672 matches
-
Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor”. Documentație argumentată, la care însuși C. Hușanu adaugă și explică: „Am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea în secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
de a‑i amăgi pe creștini. Autorul folosește aici alternativ și fără o distincție clară cele două forme - pluralul (©ϑ4 Β≅88≅ℜ Β8ς<≅4) și singularul (® Β8ς<≅Η 6∀ℜ ® <ϑ∴ΠΔ4Φϑ≅Η). Α8ς<≅4 se traduce îndeobște prin „amăgitori”, „înșelători”. În unele texte antice, el apare cu sensul de „șarlatan”, „individ care are obiceiul de a trage lumea pe sfoară”. Dar, sensul primordial al cuvântului conține ideea de „rătăcire”, de „îndepărtare”. Verbul Β8∀<ςΤ, în sens denotativ, înseamnă „a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al cuvântului conține ideea de „rătăcire”, de „îndepărtare”. Verbul Β8∀<ςΤ, în sens denotativ, înseamnă „a rătăci”, iar Β8ς<0 este folosit pentru a desemna „rătăcirea [fără noimă]”, „devierea de la o anumită direcție”, „deriva absolută”. Prin urmare, „cel ce deviază”/„amăgitorul”( Β8ς<≅Η) este el însuși un „amăgit”, un „rătăcit” care, incapabil de a se menține sau de a intra pe orbita normală, naturală, îi amăgește printr‑o pseudocredință pe cei din jurul său. Așadar, în epistolele ioanice apare pentru prima dată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la singular, termenul desemnează un personaj metafizic și eshatologic deopotrivă, similar celui din scrierile pauline. La plural, el desemnează schismaticii care se situează în opoziție dogmatică cu membrii „dreptcredincioși” ai comunității. Așadar, „Anticristul” apare cu aceste însușiri: mincinos, fals profet, amăgitor. Spre deosebire de textele mesianice analizate până aici, epistolele ioanice nu sunt caracterizate de o atmosferă de angoasă eshatologică, ci vădesc o vie preocupare de ordin dogmatic. Autorul admite că proliferarea anticriștilor constituie un semn neîndoielnic al „ceasului de pe urmă”. El insistă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
diavol și Satana, cel ce pe toată lumea înșală - aruncat a fost pe pământ și îngerii săi aruncați au fost cu el. Importanța versetului rezidă în sinteza unei părți însemnate a tradițiilor referitoare la imaginea potrivnicului. Acesta este prezentat ca un „amăgitor” (cf. 1In. 4,6; 2In. 7). În același timp, el se manifestă cu o violență extraordinară, din pricina alungării sale din cer. Episodul luptei dintre oștirea lui Mihail, pe de o parte, și cea a lui Satan, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Pe de altă parte, tiranul va reveni pe pământ sub o falsă identitate, după ce va fi fost înviat. El moare în mod real, și nu este „păstrat” până la plinirea vremii, așa cum consideră Commodian. Victorin îi atribuie, în plus, caracterul de „amăgitor”, indispensabil rolului de Anticrist. Iudeii vor recunoaște caracterul său mesianic „dat fiind că el se va înfățișa sub alt nume, având o viață nouă, pentru a trece drept Cristos. Daniel spune: «Și nu va avea nici o aplecare spre vreunul din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al patrulea fiu al său, iar Dan era al optulea. Oare ce a spus despre acesta? „Dan să se facă șarpe în drum zvârcolindu‑se pe cărare, mușcând glezna calului” (Gen. 49,17). Și cine este acest șarpe, dacă nu amăgitorul de la începutul lumii, de care ne vorbește Cartea Genezei, cel care a amăgit‑o pe Eva și a robit pe Adam (Gen. 3,1). Și, de vreme ce trebuie să aducem mai multe mărturii despre aceasta, să nu pregetăm! Într‑adevăr, el
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
iudei; dintre iudei se va naște și celălalt. Cristos a vorbit de trupul său ca de un templu și l‑a înviat a treia zi; și celălalt va face să fie ridicat un templu din pietre la Ierusalim. Uneltirile sale amăgitoare se vor arăta limpede tuturor celor care știu să ne asculte cu pricepere, în cele ce vom spune mai departe. Scripturile ne învață că sunt două parusii ale Mântuitorului nostru, Cristos. Cea dintâi, cea după trup, a fost lipsită de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nimeni să nu mai poată face semnul crucii celei de mult preț pe frunte cu mâna dreaptă, ci mâna le va fi înlănțuită și din acel moment nu vor mai putea face semnul crucii asupra mădularelor lor. Se vor supune Amăgitorului și vor deveni sclavii lui, fără să mai simtă dorință de pocăință pentru aceasta. Astfel de oameni vor fi pierduți atât pentru Dumnezeu, cât și pentru ceilalți. Amăgitorul le va împărți puțină hrană în schimbul acestei necurate peceți. Semnul cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vor mai putea face semnul crucii asupra mădularelor lor. Se vor supune Amăgitorului și vor deveni sclavii lui, fără să mai simtă dorință de pocăință pentru aceasta. Astfel de oameni vor fi pierduți atât pentru Dumnezeu, cât și pentru ceilalți. Amăgitorul le va împărți puțină hrană în schimbul acestei necurate peceți. Semnul cu care se vor însemna fruntea și mâna dreaptă va fi numărul 666 (Apoc. 13,18). Eu unul cred - dar nu sunt sigur de aceasta, căci pot fi găsite multe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
i cu glas rugător: „Dă‑ne să mâncăm și să bem, căci mult suferim din pricina foamei și a neajunsurilor de tot felul. Poruncește cerului să ne dea ploaie și păzește‑ne de fiarele cele ce se hrănesc cu oameni!”. Atunci, Amăgitorul le va răspunde batjocoritor și cu mare cruzime: „Cerul nu mai varsă ploaie, iar pământul nu mai dă roade (1Rg. 17). Cum, dar, vreți voi să vă dau de mâncare?”. La auzul cuvintelor Amăgitorului, acei nefericiți vor înțelege, în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ce se hrănesc cu oameni!”. Atunci, Amăgitorul le va răspunde batjocoritor și cu mare cruzime: „Cerul nu mai varsă ploaie, iar pământul nu mai dă roade (1Rg. 17). Cum, dar, vreți voi să vă dau de mâncare?”. La auzul cuvintelor Amăgitorului, acei nefericiți vor înțelege, în sfârșit, că acesta este diavolul cel viclean; își vor lovi pieptul cu amărăciune și vor scoate mari strigăte de durere; își vor lovi fața și își vor smulge perii capului; își vor sfâșia obrajii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu mare ușurință de diavol și vor primi pecetea lui (Apoc. 6,16), pe când cei care au citit Scripturile și le‑au avut aproape, înțelegând sensul lor, aceia vor ști să evite capcanele. Ei vor descoperi neîntârziat uneltirile și fanfaronadele Amăgitorului și vor reuși să scape din mâinile lui. Se vor ascunde în munți și în crăpăturile pământului, unde se vor ruga fierbinte, cu lacrimi și sfâșiere de inimă, cerând ajutorul celui care iubește neamul omenesc [...]. Vei vedea atunci cărui fel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Pământul întreg, marea, văzduhul și cerul vor plânge viața nefericită [a oamenilor]. De asemenea, animalele sălbatice, păsările, munții și dealurile, copacii și câmpia vor plânge laolaltă pentru oamenii care s‑au depărtat de Dumnezeul cel sfânt, care au crezut în Amăgitor și au acceptat pecetea Vrăjmașului lui Dumnezeu, a Necuratului, în locul crucii de viață făcătoare a Mântuitorului nostru. Bisericile vor fi și ele în mare doliu, căci nu va mai fi euharistie, nici jertfă, nici cultul plăcut lui Dumnezeu, ci locurile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
883‑892. . Ibidem, pp. 892‑899. . Ibidem, pp. 1561‑1605. . Hill, art. cit., pp. 112‑113. . La rândul său, Philon dă o interpretare elogioasă figurii lui Dan, deoarece, pentru el, șarpele are mai curând o conotație pozitivă: el nu este amăgitorul Evei, ci „stăpânirea de sine” a lui Moise (Num. 21,9) din pricina căruia „se prăvălește” călărețul, adică „patima”: Agr. 94‑110; Leg. II 97‑101. Cf. M. Harl, Bible d’Alexandrie, Genèse, note, p. 311. . Ibidem, p. 113. . Cf. W
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din scrierile lor Boris Baidan, Ion Buzdugan, Vladimir Cavarnali, Sergiu Matei Nica, Nicolai Costenco, Vasile Luțcan, Nicolae Spătaru, Gh. V. Madan, Dominte Timonu, Iorgu Tudor. Presa a relatat că „șezătoarea a luat sfârșit în liniște”. Dar „liniștea” s-a dovedit amăgitoare: scriitorii din Basarabia nu s-au mai putut întruni din cauza evenimentelor istorice dramatice care au urmat. Repere bibliografice: Alina Ciobanu, Fondarea Societății Scriitorilor din Basarabia, RLSL, 1990, 1. S. P.
SOCIETATEA SCRIITORILOR DIN BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
descopăr. Dar descoperind, omul vede că nu este decât o ființă În lume, supusă legilor acesteia, o lume care-l Închide și de care el depinde În totalitate. Starea sa de inocență primară era numai o iluzie, o necunoaștere edenică, amăgitoare. Destinul persoanei este aici, În lume, În limitele acesteia. Descoperind și cunoscând lumea și pe sine, omul se Încarcă. Tensiunea psihică dată de această Încărcare constituie grija, angoasa, disperarea. Inocența primară este Înlocuită de neliniștea angoasei. Din acest moment ființa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau chiar un pericol, Întrucât ea ne oferă iluzia că „orice este posibil”, iar În această situație, uităm să prevedem riscurile și pericolele. Efectele libertății nelimitate, abuzul de libertate, determină Înlocuirea dorințelor cu regrete, deoarece libertatea poate deveni o „tentație amăgitoare”, care ignoră faptul că omul are limite, se confruntă cu situații Închise, dincolo de care nu mai poate Înainta. Orice formă a libertății stă sub semnul complexului lui Icar, al tentației necunoscutului, al dorinței de a risca din care transpare o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
idealuri pe care le poți atinge și de care te poți bucura; fie de a trăi conform dorințelor, dar refuzând să Înțelegi și să nesocotești, În mod nesăbuit, limitele propriilor tale posibilități, aspect Înșelător ce te va azvârli În Încercări amăgitoare care, epuizându-ți posibilitățile, te vor face să suferi, sfârșind prin a eșua. Prin aceste două atitudini, oamenii se diferențiază Între ei. Problema esențială este dată de modul În care trebuie să ne folosim viața. La această problemă soluțiile sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Honigberger a refuzat, cum putem cu ușurință să-l credem, ratificarea operei diplomatice a agentului său, și i-a permis să urmeze această negociere În nume propriu, dacă i se părea convenabilă. El nu s-a Îndoit de fapt că amăgitoarele condiții ale tribului puteau ascunde planul unei noi trădări și că, lipsiți de curajul sau de inteligența necesară pentru a extrage tezaurele din monumentul care se presupunea că le-ar adăposti, aceștia nu erau În stare să-și câștige prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dragoste, București, 1933; Serghei Esenin, Tălmăciri din..., București, 1934; ed. pref. Șerban Cioculescu, București, 2002; Octave Aubry, Viața intimă a lui Napoleon, București, 1942; A. S. Griboedov, Prea multă minte strică, București, 1945 (în colaborare cu Sorana Gurian); Jack Lindsay, Primăvară amăgitoare, pref. Radu Lupan, București, 1955; André Kédros, Ultima călătorie a vasului Port Polis, pref. Ioan Grigorescu, București, 1965; Lev Tolstoi, Cornei Vasiliev, București, f.a. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 626-630; Perpessicius, Opere, III, 100-101, VIII, 352-356, XII, 48-57; Emin Asan
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ascundea un infern mai terifiant decât cel biblic: era o brave new world huxleyană care apropia exagerat, dincolo de limitele suportabile, indivizii; global village purta și poartă în sine spectrul „cuibului de termite”, amenință să înlocuiască libertățile individuale reale cu pseudolibertăți amăgitoare oferite de „superba și amăgitoarea hiperrealitate” (Beorstin). Cu alte cuvinte, „minunata lume nouă” a secolului XXI ar putea fi o narcotică și primejdioasă Disneyland; și se pune problema cum poate fi educat individul uman pentru a supraviețui și a-și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decât cel biblic: era o brave new world huxleyană care apropia exagerat, dincolo de limitele suportabile, indivizii; global village purta și poartă în sine spectrul „cuibului de termite”, amenință să înlocuiască libertățile individuale reale cu pseudolibertăți amăgitoare oferite de „superba și amăgitoarea hiperrealitate” (Beorstin). Cu alte cuvinte, „minunata lume nouă” a secolului XXI ar putea fi o narcotică și primejdioasă Disneyland; și se pune problema cum poate fi educat individul uman pentru a supraviețui și a-și împlini în mod uman destinul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o parte a numelui fișierului, el fiind, de fapt, text.txt.exe. Ascunderea tipului adevărat al fișierului. Pentru utilizatorii care doresc să vadă extensia fișierului s-a găsit un alt șiretlic, prin adăugarea a foarte multe spații între prima extensie, amăgitoare, și a doua, cea reală, ca, de exemplu: text.txt .com Troienii ușilor din spate, Backdoor Trojans, sunt programe prin care un PC al unei rețele este controlat de la distanță de alt calculator printr-un utilitar de administrare a rețelelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
continuat să reprezinte, deopotrivă cu celelalte așa-numite organizații de masă, o simplă anexă, subordonată și obedientă P.C.R.-ului. În România autoproclamată socialistă, independența lor nu putea fi și nu a fost niciodată mai mult decât o etichetă gratuită și amăgitoare. ștefania Mihăilescu, doctor în istorie 1TC "1" Moțiunetc "Moțiune" În ziua de 21 aprilie 1929, s-a întrunit la Brașov comitetul Uniunii femeilor române din România Mare împreună cu reprezentantele comitetelor locale și a votat următoarea moțiune: Uniunea femeilor române din
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]