8,127 matches
-
strecoară pe după colțul de perdea ce-i tras și sărutând obrazul, înfioară felina ce-n cearceafuri a rămas. * Lascivă se întinde amușinând aroma de cafea îmbietoare. Cearceaful se adună dezvelind suplețea albă ce dă din picioare. * Învăluită în mătasea fină alunecă, o umbră pe podea ce cu privirea de iubire plină se-apleacă și-ți bea ceașca de cafea! * Suav, îți zice "Bună dimineața!" și-un univers a-ncremenit privind iar tu, îți spui cât de frumoasă-i viața și te trezești
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1435593825.html [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
Stihuri > Semne > ÎN VIZITĂ LA MOȘ CRĂCIUN Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului M-am rătăcit, la fel ca prima dată, Prin pajiștea de nea a veșniciei Pe-un gând alunecând. Iar bucuriei Formă i-a dat, fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1418883527.html [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
TU ai zvagnit că o zebra zburdând liberă. Tocmai de aceeia ai început a te bucură mai tare ca să mă pui pe jar mai mult.. și-am început fugi și eu după tine, însă după cum am accelerat dintr-o dată am alunecat și-am căzut. Abia atunci am observat cât de frumos ningea cu niste fulgi mari. Te-ai întors și superior așa de sus râdeai de mine în cascade puternice.. cum numai tu râzi când ești prea Fericită și copleșită.. hm
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1449698353.html [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
arătat și cum, sau cum îți închipuiai, mă rog. Mi-ai mai spus că mă va ține de fapt și bocanci fix pe schiu. Atât de încrezător devenisem și-am încălțat schiurile, dar nici bine nu-i încălțasem că ei alunecau la vale; te-am întrebat ce și cum, insă deși i-am pus în cruce schiurile tot vroiau ei să se ducă...îmi țineau fixe picioarele numai că genunchii nu... aceștia înmuiați s-au lăsat pe spate și iată că
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1449698353.html [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
vale; te-am întrebat ce și cum, insă deși i-am pus în cruce schiurile tot vroiau ei să se ducă...îmi țineau fixe picioarele numai că genunchii nu... aceștia înmuiați s-au lăsat pe spate și iată că stăteam alunecând pe spate, hm... încălțat că extraterestrul nebun, care pe deasupra alunecă acum în acea poziție, fiind deja în pantă... parca-mi lipsea acum încrederea în acea poziție și mă uit întrebător, iar tu: 'din acea poziție n-ai să înveți să
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1449698353.html [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
am pus în cruce schiurile tot vroiau ei să se ducă...îmi țineau fixe picioarele numai că genunchii nu... aceștia înmuiați s-au lăsat pe spate și iată că stăteam alunecând pe spate, hm... încălțat că extraterestrul nebun, care pe deasupra alunecă acum în acea poziție, fiind deja în pantă... parca-mi lipsea acum încrederea în acea poziție și mă uit întrebător, iar tu: 'din acea poziție n-ai să înveți să schiezi. M-am îndreptat, dar în ciuda faptului că încercam să
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1449698353.html [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
nu-ți scapă decât un surâs și-i alergi în limbă pe urme, când n-are nici urme o umbră ca o pânză șifonată-n ezitări te acoperă, o vârstă coaptă și palpitantă cu niște protuberanțe îndrăznețe în forme violente alunecă pe terenul nisipos. Te duce la liman, în rest e o abureală de zile mari și astea sunt dese. Referință Bibliografică: Un ceva în care nu trebuie să te regăsești / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1282
UN CEVA ÎN CARE NU TREBUIE SĂ TE REGĂSEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1404514126.html [Corola-blog/BlogPost/374434_a_375763]
-
vede pe Alexandru clătinându-se cu un buchet de flori în mâini, deschide cu inima strânsă fereastra și-l aude răcnind la ea: Ce este... tot o curvă?... Avem o fetiță!...spuse ea cu o voce gâtuită de teamă... Florile alunecă din mâinile soțului ei care împleticindu-se-i șoptește : Să nu vă prind la ușa mea, nu ai ce căuta cu ea acasă!...și pleacă ucigându-i și ultima rază de speranță. Magdalena închide fereastra odată cu speranța care-i mai
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
încurajat să te întreb, te rog să mă ierți că am îndrăznit, știu cât o iubești. Magdalena nu a putut să scoată nici un cuvânt la auzul acestor vorbe, s-a întors cu fața la perete și pentru o clipă a simțit că alunecă podeaua cu tot cu pat, parca-i venea să intre-n pământ, se simțea neputincioasă în fața acestui gând. -Vă rog frumos... să nu vorbim acum despre asta, este greu să mă gândesc la acest lucru. - Sigur!.. răspunse doamna cea drăguță... dar vă
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
o liniște, o armonie între gânduri și suflet chiar dacă dincolo de pod se auzea o gălăgie pe care nu o puteam desluși încă. Pașii mei nu se auzeau: erau mărunți, ușori și siguri, sub tălpi nu simțeam nicio asperitate, lemnul parcă aluneca sub tălpile mele, nimic nu mă împiedica să merg mai departe. Eram îmbrăcată destul de lejer: o bluză albă mulată pe corp, într-un decolteu rotund, destul de adânc și o fustă largă, tot de culoare albă, aproape de genunchi. Aveam o vârstă
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1463558216.html [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017. FLORI DE NEUITARE Nu-mi amintesc secunda când ți-am căzut din gând... Luată-n zbor, năvalnic, de valuri de ninsoare Nu mi-ai văzut, sub gene, privirea-ntrebătoare Nici stelele-argintate, din ochi, alunecând. De pe-nălțimi de vise m-am prăbușit în gol, Mirabilă sămânță pierdută prin omături În lumi prea paralele, să poți să mi te-alături, Prin vastele-anotimpuri, să vrei să faci ocol. De nu-ți va fi ușor, să știi
SILVIA RÎȘNOVEANU by http://confluente.ro/articole/silvia_r%C3%AE%C8%99noveanu/canal [Corola-blog/BlogPost/381157_a_382486]
-
Să-ți primenești un gând cu flori de neuitare. Citește mai mult FLORI DE NEUITARENu-mi amintesc secunda când ți-am căzut din gând...Luată-n zbor, năvalnic, de valuri de ninsoareNu mi-ai văzut, sub gene, privirea-ntrebătoareNici stelele-argintate, din ochi, alunecând.De pe-nălțimi de vise m-am prăbușit în gol,Mirabilă sămânță pierdută prin omăturiîn lumi prea paralele, să poți să mi te-alături,Prin vastele-anotimpuri, să vrei să faci ocol.De nu-ți va fi ușor, să știi...nu
SILVIA RÎȘNOVEANU by http://confluente.ro/articole/silvia_r%C3%AE%C8%99noveanu/canal [Corola-blog/BlogPost/381157_a_382486]
-
a bărbaților condusă de femei. Elementul masculin reprezintă realitatea obiectivă, istoria, concretul; elementul feminin devine sinonim cu realitatea interioară, cu universul psihic mereu în mișcare, căutând să se acomodeze la șabloanele pe care i le impune lumea perceptibilului. Astfel, eroinele alunecă în permanență între realitate, vis și rememorare, ele trăind alternativ ori concomitent pe aceste planuri. Eul narativ prezintă mai multe voci: a Arianei, a Dorei, a Rozei ori a lui Nuți, care se schimbă fără avertisment, cititorului neoferindu-i prozatoarea
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
vie în stratul de viole unde se spunea că ar fi înmormântată fiica Ninei. Cartea se încheie cu o scenă apocaliptică: „Făceam eforturi să-mi eliberez creierul din acea liniște, dar mirosul de viole și șarpele cu pielea lui rece alunecând pe pielea mea îmi paraliza voința. ) sute de mâini s-au eliberat îndreptându-se spre mine, înșfăcându-mă, paralizându-mi mișcările. În vuietul acelei liniști auzeam hârlețe în pământul uscat. Sunt vie, urla disperată întreagă ființa mea. Sunt ... totuși ... vie
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TEORIA DEVINE MATERIE Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt nopți când simt privirea ta alunecă sub pleoape mâini ancore adânc înfipte-n rugă întuneric pământ ne cuvinte poartă a memoriei către noi înșine buze ce șterg durere teoria devine materie suflete predate în neputință sunt nopți când îți simt răsuflarea începutul tău reverberează în mine
TEORIA DEVINE MATERIE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Teoria_devine_materie_gheorghe_serbanescu_1365479898.html [Corola-blog/BlogPost/345762_a_347091]
-
și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu.”( Ordinea cuvintelor în manuscrisul grec este Dumnezeu era Cuvântul...) Raia ROGAC: Cum credeți acum că omenirea e pe treaptă de evoluție sau invers? Iulia GOREA-COSTIN: Înclin să cred că omenirea a alunecat îndeajuns de la sacru la profan și e foarte aproape de renaștere, de înțelegerea propriei divinități. Raia ROGAC: Nu-mi pot imagina viața fără lecturi, cât timp vă rămâne pentru cititul zilnic și care metodă preferați, clasică sau virtuală? Iulia GOREA-COSTIN: Am
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/raia_rogac_1462434318.html [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
Noului Legământ au devenit forme, formule și ritualuri sau ceremonii. Din acest punct de vedere, creștinismul a fost afectat de-a lungul veacurilor de formele religiei păgâne, importând într-un mod nefericit, înțelesuri și chiar instituții ce aparțineau religiei politeiste, alunecând către magie și vrăjitorie, distrugând aspectul spiritual pe care ni l-a lăsat Domnul Isus Hristos la început, devenind contaminat de o idolatrie nu atât de explicită ca în păgânism, dar nu mai puțin periculoasă în ștergerea „amintirii de la început”, aidcă
O CARTE DOCUMENT DESPRE REGASIREA SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/_caderea_in_ritual_de_iosif_ton_o_carte_document_despre_regasirea_spirituala.html [Corola-blog/BlogPost/344339_a_345668]
-
are rost să tot încercați, Prin planuri mârșave să deveniți mari Căci tot vouă vi se ia, pentru că furați! În lumea asta avem cu toții loc Nu este nevoie de nici o dispută Făcând rău la alții,prin orice mijloc De fapt alunecați voi spre calea abruptă! Suntem toți creeati din același lut Părinți noștri sunt Adam și Eva Furând ,vă izgoniți din Raiul cel Sfânt Trimitandu-va singuri spre Gheena! Referință Bibliografica: Sunt român! / Ellen Ada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SUNT ROMÂN! de ELLEN ADA în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ellen_ada_1483702814.html [Corola-blog/BlogPost/368846_a_370175]
-
XXXVII de David Sofianis reeditare 9.08.2015 (A.D.) Ochii de tămâie La adăpostul umbrei cerului din tine copile blând cu ochii de tămâie alegi cu sprinteneala printre stele cu inocentă firii din galactica tăcere Precumpănind miresmele de roua plină alunecând pe pleoapele de mure toți fragii grei ai demnității pline la gust te îmbiază spre iubire ne-am adunat sub frunze și colibe cu sufletele zgribulite de neant atinși de fulgii faguri de lumină ne încălzim în miere calm liant
POEM HIERATIC XXXVII-OCHII DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1439134026.html [Corola-blog/BlogPost/377355_a_378684]
-
în altele pintenii de stâncă le încetinea înaintarea. Zările se deschideau din nou. Ieșiră din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul deveni din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecau pe stânca lucioasă, călăreții se clătinau în șa. Ajuns pe o creastă, căpitanul Arnăutu cercetă împrejurimile. În depărtări văzu un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme juca într-un orizont confuz în arșița zilei. „Acolo trebuie să fie!”- se gândi
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
în zonele unde munții stăpânesc așezările, demult, pe când moșul lui, bătrânul celui care îmi spunea întâmplarea, urca munții fără toiag, iar tatăl bătrânelului de acum, pe atunci copil de vreo nouă - zece ani, îl ținea strâns de mână să nu alunece pe zăpada care îi scârțâia sub opincile alunecoase, se întâlniră, în drumul lor de întoarcere spre casă, cu un tânăr voinic cu niște ochi albaștri și pătrunzători și cu plete blonde care îi fluturau în vânt. Era ziua premergătoare sărbătorii
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
drum. Cum coborau, un trosnet puternic se auzi și un copac se frânse chiar peste tatăl băiatului, prăbușindu-se peste el. Îi prinsese amândouă picioarele sub trunchiul gros. Băiatul scăpase pentru că omul apucase să îl împingă puternic în dreapta lui, copacul alunecând pe zăpada care scrâșnea de gerul care se coborâse peste așezare. Copilul începuse să plângă. Încerca să rupă ramurile, să dea zăpada cu mâinile înghețate pentru a face loc tatălui său să iasă. Toată munca băiatului era în zadar. Într-
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
sînt, mai degrabă, poetice. Un text critic este indigest, autorul-critic rîvnind să aibă el ultimul cuvînt și să prindă cu un bold firavul fluture în panoplia cu molii! Dar literatura este viața clocotitoare, nu o pojghița de gheață pe care alunecă balerinele ieșite la pensie! Texte critice sînt greoaie că definiție, definiții, datări, evaluări, condiționări pe calapoadele patului lui Procust, pentru că nici un scriitor nu se poate înscrie într-un curent, conștient find că, procedînd astfel, dacă vă înnota împotriva curentului, va
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poezia_criticii_ioan_lila_1341101460.html [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
e revărsatul zorilor, la ceasul când aerul e răcoros și privighetoarea cântă. O altă elegie reprezintă un bilet trimis odată cu un inel. Poetul ar dori să fie inelul însuși ca să fie dus la buze atunci când puella își sigilează tabletele, să alunece în sânul ei, sau să intre cu ea în baie. „Amores” cântă în versuri elegiace dragostea ca sentiment ideal. Este adresată Corinei, femeie iubită pe care o exaltă în versuri înălțătoare. Aceste elegii i-au făcut pe contemporani să-l
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Noapte de noapte este aici ea teama aplecată undeva deasupra mea încearcă să-mi atingă tâmpla cu toate degetele arde în gând șoaptă timidă nu-i vreme mi-am acoperit trupul ușor cu o pânză fină a timpului caut scăpare alunec într-un vârtej când negru când albăstrui de parcă tot cobor într-un fel de mâl închid ușa cu grijă să nu trezesc zgomote ce mă pot ajunge tâmpla îmi este maronie sângele de-acum leneș mă picură în trupul știut
DINCOLO DE TEAMĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1497399994.html [Corola-blog/BlogPost/383680_a_385009]