624 matches
-
afectivă și dependența de opiacee, pierderea apetitului, tristețea, întâlnite la fiecare nou început de an școlar în comportamentul copiilor și în comportamentul îndrăgostiților. După cum îi spune călugărul Lorenzo lui Romeo, „Tinerii se pare/ Că nu iubesc decât din ochi. Ce-amare/ Șiroaie au curs pe fața ta slăbită/ Și-n lacrimi câtă sare risipită,/ Spre a săra iubirea-ți nesărată”¹ (Shakespeare, Romeo și Julieta). Pentru mai multe detalii Panksepp, J., „Toward a General Psychobiological Theory of Emotions”, The Behavioral and Brain
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
se roagă - dar fără patetism - și cere blîndețe, blîndețea fiind, după el, starea ideală a iubirii: „În noian de Întristare, cînd s-o afla cineva, Cum să-și mai afle scăpare, cînd și dragostea nu va, Dragoste, fii milostivă, la amară starea mea, Lasă, nu mai sta-npotrivă și blîndețea iar ți-o ia.” E mulțumit, În consecință, atunci cînd, amorezat, află o veste bună și inima Își dă În fire, revine, altfel zis, la starea de tihnă: „Tocm-așa fără-ndoială Cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soartei lui nefericite o credință de nezdruncinat, clipa în care ești răsplătit cu nerecunoștință, clipa în care te îndoiești de mărinimia oamenilor și ești îndemnat să renunți la fericirea atât de curată pe care o dă devotamentul este cumplit de amară. Îmbătrânești atunci dintr-o dată, cu cea mai tristă bătrânețe, aceea a experienței. Ai pierdut cea mai frumoasă dintre iluziile vieții, căci doar iluziile sunt frumoase (V. Hugo). Cea mai oribilă lipsă de recunoștință, dar și cea mai obișnuită și cea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
-ți mai veni vrodată? Oare ne vom învrednici și noi a vă avea? Oare ați fost numai și ați trecut, lăsîndu-ne nouă numai o amară aducere aminte de voi? Atîta-i de dulce dreptatea la o stăpânire și atîta-i strâmbătatea de amară, încît noi după atâtea veacuri plângem pe un {EminescuOpIX 497} domn drept atunci când pe cei strâmbi sau îi uităm sau mi ne aducem aminte de ei fără nu să-i hulim". Tot înainte de a depune darurile prețioase pe mormânt se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Băsănău înconjurat de toți ciracii lui, doctori în pensionarită, (așa au denumit ei boala asta) își bat capul zi de zi cum să facă în așa fel, încât chiar dacă nu-i pot vindeca definitiv, măcar să le facă viața atât de amară și cu atât de multiple tente de imposibilitate a traiului zilnic, încât acești bolnavi incurabili de pensionarită, să încerce să se lecuiască singuri, punându-și creștinește ștreangul de gât, un leac garantat că te vindecă de toate și care este
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
altul din faptă și altul din har. Apoi, precum apa este una prin fire, dar se preface și se schimbă, după însușirea felurită a pământului din care vine, într-o calitate sau alta, încât este simțătă la gust o dată ca amară, altă dată ca dulce, iar altă dată ca mirositoare, așa și cuvântul rostit, schimbându-se după starea morală a fiecăruia, se cunoaște din lucrarea lui și din folosul ce-l dă” (Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare în acrostih, v.
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ușoară (4); acces (3); călătorie (3); deal (3); grea (3); greșită (3); (2); cal (2); direcție (2); fel (2); flori (2); îndrumare (2); modalitate (2); opțiune (2); pas (2); scop (2); siguranță (2); abătută; abrupt; abruptă; acasă; adevărată; adevărul; afară; amară; Ana; apăsare; aprofundare; autostradă; băiatul; bătătorită; bătut; băț; biblie; cale; cale ferată; calea vieții; căciulă; călare; căruță; căutare; de cinci poște; cotitură; curată; curge; curiozitate; dar; decizie; demers; departe; depărtare; în drum; la drum; drum lung; drumeție; drumuri; entuziasm; există
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); lucrează (2); mere (2); nobil (2); povara (2); prinț (2); prințesă (2); regalitate (2); trage (2); a transporta (2); tren (2); ține (2); veni (2); vorbă (2); zahăr (2); -; acadea; acrișor; acțiune; adaugă; aduna; adună; ajunge; ajută; a alunga; amară; antrenat; apa; aproapele; autobuz; avere; bagă; bani; baron; bătaie; bogăție; broască; bucurie; burtică; calească; care; calul; camion; casa; castel; căi diferite; călătorie; căldare; a căra ceva; cărămidă; cărți; cărucior; căruță; cireșe; conac; conduce; copil; copilul; coroană; cruce; crucea; deplasa; desert
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); foc (2); frumos (2); indiferență (2); înghețat (2); mare (2); pericol (2); Polul Nord (2); puternică (2); răcoritor (2); săniuș (2); sloi (2); soare (2); suc (2); topire (2); topită (2); țurțuri (2); vin (2); albastru; aluneca; alunecă; alunecare; alunecoasă; amară; amuzament; Ana; Antarctica; apă rece; apă solidă; ață; bună; cald; căldură; căzătură; cafea; ceai; chimic; cofeturi; comunism; Crăciun; cristale; dezgheață; durere; fierbinte; frică; ghețari; ghețuș; greață; ice; inconfort; inimă; inimos; încălzire globală; înlesnit; întindere; joc; lac; lapoviță; leod; lucie; lucioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); odihnă(2); om(2); păcat(2); popă(2); preot(2); rapidă(2); rea(2); renaștere (2); rugăciune(2); scăpare(2); stingere(2); trai(2); vie(2); vis(2); abis; abstract; adio; adio viață; alcool; altă viață; o altă viață; amară; anxietate; au!; Bacovia; bătrîn; bruscă; bucurie; bunel; capeț; cea mai simplă cale; certitudine; ceva urît; chinuitoare; ciclu; coajă; colivă; continuare; continuitate; cortegiu; covor; crimă; crudă; cruzime; cumplită; cunoaștere; de curînd; cutremur; cuțit; deceda; depresie; destin; diavol; dispărut; divinizare; dorință; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mulțumire (2); muncă (2); pace (2); pizza (2); plăcere (2); poftă (2); proaspăt (2); pufos (2); puhavă (2); rotundă (2); sandwich (2); sat (2); scumpă (2); de secară (2); sfînt (2); sursă (2); vin (2); aburindă; acasă; alb; aluat pufos; amară; aur; avere; azi; brînză; brutar; bucate; bucurie; bunătate; calorii; camion; cancer; carbohidrat; carbohidrați; carne; căldură; ceai; cîine; coace; coca; colaci; comunist; copt; covrig; credință; cremos; creștinism; cu unt; cumpărată; da; dietă; dulce; Dumnezeu; echilibru; existență; familie; făină și sare; făinoase
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om (2); pată (2); pierdere (2); probleme (2); public (2); reacție (2); regrete (2); retragere (2); reținere (2); rîs (2); roșeală (2); roșie (2); roșu în obraji (2); rușine (2); sfios (2); situație (2); tupeu (2); act; nu am; amantă; amară; amărăciune; atitudine; batjocoră; beat; bîrfe; boacănă; bucurie; bun; cap plecat; caracterizare; carte; căire; cerut; de ceva; ceva rău; cinste; complex; conștiință; copiat; copil din flori; copilărească; copilăros; credință; creion; curățire; decență; defaimare; deplorabil; depresie; des; deschis; desfrînare; dezamăgită; dezbrăcat; dezolare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copil (2); durere (2); iod (2); măruntă (2); mingea (2); moarte (2); mult (2); necesitate (2); nevoie (2); nu (2); solniță (2); stă (2); trece (2); veselie (2); acru; acțiunea de a sări; ajustare; ajutor; aleargă; a alerga; alimenta; alimentare; amară; în apă; are; aruncă; basm; boală; bogăție; bolovan; broască; bucată; bucurie; bună; bunica; cade; cadență; calm; calul; capra; cartof; cartofi prăjiți; carton; cădere; căldură; ceartă; cel mai bun ingredient; cer; cerc; ceva nelipsit; chips; în ciorbă; climă; condimentare; copilul; covrig
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ghinionist (2); greu (2); greutate (2); lefter (2); mîncare (2); modestie (2); Moldova (2); neajunsuri (2); nevoi (2); noi (2); oameni (2); popor (2); pustiu (2); puțin (2); rege (2); sincer (2); stare (2); stradă (2); Africa; african; aleargă; amar; amară; anevoios; nu are; boschet; bucurie; dar bun; bunătate; buzunar; buzunare goale; cartofi; casă; fără casă; chinuri; compătimire; corect; credincios; Dacia 1310; datorii; deprimant; desculț; disconfort; duce lipsă; duh; cu duhul; emoțional; erou; ești; facturi; fali; foaie; frig; ghinion; gri; griji
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); iertare (2); imensă (2); indignare (2); inimă (2); insuportabil (2); multă (2); necaz (2); negativ (2); neînțelegere (2); neplăcut (2); prietenie (2); putere (2); răutăcios (2); rea (2); reciprocă (2); venin (2); agitație; agonie; aiureală; a-l trata; alegere; amară; anxietate; apară; apăsătoare; aroganță; atrocitate; bun; cald; Camil; capăt; căldură; chin; cîine; cîștig; colegă; colegi; colind; complex; crimă; criminal; cuvînt; da; Darius; daună; deplină; deprimare; desconsiderare; destin; detest; dezacord; diferențe; disconfort; discret; displăcere; disprețui; disprețuire; distruge; divorț; a-i dori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lumină (2); luptă (2); mamă (2); minune (2); mișcare (2); mulțumire (2); natura (2); oameni (2); sănătate (2); scop (2); succes (2); trăi (2); univers (2); veselă (2); veșnicie (2); viitor (2); vise (2); zi (2); acțiune; acum; afecțiune; aluzie; amară; ambiție; an; 20 ani; anilor; ață; aventură; balanță; bătrîn; bio; bogat; bucura; călătorie; carpe diem; în ceață; chef; chin; de cîine; clepsidră; clipe; compasiune; competiție; complexitate; de copil; copilărie; coșmar; creață; creație; cunoaștere; curată; curiozitate; dar de la Dumnezeu; dar divin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe-un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea le spune: Cucule, cucule, hăi, / Schimbă-ți glasul tău cu al meu! Eu glasul nu l-oi schimba, / C-al meu glas cine-l aude
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fi și de a înțelege lumea care depășește schopeanhaueriana viziune a acesteia ca voință și reprezentare. Suntem ceea ce voim, dar voim ceea ce suntem! Din această perspectivă, Alexa Visarion este un cehovian. Cehovian structural, un reflexiv care refuză retorica, cu amară, dar înțeleaptă înțelegere a existenței și timpului prezent, cu acea adâncă înțelepciune cu care tac stepele și apele adânci. Cehovian somatic, putând oricând să lepede bagheta dirijorală pentru a asuma partitura și fizionomia unui personaj din simfonia dramatică a deznădejdii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sovietici, necunoscuți pe meleaguri natale, veniseră-n România pe post de consilieri și dădeau verdicte-n cazul marilor oameni de teatru ai momentului și a montărilor pe care le realizaseră?... La vorbă cu Vlad Mugur e o carte incitant de amară. Spre meritul celor ce au scris-o, discutînd... Normal și paranormal la Shakespeare Am citit cu pasiune volumul Vlad Mugur, spectacolul morții. Pot spune, cu aceeași frenezie și implicare cu care am parcurs și volumul Floricăi Ichim dialogul ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lumi egoiste, mercantile. În unele poeme răbufnesc ploile dătătoare de nervi, în altele căldurile toride descompun cadavrele. Noaptea este neagră și udă, cu felinare afumate și triste, cu crâșme insalubre, cu ziduri inundate: Și-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărîmare" (Sonet). Într-un asemenea oraș, poetul proletar este "un monstru" și reacția lui poate fi înțeleasă din poeziile de protest social: Cu voi..., Proză, Amurg, Cogito. Peisajul interiorizat, monocrom, este sfâșietor de trist
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
principiul minimei rezistențe: "viața nu merge fără compromisuri". Răscoala Romanul Răscoala își are începuturile în Crăișorul Horea (evocare istorică), Ion (problematică, viziune, tehnică narativă și registru stilistic). Răscoala vine cu o nouă concepție epică, un personaj colectiv: masa țăranilor din Amara; evocă răzmerița provocată de nemulțumirea țăranilor, desfășurarea, destrămarea violentă a forței mulțimii. În timpul răscoalei, țăranii au iluzia unei dreptăți care să vină datorită voinței divine sau dintr-un univers ancestral. Nebunul satului vorbește despre vremuri apocaliptice, despre cai albi și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
2-4 m Ăbalta) și suprafața de 1021 ha. În condițiile climatului arid eflorescențele de sare de culoare albă rămân la suprafață după evaporarea apei Ăde aici denumirea de albă). Lacul face parte dintr-o succesiune de limanuri - Costeiu, Jirlău, Câineni, Amara, Balata Albă și Ciulnița ce se întind în bazinul Buzăului. Ca și la alte lacuri din Bărăgan, gradul de mineralizare variază în funcție de evaporație și precipitații. Apa și nămolul de pe fundul lacului au fost utilizate din secolul al XIX-lea Ă
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
o experiență totală, o limită netă la a cărei traversare ființă este cuprinsă de fericirea dată de însăși absența vieții sinonime cu suferință: La clopotul ce trage-a-ngropăciune / la cântecul ce-i duce / pe morți către uitarea de pe urma, / cu ce suspine amare / și-adânci îl pizmuia pe cel ce-n groapă / cu morții se ducea să se-mpreune (Dragoste și Moarte, vv. 56-60). Sicilianul integrează moartea în fluxul vieții eului liric, o interiorizează și o fragmentează. Alteori pare a fi un observator detașat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
suoni e amore, / e tu mi prendi / da cui male mi trassi / e paure d'ombre e di silenzi, / rifugi di dolcezze un tempo assidue / e morte d'anima. Alla mia terra: Io qui infermo mi desto, / d'altra terra amaro / e della pietà mutevole del canto / che amore mi germina / d'uomini e di morte. Convalescenza: Farsi amore un'altra morte sento / ignota a me, mă più di questa tarda, / che mi spinge sovente alle sue forme. Canto di Apòllion
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ha pregato di inviare un volume di Acque e terre a un suo amico în Svizzera che ne parlerà șu un giornale olandese, Pugliatti-Quasimodo, op. cît. 233 Giancarlo Vigrelli, op. cît., p. V. 234 Mă io în questi tempi sono amaro e scrivo sogni di morte apoi fine d'anno triste, miserabile, da vero caduto; e non ți scrivo nulla di questi miei ultimi giorni per non amareggiarti. Io non ho, al solito, che residui di amarezza e vorrei che almeno
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]