844 matches
-
solurilor și a depozitelor aluviale sunt cele care se produc în sezonul cald, atunci când urmează unor perioade secetoase. Asemenea fenomene se produc însă destul de rar, odată la o decadă sau două și au rolul de a spăla solurile aluviale, fenomen asociat cu o turbiditate mai mare în fluviu și mai ales în corpurile de apă din luncă. Nebulozitatea medie anuală este destul de redusă, 5.2 zecimi la Bechet și este caracteristică acestui sector de luncă. Evapotranspirația medie anuală este
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
nu a fost identificată prezența galeriilor active sau a indivizilor. Specia a fost identificată exclusiv în habitate deschise cu vegetație scurtă. În zonele plantate cu specii forestiere, plop, salcâm, cenușer etc, specia nu este prezentă, și nici în zona pădurii aluviale. Suprafața pe care a fost detectată prezența speciei este de 160 ha, fiind identificate semne de prezență în 50% din pătratele de probă 0.5x0.5 km care acoperă întreaga suprafața a sitului 986 ha. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Harta distribuției
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
terenurilor agricole de pe malul stâng al canalului C0. Drumurile respective reprezintă astfel o sursă de praf și vibrații pentru populația de popândăi, cale de dispersie pentru plantele invazive și o barieră fizică pentru extinderea naturală a habitatelor de păduri aluviale. Intensitate: Medie (M) Localizare: pentru delimitarea ariei de manifestare a presiunii s-a luat în considerare o distanță (zonă tampon) de 30 m de o parte și de cealaltă a drumurilor menționate mai sus. Caracter: accidental / Procent: <20% / Influență: negativă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
pe substrate calcaroase 4 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 5 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene 6 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 7 91D0* Turbării cu vegetație forestieră 8 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 9 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 10 91H0* Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica, 9420 Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană, 9260 Vegetație forestieră cu Castanea sativa, 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, 91D0* Turbării cu vegetație forestieră, 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 91H0* Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens, etc.; ● cartare în teren combinată cu teledecție. Datorită volumului mare de date colectate din ploturile din teren și a numărului mare al
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Luci ROSAC0247 Tinovul Mare Poiana Stampei * ROSAC0248 Tinovul Mohoș - Lacul Sf. Ana * ROSAC0249 Tinovul Șaru Dornei * ROSCI0256 Turbăria Ruginosu Zagon * ROSCI0285 Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț ROSAC0321 Moldova Superioară ROSCI0327 Nemira - Lapoș ROSCI0328 Obcinele Bucovinei ROSAC0395 Soveja ● 91E0 * - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) ROSCI0001 Aninișurile de pe Tărlung * ROSCI0002 Apuseni ROSAC0007 Bazinul Ciucului de Jos ROSAC0010 Bistrița Aurie ROSCI0013 Bucegi ROSAC0015 Buila - Vânturarița ROSCI0019 Călimani - Gurghiu * ROSAC0024 Ceahlău ROSAC0027 Cheile Bicazului - Hășmaș
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Medie A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie L01 Procese abiotice naturale (eroziune, secetă, salinizare, etc.) Medie ● 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Regiunea biogeografică Alpină Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate E01 Drumuri, poteci, căi ferate și infrastructura aferentă (poduri, viaducte, tunele) Ridicată E01 Drumuri, poteci, căi ferate și
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
gresii cu ciment calcaros, sub pădurea de foioase și de amestec, într-un climat umed. Ele au un conținut mare de material scheletic, din care se eliberează cationi bazici ce mențin solul nepodzolit. În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale, hidromorfe, rendzine și soluri roșii, Terra Rossa. Solurile aluviale apar în luncile Grădiștei, Luncanilor și Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneață umedă, apar insular pe văile Grădiștei, Petrosului și Tăii. Rocile carbonatice din zona Cioclovina - Ohaba Ponor - Bănița, au
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
de amestec, într-un climat umed. Ele au un conținut mare de material scheletic, din care se eliberează cationi bazici ce mențin solul nepodzolit. În perimetrul parcului, se mai întâlnesc soluri aluviale, hidromorfe, rendzine și soluri roșii, Terra Rossa. Solurile aluviale apar în luncile Grădiștei, Luncanilor și Petrosului; cele hidromorfe, soluri negre de fâneață umedă, apar insular pe văile Grădiștei, Petrosului și Tăii. Rocile carbonatice din zona Cioclovina - Ohaba Ponor - Bănița, au favorizat formarea rendzinelor și a solurilor roșii. Rendzinele s-
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
8210 Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație chasmofitică ... – 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; ... – 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; ... – 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; ... – 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; ... – 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alnion incanae, Salicion albae; ... – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun ... – 91V0 Păduri dacice de fag -Symphyto-Fagion; ... – 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană - Vaccinio-Piceetea; ... Datele privind habitatele de pe raza parcului
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
sylvatica- și brad -Abies alba - cu Cephalanthera damassonium 3523,70 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene 22,44 R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin -Fraxinus excelsior, paltin -Acer pseudoplatanus, ulm - Ulmus glabra- cu Lunaria rediviva 22,44 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior -Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae 77,57 R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb -Alnus incana- cu Telekia speciosa 77,57 R4402 Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru -Alnus glutinosa- cu Stellaria nemorum
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor. La nivel de peisaj în R0SPA0115 există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști xerice și aluviale, fânețe și ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare. Tabel 11. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate Nr. crt. Categoria de ecosisteme Tipul de habitat din ariile protejate vizate 1 Ape curgătoare 2 Pajiști naturale 3 Pajiști umede
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
km. ... Solurile din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume: – soluri schelete și podzoluri de locuri înalte - pe înălțimile munților; ... – podzoluri, soluri brune sau brun roșcate - în zona deluroasă; ... – soluri aluviale - în depresiuni; ... – cu exces de apă la suprafață și în masa lor - la câmpia joasă; ... – soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii - pe formele ridicate ale câmpiei joase. ... Din punct de vedere geologic, în spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat predomină
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
că asemenea proiecte de legi, desigur folositoare pentru moment, sunt numai niște paliative timporare în contra unor cauze prea generale, prea periodice pentru ca să ajute tocmai mult populațiunilor noastre din sate. 80 {EminescuOpXIII 81} Țara noastră, cu pământul ei în mare parte aluvial și sub o climă nestatornică, e în adevăr de-o rodire fenomenală - însă, ca toate țările roditoare, ea e supusă unei iregularități constante a producțiunii. Hanovera; nisipelnița sfântului imperiu germanic, Prusia; Polonia au o rodire mare ori de mijloc, însă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
PENTRU UN "IDENTIKIT" AL DOMINAȚIEI Reproducerea puterilor și producerea discursurilor nu sînt două lucruri separabile. De ce? Fiindcă își împart aceeași clientă, "opinia", care le hrănește și pe unele, și pe altele. Aparent, un lucru șubred. Dar e terenul oricărei dominații. Aluvial și nisipos, așa îi va apărea celui care tînjește după stabilitate. Așa și este, de fapt. Dar pedologia, ramură a geologiei aplicate, nu e o știință friabilă, fiindcă studiază structura solurilor. Trebuie să iei nisipul în serios, fiindcă orice edificiu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
forma pe cea estică). Dar Tisa în sine nu putea constitui un hotar propriu zis, și, nu întâmplător, niciodată în istorie nu a jucat un astfel de rol. Deși mare, râul este molatic. Se mișcă agale printr-o amplă câmpie aluvială, cu vaste mlaștini, extinse în zona confluențelor până departe spre est35. În consecință, aceste mlaștini, și nu cursul Tisei, au trasat limita vestică a frontierelor noastre în perioada interbelică. Într-o epocă a naționalităților, un cuvânt greu de spus l-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale din luncile Nilului și Eufratului. Acest element a generat densitățile umane mari din regiunea atlantică marocană și din cea levantină, unde s-a înregistrat succesiunea și continuitatea entităților politico-statale, inițial berbere și feniciene, iar ulterior arabe. b. Deșerturile ocupă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sau chiar cu cruste de sare. La periferiile de contact ale deșertului cu zonele învecinate mai înalte (Atlas, Hijaz, Hadramauth) s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil, Eufrat, Tigru) și delta Nilului sunt domeniile fluvisolurilor profunde, solurilor aluviale și aluviunilor recente, ce au constituit de cinci milenii suportul dezvoltării marilor civilizații din “Cornul fertil”: statele sumerian, babilonian, asirian, egiptean, apoi arabe, toate au evoluat în nișa pedo-geografică a aluviunilor fertile, unde și în prezent se înregistrează cele mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Vindecarea de simetrie (Editura Cronica, Iași, 1999), Portret în cuțit (Editura Vinea, București, 2001) și Cartea invaziilor (Editura Vinea, București, 2004) -, Dan Bogdan Hanu a reușit să configureze unul dintre cele mai substanțiale și mai incomode imaginare poetice de astăzi. Aluviale, magmatice, palimpsestice, poemele sale deconcertează în special prin lipsa de transparență a discursului, decriptarea acestuia cerând cu mult mai mult decât paciența interpretativă și ascuțirea simțului critic obișnuite. Aceasta, deși poetul însuși (dublat de un talentat critic al actualității noastre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la populaționistică după Malthus. [CREȘTEREA POPULAȚIEI] 2267 Oare în momentul în care populația Germaniei crește, populațiunile altor țări nu vor fi scăzînd? La noi de es. în unele județe, unde pământul a fost secătuit, ea scade; în cele unde pământul aluvial al Dunărei e încă vergin ea se urcă. {EminescuOpXV 86} {EminescuOpXV 87} ISTORIE [O PROBLEMĂ A ISTORICULUI] 2258 Cine va vrea să facă istoria unei epoce sau a unui mișcămînt oarecare înainte de toate va trebui să facă a se simți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
al structurii geomorfologice, deșerturile SUA și ale Mexicului se deosebesc de cele ale Asiei, prin predominarea unor morfostructuri complexe. În relieful acestor deșerturi se impun adesea o succesiune de creste montane de mică înălțime și depresiuni intramontane largi, cu depuneri aluviale, lacustre și proluviale. Sunt de asemenea caracteristice podișurile cu forme structurale, în care eroziunea a creat canioane adânci, platouri structurale cu abrupturi etc (Marele Canion). Podișul Marelui Bazin are doar aparentă înfățișare de podiș datorită delimitării sale de culmi înalte
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
precum vânatul sau lutul și apa, necesare unei producții intensive a ceramicii. Importantă este concluzia la care ajunge autorul, anume că, în cazul acestui tip de așezări, trebuie aplicată o metodologie aparte de cercetare, pentru care propune termenul de „arheologie aluvială”. Domnul George Bodi ne oferă, deci, o lucrare valoroasă, cu un material arheologic nou pentru cunoașterea fazei A a culturii Cucuteni, propunând și unele interpretări noi din punct de vedere metodologic pentru literatura de specialitate din țara noastră. Prin aceasta
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Concluzii. AȘEZAREA DE LA HOISEȘTI ÎN CONTEXTUL FAZEI CUCUTENI A Acțiunile unei comunități umane constituie, cel puțin parțial, reacții adaptative la stimulii mediului înconjurător. Astfel, reconstituirea caracteristicilor economiei unei comunități preistorice este imposibilă fără reconstrucția paleomediului. Se poate spune despre mediile aluviale că au propria lor arheologie deoarece, de-a lungul preistoriei, acestea, in ciuda marii lor variabilități, s-au distins de alte medii prin resursele si pericolele pe care le oferă. Mediul nu numai că filtrează datele inițiale arheologice, dar, de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
resursele si pericolele pe care le oferă. Mediul nu numai că filtrează datele inițiale arheologice, dar, de asemenea, a afectat comportamentul comunităților studiate în moduri variate și subtile, incluzând percepția acestora asupra mediului însuși. Resursele fizice și biologice ale mediilor aluviale oferă comunităților umane seturi integrate complexe de posibilități, presupunând în același timp costuri a căror posibilitate de acceptare nu poate fi judecată decât într-o manieră contextuală (BROWN 2001, 3). Pentru ca o astfel de înțelegere să fie posibilă este necesară
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]