593 matches
-
cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), râsul (Lynx lynx) - ocrotit, șoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), ursul (Ursua arctos), veverița (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes) - ocazional. Munții Tarcăului sunt accesibili în primul rând rutier (circumferențial, cu excepția laturii de vest), dar și feroviar
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
slujitor al libertății, profesori universitari, cercetători științifici, ctitori de mănăstiri, scriitori, stareți, oameni cu înalte responsabilități la nivel regional sau național, intelectuali de înalt profesionalism. La început aici a fost doar pădure, pădure imensă de Arțăriș la Dealu Spânului, pește Aluniș și Breaza, ici colo întreruptă de vai și poieni, multă vreme nevătămata de securi. Cine să se fi încumetat să răzbată prin această stavila dintre Someș și Lăpuș, stăpânita de dihanii și duhuri? Cu vremea, nevoia și îndrăzneala i-au
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
fibulă din bronz și brățări din argint (2). Astfel, se pare, că în epoca bronzului s-a dezvoltat o înfloritoare civilizație traco-dacică, cum dovedesc descoperirile de obiecte din bronz nu doar de la Cicir, ci și de la Vărșand, Socodor, Cuied, Lipova, Aluniș, Pecica, Arad, Păuliș. Închegarea entității dacice începe în epoca fierului așa cum demonstrează urmele găsite la Arad, Sântana, Pecica, Cicir ș.a. Așezările dacice anterioare și din vremea statului dac centralizat și independent al lui Burebista erau răspândite pe întreg teritoriul județului
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Dejuțiu) • (Eliseni) • (Filiaș) • (Inlăceni) • (Lutița) • (Mărtiniș) • (Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland) • (Odorheiu Secuiesc) • (Porumbenii Mici) • (Sâncrăieni) • (Sânsimion) (Bățălar) • (Breazova) • (Călan) • (Chitid) • (Cinciș) • (Deva) • (Grădiștea de Munte) • (Hunedoara) • (Mugeni) • (Rapoltu Mare) • (Sarmizegetusa) • (Sântămăria Orlea) • (Strei) • (Valea Lupului) • (Văleni) • (Vețel) • (Agrișteu) • (Albești) • (Aluniș) • (Apold) • (Band) • (Bățos) • (Bogată) • (Boiu) • (Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Sosirea primelor familii pe Valea Maotei s-a petrecut în primele decenii ale veacului al XIV-lea, între 1310-1330. În 1420 sosesc din Ungaria curteni și slujitori ai grofului Bamfy de Losoncz pe podișul de la Gura Văii la baza dealului Aluniș, podiș numit de ei Lab (denumire ce se păstrează și azi - picior [de deal] n.n.). Ei ridică o curte domnească cu cele necesare unei mari curți. Clădirea orientată cu spatele spre Someșul ce curgea pe atunci în imediata apropiere a
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Bucureștiului, precum și șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre est de Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra; și spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniș, din această șosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1852, însă săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii ale paleoliticului și
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
ap. 8, județul Mureș. 140. Voina Anton, născut la 24 noiembrie 1936 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Voina Ludovic și Ștefania, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Aluniș nr. 61, județul Timiș. 141. Voina Ioana, născută la 24 septembrie 1943 în localitatea Desesti-Sighet județul Maramureș, România, fiica lui Marton Ioan și Pârască, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
61, județul Timiș. 141. Voina Ioana, născută la 24 septembrie 1943 în localitatea Desesti-Sighet județul Maramureș, România, fiica lui Marton Ioan și Pârască, cu domiciliul actual în Germania, 90443 Nurnberg, Wiesenstr. 13 b, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Aluniș nr. 61, județul Timiș. 142. Walter Geraldina Eva, născută la 17 iulie 1971 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Schmied Mihai și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 93105 Tegernheim, Wiedmannstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
bl. 105, sc. D, ap. 9 148 ARDELEAN VAIDA ROZICA (n. 1950) Arad, Str. Praporgescu, nr. 28, bl. 41 țel. 239438 149 ATHANASIU VASILICA (n. 1965) Arad, Str. 9 Mai, nr. 18 țel. 282357 11539 BAK FLORICA (n. 1958) Sat Aluniș nr. 278 țel. 281960 153 BAKOS ANA (n. 1967) Arad, Str. Moricz Szigmont, nr. 32 țel. 232554 123 BALAZS ECATERINA LUCRETIA (n. 1948) Arad, Str. Hunedoara nr. 17 țel. 280025 11541 BĂLȚEAN ANGELINA (n. 1954) Lipova, Str. Bugariu nr. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
B, ap. 8 țel. 324352 966 DUMITRIU CONSTANTIN (n. 1948) Brașov, Zizinului 87, sc. A, ap. 3 țel. 094321057 15723 DUNDEV CORINA (n. 1960) Brașov, str. Brașovului nr. 29 A țel. 319280 094129557 974 GHEORGHE ȘTEFAN (n. 1936) Brașov, str. Aluniș 3, sc. B, ap. 2 țel. 165282 887 GHERGUT MARIA (n. 1955) Brașov, B-dul St. cel Mare 1, bl. 1, sc. C, ap. 1 țel. 123492 15696 GRECU MONICA ADA (n. 1968) Brașov, str. Mircea Cel Bătrân nr. 41, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
MUNTEANU VIORICA (n. 1949) Brașov, Olteț 34, bl. 342, sc. B, ap. 3 țel. 328626 092379082 9832 NECULAE VIORICA (n. 1958) Brașov, Popa Șapca 2, bl. 45, sc. B, ap. 7 țel. 311445 11320 NEGRET MARIANA (n. 1954) Brașov, Str. Aluniș nr. 5, bl. A 30, ap. 23 țel. 317724 1030 PETRE CONSTANTIN (n. 1952) Brașov, str. Cocorului nr. 9 bl. 222 sc. A ap. 1 țel. 129326 1032 PETRICAS MARIA (n. 1953) Brașov, Arinului 4, bl. B30, ap. 26 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
45 bl. D7 sc. B ap. 11 țel. 535988 094556919 fax: 550988 011045/38 SC CONT PREST SRL Tulcea, str. Victoriei nr. 68, bl. 9, sc. B, ap. 2 țel. 519752 808/3801 SC CONTAB G. I. SRL Tulcea, str. Alunișului nr. 2 bl. C1 sc. C ap. 17 țel. 534286 Partea a V-a 14256 BEJENARU CLAUDIA (n. 1950) Tulcea, Str. 1848 nr. 13, bl. 6/F/19 țel. 527562 7911 BIZDU DUMITRA-ELENA (n. 1956) Tulcea, Str. Viticulturii 1 țel. 525068
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Griviței 75 țel. 533816 092523311 7958 CRIVOI MARIA (n. 1952) Tulcea, Ecoului nr. 4, bl. U1, ap. 12 țel. 535909 7877 DORAN VASILICA-SILVIA (n. 1938) Tulcea, Str. Concordiei 1 ap. 3 țel. 512674 14277 GHEORGHE ION (n. 1951) Tulcea, Str. Alunișului nr. 2, bl. 9/C/17 țel. 534286 15349 GHEORGHE MARIANA (n. 1965) Cerna țel. Int. 92 14249 GHIMIS DOBRIȚĂ (n. 1936) Tulcea, Str. I.L. Caragiale 3 țel. 527859 20441 HANGANU VALENTINA (n. 1940) Tulcea, str. Sabinelor, bl. E3, sc.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
4, bl. B1, sc. A, ap. 13 țel. 526996 8090 TROFIM LUCICA (n. 1950) Babadag, Str. Heracleea 26 țel. 561379 8093 UCEANU ION (n. 1933) Tulcea, Str. Luterana 16 A țel. 525298 20938 URDES JEAN MARIAN (n. 1974) Tulcea, str. Alunișului nr. 10 bl. F1 sc. B ap. 13 țel. 535610 091254445 8095 VARABIEV MARIA (n. 1957) Tulcea, Str. Păcii, bl. 176 țel. 514861 8099 VISTERNEANU ELENĂ (n. 1947) Str. Telita nr. 21, bl. 12, ap. 55 țel. 523521 Partea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Ideile revoluționare europene din jumătatea secolului al XIX își găsesc ecoul în Ardeal și în satul Huduc. Locuitorii Huducului și a satelor învecinate, Rușii Munți și Morăreni, înfierbântați de spiritul Revoluției de la 1848, participă la Adunarea revoluționară de la Măierău (astăzi Aluniș). Adunarea a avut loc în data de 29 iunie 1848 și a fost organizată de preotul Ștefan Branea - unul din participanții la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Locuitorii celor 3 i-au avut în frunte pe preoții
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
a fost alături de prefectul mureșan până în momentul în care legiunile acestuia din urmă au fost lichidate. Represaliile la adresa românilor participanți la revoluție nu s-au lăsat mult așteptate. În data de 22 februarie 1849 unitățile nobilimii maghiare au pornit din Aluniș îndreptându-se spre satele din apropiere. Conform cronicarului vremii, Ștefan Branea, armatele ungurești au atacat satele Rușii Munți, Morăreni, Maiorești și Dumbrava, omorând orice locuitor întâlnit în cale. Numărul exact al victemelor nu este cunoscut până în prezent. Speriați de crimele
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
a fost măcelărita. Conform cronicarului Ștefan Branea în fiecare tufa se află un om mort împușcat. Pe 24 februarie un numar de 24 de ruseni, morăreni, dumbrăveni au fost împușcați și măcelăriți, corpurile acestora fiind aruncate în baltă Zălăuașului de lângă Aluniș. După revoluția din 1848, în 1854, situația socială și economică a huducenilor s-a schimbat, participanții la revoluție fiind împroprietăriți. Locuitorii satului au primit pământuri, păduri și li s-a acordat și drepturi de pășunat, toate acestea în baza calității
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
în neolitic s-au descoperit și la Sântionlunca, tot de aici provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas ceramic roșu, toate datând din epoca bronzului târziu. Urmele de fortificție ale unor construcții medievale: "Cetatea Aluniș" și "Cetatea Meszke" s-au descoperit în satul Măgheruș. Ceramică pictată de tip "Cucuteni-Ariușd", ceramică ornamentală cu dungi de tip "Coțofeni", o urnă ceramică Hallstattiană și ceramică dacică din epoca "La Téne" s-a descoperit la Ozun. Economia comunei este
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
din Bd. I. Maniu: străzile Râului nr. 2, 4, Hebe nr. 44, Săgeții, Romaniței, Răscoală din 1907, Slavici (p), D. Bagdasar, Contemporanului, A. Bacalbașa (p), Paganini, Nottara; casieria din str. Ialomița: străzile Liege, Cărei, Orșova; casieria din Piață Küttl: străzile Aluniș, Progresul, Vânătorilor, Dimineții, Anul 1848, Trandafirilor, Bd. C. D. Loga, Bd. Eminescu, Asănești; Uliuc, Aeroportul Timișoara, Cernăteaz, Seceani, Becicherecu Mic (p). piața de mașini Dacia Solenza (2004) - 5 500 euro, Dacia 1310 L (2003) - 3 300 euro, Dacia 1310 L
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
incomplet), din județul Mehedinți 14. Din grup au mai făcut parte: Mișu Oprițoiu, Gh. Popescu, Constantin Nicolae, Oprea Penciu, Gh. Șitoianu și Ion Teodorescu 15. Prin tabăra din Munții Arnota au mai trecut Nicolae Stanciu și Duminică Ionescu, din comuna Aluniș, județul Olt. După distrugerea acestui grup îi întâlnim pe cei doi în legătură cu grupul condus de Ion Gavrilă Ogoranu din Munții Făgăraș, versantul nordic 16. De asemenea, mai este menționat ca membru al grupului și un oarecare Lupașcu, originar din Buzău
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este vorba de nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
descriptivă a entopicului: adîncitură, bold, alun, pîrîu etc.; pertinența expresiei în raport cu alte sinonime concurente: alunecare, coastă, fugitură, hoagă, lăsătură etc.) sunt ranforsate ulterior prin alte mijloace, între care susținerea calității de reper prin analogia cu unități toponimizate anterior: Afînar, Agurizar, Aluniș, Aninet, Arsiște, Băltărie; Alexeni, Albulani, Andrășoi, Bădoși; Acoperita, Adînca, Adîncata, Amaru, Ascunsa. În afara acestor elemente de susținere „discrete“, dintre care am prezentat doar cîteva exemple, există și modalități evidențiabile, formal ori semantic, care marcheză consolidarea toponimizării unităților, în plan individual
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Moldova și format de la apelativul cu rezonanță de istorie medievală, măciucaș „luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la nivel apelativ (înainte, deci, de a deveni nume proprii) din entopice primare, cu sufixe diminutivale sau colective, ori din antroponime (nume de grupuri umane formate prin deonimizarea unui nume de persoană important în comunitatea respectivă): Aninelu, Băltița, Bujorelu, Afinet, Aluniș, Băltărie, Alexeni, Albulani, Andrășoi, Bricegari etc. Aceste apelative trecute deja prin una sau mai multe „marcări“ formale și semantice dobîndesc, în cursul acestui proces, o proeminență în plus, ca repere geografice și ca unități lingvistice, care le face propice onimizării
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]