o echipă anume, când intrăm în polemici sub „steagul” câte unei idei fără de care, simțim, n-am mai putea nici să respirăm... Sunt, spuneam, chestiuni aproape banale. Dar câtor prozatori acest „banal” nu le alunecă printre degete, absorbiți fiind să găsească rețete nemaipracticate de nimeni? Gabriel Chifu are curajul să atace tocmai această zonă, care ține de „condiția de a fi”, și nu de „condiția de a scrie”. Și n-o face de azi-de ieri
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
vor fi efectele crizei pe la noi. Hotnews face o radiografie extinsă și ne pune pe tapet 10 urmări ale crizei. În top, bineînțeles, se află riscul să cădem spre populism. Verificat și verificabil, am putea spune. Și cum să nu alunecăm spre populism când la anul sunt alegeri, și încă nu orice alegeri. Sunt alegerile alea care îi interesează pe cei mulți. Primari, parlamentari, președinți de CJ și așa mai departe. Iar unde's mulți puterea crește. Ajunge să înceapă unul
Cum ar putea freca şi Mircea Sandu scările de la DNA () [Corola-journal/Journalistic/25137_a_26462]
-
perdea de motive ce gravitează în jurul unor sensuri fie ironice, fie de-a dreptul obscene. Numai că sub drojdia sarcasmelor și sub săgețile aluziilor lubrice, loc pentru iubirea cu virtuți spirituale nu mai rămîne. Italienii nu au vocația gravității teoretice, alunecînd irepresibil în triluri lascive. E atîta duh lumesc în iubirea italiană că filosofia în marginea ei e fatal frivolă, ca o prelungire doctă a unui defect capital: pătimaș, nestatornic și labil, spiritul italian excelează în superbia zgomotoasă a mascaradei verbale
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
Mă întreb din ce-o să trăiască la anul, dacă nu se mai căsătorește niciun VIP. O să facă, să spunem, catering, pe bonuri de masă? Știi cum funcționează România Liberă ca un supozitor? Are un articol bun, care face ziarul să alunece ușor, despre ascensiunea secretă a lui Remus Truică, miliardarul Patriciei Kaas, și altul care este de fapt substanța utilă a medicamentului: Harta conflictelor care macină USL din interior.
Când o să-l critice Evenimentul Zilei pe Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/25244_a_26569]
-
ea slăbiciuni de inimă. Sau, de nu chiar de inimă, de suflet. Uneori concede din milă: „A căzut noaptea. Casa-i liniștită/ În margine de codru-ntunecat./ M-a-nfricoșat că n-am stat neclintită/ Cînd la picioare mi-ai alunecat”. Dar nu pentru multă vreme, căci imediat își ia seama la propria semeție și-l exilează pe amărîtul care-a înduioșato: „Doar de subt negre gene m-ai pîndit,/ Cînd mă-ncălzeam alene și trudită. Dar niciodată nu m-aș
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
citat de . Conform acestuia, suprafața artificială pe care se poate schia are o lungime de 120 de metri, o lățime de 20 de metri și nu este făcută din zăpadă artificială, ci este construită din materiale speciale. Astfel, schiorii vor aluneca pe un covor sintetic și vor putea folosi schiuri normale, pe care vor da în prealabil cu un gel special, a explicat Ion Vasilescu. Schiorii vor urca de la baza suprafeței artificiale până în partea superioară a acesteia cu o bandă, prețul
În weekend, se poate schia pe Valea Prahovei () [Corola-journal/Journalistic/25417_a_26742]
-
frumusețea lor nu putea fi redată pe nici o hartă. Printre ele îmi regăseam acum navele. Unele pluteau pe apă, altele se opreau în bancurile de nisip și doar Trinidad, de parcă numele său conținea o chemare către cea mai îndepărtată destinație, aluneca pe mijlocul apei, unde un curent invizibil purta trupul ambarcațiunii către capătul lumii. Era un loc periculos. Apa vuia pe pragul de ciment și totul, și pietricelele, și bulgării de lut galben, era înghițit de vârtejul puternic al gurii de
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
dar de o sinceritate tulburătoare. Mai târziu, mi-a rămas puternic imprimată în memoria vizuală imaginea lui în Ion din Năpasta, sau în jocul de o modernitate aparent surprizătoare din filmul lui Pintilie, Reconstituirea. Poetul Emil Botta este la fel de tulburător, alunecând între fantastic și realități crude, între dramatism și gânduri jucăușe, dar totul îmbrăcat în nuanțe de o delicatețe extremă. Această delicatețe a nuanțelor, nostalgice sau jucăușe, a fost evidențiată și de montarea lui Miriam Răducanu. Dar această fluiditate poate înșela
Mai există oaze de frumusețe by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2439_a_3764]