529 matches
-
că teoria economică admite prea multe asumpții încă de la originile sale moderne, între altele și ca rezultat al revoluției presupuse de secularizarea principiului creator. Revoluția formei Este clar acum că Adam Smith a avut o perspectivă metafizică din care a ambiționat să scoată un instrument rațional pe care să întemeieze o teorie științifică. Doar că, deși operația de cezariană a metafizicii pare să fi reușit, dovadă fiind reziliența teoriei la schimbare, copilul a fost scos la lumină fără simțuri: un obiect
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este în esență și ieșirea din ideologii și căutarea răspunsului în zona ordinii spontane, pe calea de mijloc unde se întâmplă să se perpetueze natura, inclusiv natura umană (Dawkins, 2009). Această perspectivă ne arată că pozițiile extreme sunt nefirești, ele ambiționează să fie pure, unidimensionale și infailibile. Și mai presus de orice, expresiile fundamentaliste asupra mecanismelor reglatoare sunt aumane, obiectuale la modul absolut, au o natură anorganică. Fiind perfecte, instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală, cerându-i
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tipar de influențe. În sens general, ideea creează imaginea de ordine a lumii, pe care omul prin informație, înțelegere și explicație devine conștient de poziția sa și de existența referențialelor identitare. Este cazul, între altele, al funcției cosmologiei, care se ambiționează să lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că este și nu altceva, ascuns revelației noastre. În universul social, în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
diverse surse prin competiție, fără să se reducă normele de predare, constituie proceduri curente ale căror consecințe sunt inevitabil contraperformante, nu doar pentru că uzează cadrele didactice prin suprasolicitare, ci și pentru că rezultatele obținute sunt mediocre, mimează calitatea. Postmodernismul însă a ambiționat să aibă propriul său set de valori distinctive, dar nu a reușit decât să aibă valori care, încercând să suspende valorile modernității prime, au ajuns să anunțe valorile celei de-a doua modernități. Valorile postmodernismului sunt nedecise cum nedecisă este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Sintagme ca „educația întregului popor” sau „mase largi” evocă un sistem de ideologizare forțată, de îndoctrinare sistematică, diluând și deviind finalitățile educației permanente. Mai decupăm, dintre numeroasele volume, studii, cercetări asupra principiilor și strategiilor educației permanente, o carte care se ambiționează să prezinte o „tehnologie a influențării comportamentului uman”, o modalitate de formare a atitudinilor pornind de la grupurile umane. N. Radu vede în „valorile relaționale” șansa de a forma sau reeduca trăsăturile de personalitate. Nici o trăsătură nu este complet independentă de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este acum o adevărată gospodină!) Draga mea, te avertizez încă de la început că vei avea de depășit numeroase momente de slăbiciune. Țin minte că în primele luni de training răbdam de foame zile întregi și deseori cădeam în păcat. Mă ambiționasem să nu mai mănânc la restaurant, dar la ședințe dădeam iama ca disperata prin platourile cu fursecuri, alune și covrigei, iar în hipermarket - mă apucă și râsul când îmi amintesc - devenisem spaima promoterilor de produse food: îi pândeam când veneau
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de la o ședință cu CEO-ul pe Europa și Asia... Mă uitam la bătrân, mă uitam la ceapă și simțeam cum mi se ridică tensiunea. Precupeața nu zicea nimic, dar îi citeam în priviri că ține cu el. M-am ambiționat și i-am oferit dublul prețului. Contraoferta dură l-a clătinat rău pe tataie, așa că a încercat să ne blocheze negocierea: „Domnișorico, las-o pe femeia asta, n-auzi că ceapa e a mea?“; se crampona de ceapa aia de parcă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
răspuns dat de noi, cu un puternic accent moldovenesc, “DA DI CI?”. Extrem de rar ne punea câte un 10, doar atunci când răspundeam la o întrebare care era în afara manualului sau când rezolvam o problemă de olimpiadă. Acest lucru m-a ambiționat foarte mult așa că, în timpul facultății, am luat multe note de 10, poate chiar mai multe decât în timpul liceului. Și mai ales să-mi pun și eu mereu aceeași întrebare “De ce?” Acum ca profesor de fizică pot să mă consider un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ezită să lupte în ciuda terfelirii visului în nămol: "Cădea-n fântâni și-n rime și-n păsări sta înfipt". Sesizam accente faustice în procesul devenirii. Visul, ni se spune la încheierea poemului, va rămâne o vocație eternă. Ciclul intitulat " Piramidele" ambiționează să deschidă dilemele omului pus în fața monștrilor ce ascund în ei misterele unor lumi. Piramidele sunt surse de cunoaștere a trecutului, elemente de măreție și de sfidare. "În monstruos zenit dospesc curate/ De piatra și de altceva necunoscut;/ Cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
scris un nou scenariu Ana și m-am dus la Adrian Sârbu, la PRO TV, și i-am spus: "Adriane, eu știu că ție nu-ți place Meșterul Manole și nu vei face niciodată un film pe acest subiect", ca să-l ambiționez. "De unde știi? Îmi place Meșterul Manole." "Da? Asta așteptam eu de la tine. Vrei să citești scenariul meu?" "Bine, te susțin cu Meșterul Manole! Nu trebuie să-l citesc... dar vino să predai la Universitatea Media." "Bine." am zis, foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în care individualul rămâne la determinații, fără a găsi generalul), la fel de semnificativ este și paragraful în care Noica înfățișează manifestarea acestei "rostiri descriptive" în plan extralogic. Astfel, în plan stilistic, ea apare sub formă narativă, iar în plan cultural "poate ambiționa să ducă la științe descriptive pe de-o parte, la istorie pe de alta, fie la o istorie cu sens de reconstituire a trecutului în adevărul lui, fie una cu sens de aproximare a legilor, adică a sensurilor generale ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Lovinescu sau Emil Cioran, dar unele texte de autopropășire surprind. Oricum, prozatorul non-fiction ne previne că mai are cam șapte cărți de publicat, ca să fie de toate treizeci, bibliografia comentată a acestora fiind utilă istoriei literare. Autorul de scrieri sapiențiale, ambiționând ca narator să creeze eveniment psihic, se întâlnește în 1991 cu Emil Cioran, la Paris. Participant la un stagiu internațional Zen și în virtutea experienței athonite, Vasile Andru îl tot îmbie pe autorul "Tratatului de descompunere" cu "calea spirituală", fără însă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
substanțial îmbogățită pe baza unor noi surse bibliografice, fie semnalate direct de autorii incluși, fie culese de autorul dicționarului, întreprinderea fiind dificilă nu numai din punct de vedere al materialului explorat, ci și din cel al sentimentului nicicând posibilei exhaustivități. Ambiționând să confirme și să deceleze coexistența în una și aceeași persoană, a medicului și a artistului scriitor sau/și comunicator, din cele mai vechi timpuri până la studentul medicinist debutant în 2003, Mihail Mihailide compendiază cel puțin trei categorii de medici-scriitori
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ce nu prea au a face cu destinul exemplar al personalității în cauză, ele nefiind probabil decât reflexele unei subiectivități delirante, flagelată de o nemântuită susceptibilitate și varii idiosincrazii. Ca oricare critic de vocație dedicat în special prozei, Gabriel Dimisianu ambiționează să scrie roman, să dea un suflu epic scrierilor sale, să facă tipologie, portretistică și dacă se poate, frescă. Reușește, cel puțin în cazul acesti cărți, mai ales în evocarea societății Brăilei antebelice, scriind despre oameni care au fost, despre
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
căci nu reușea defel să-și păstreze prietenii!). Îmi propune să montez Povestiri hasidice de H. Bloch. Rămîn uimit: nu e o piesă, ci o carte celebră, cu parabole și istorioare cvasi-filozofice. Oricum, nu e pentru copii. El insistă. Mă ambiționez: îi spun că o s-o fac... Munca pe text a fost un calvar: cartea n-avea nimic teatral. Și mai ales copiii nu ar fi înțeles nimic din ea. Cum s-o fac? Ce să fac? Am căutat s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că Th. Kuhn a abandonat orice disciplină de evaluare rațională a teoriilor și că a făcut din sociologie o "psihologie de masă". Este o judecată contestabilă, dar care îl conduce la elaborarea unei metodologii ce se vrea riguroasă și se ambiționează să garanteze obiectivitatea demersului. Lakatos este, în primul rînd, un istoric al matematicilor, pentru care proba matematică este modelul adevăratei științe. Aceasta îl face foarte critic în privința imperfecțiunilor metodologiei tradiționale, remarcînd, spre exemplu, că nu există o frontieră bine precizată
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
program de cercetări, care a căpătat pînă acum diferite titulaturi, nici una însă satisfăcătoare: "economie comportamentalistă", "instituționalism modern", "noua econo-mie comportamentalistă, "economie neoinsti-tuțională", "economic industrială" și altele. Convergențe există și cu post-keynesismul. Mai mult, există autori precum J. Lesourne 52 care ambiționează să realizeze o sin-teză mult mai vastă, integrînd teoriei economi-ce mai multe curente științifice, cum ar fi teoria generală a sistemelor, evoluționismul, instituționalismul, comportamentalismul și altele. Alții încearcă o sinteză între economia neoclasică și cea comportamentalistă. Este cazul lui K.
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
renașterea sa, transformarea sa prin cunoaștere (gnosis). Astfel, primul principiu al lui Hermes sună așa: Ce e sus e și jos, ce e în mare e și în mic". Regăsesc acest principiu în lucrările multor oameni de știință contemporani ce ambiționează să rescrie istoria științei, de la Taofizica lui Fritjof Capra la sin-teza anti-probabilistică a lui Ilya Prigogine, de la Arborele gnozei al lui Ioan Petru Culianu sau Noi, particula și lumea a lui Basarab Nicolescu la foarte recentul Mic tratat despre nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o operă frumoasă un document pentru studiul unei boli interesante. Ceea ce nu împiedică primele comentarii să fie uneori foarte pătrunzătoare și să pună într-o lumină nouă operele abordate până atunci numai tradițional."6 Și dificultățile nu se opresc aici. Ambiționând să cerceteze un domeniu care scapă de multe ori de sub controlul raționalului, Freud, Jung și ceilalți care îi urmează construiesc o rețea terminologică vastă. Conceptele sunt explicate, dar, nemulțumiți, după alte experiențe adaugă altele, cele vechi nu îi mai satisfac
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
romanului Patul lui Procust, se constată că eroii, deși aparent oameni superiori și nedispuși la compromisuri, poartă cu ei un ciudat aspect indefinit. Să recunoaștem că ideea a lansat-o Marian Popa, numai că perspectiva euristică era cu totul alta. Ambiționând să fie primul critic literar care analizează opera lui Camil Petrescu din chiar interiorul acesteia, respectiv al substanțialismului, exegetul va observa că Fred, d-na T., Ladima și Emilia sunt supuși categoriei filozofice a indeterminării.46 Argumentele sunt numeroase și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
privirea lor pătrunzătoare, capabilă să surprindă cele mai insignifiante amănunte. "Simt enorm și văd monstruos" pare a rosti, din umbra eroilor săi, Camil Petrescu, odată cu ilustrul său înaintaș Caragiale, după cum e de presupus că o asemenea afinitate să-l fi ambiționat în tentativa sa reușită de a-l reabilita pe Mitică în piesa purtând titlul atât de anodin Mitică Popescu. Cu deplin temei, Al. Paleologu constata că suprema oroare, pe care o avea autorul Ultimei nopți..., era tocmai lenea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
personajul narator neomițând să specifice că Ela era cea mai frumoasă colegă din facultate. Psihanalitic, el ascunde undeva, în tenebrele psihicului, avatarul Regelui capabil să dețină deopotrivă puterea (e cel care începe războiul, forțând granița în fruntea plutonului său), cunoașterea (ambiționează să scrie o teză de doctorat cu noi contribuții în domeniul gnozei) și frumosul. Demonstrația noastră s-ar dovedi și mai convingătoare, dacă am introduce noțiunile de anima și persona. Acestea vor fi speculate la momentul oportun, când vom discuta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
puțini confrați l-au acuzat că devenise unul din "oamenii de casă" ai lui Carol al II-lea. Dotat cu o inteligență și intuiție remarcabile, chiar în timpul redactării romanului întrezărește certitudinea unui viitor dacă nu opulent, oricum, decent și se ambiționează să aștearnă un văl al uitării peste un trecut în care intransigența lui morală îi adusese deopotrivă privațiuni materiale și inamiciții literare. Ladima, ca personae, trebuie refulat în subconștientul său, fiindcă îi amintește de prima parte a vieții, marcată de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ne oferă șansa de a-i redescoperi prin unele afinități insolite, însă dificultățile de ordin teoretic și argumentativ sunt nenumărate. Să nu omitem că, de la apariția Operei lui Mihai Eminescu, de G. Călinescu (1936), și până în contemporaneitate, eminescologii s-au ambiționat în a evidenția cât mai multe și mai neașteptate mituri în opera scriitorului național. Din acest unghi de vedere, sintagma nicasiană " Ne-am odihnit în Călinescu" rămâne astăzi doar un superb sofism. În fond, "divinul critic" deschide multiple perspective euristice
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
zborul și adolescența, visul și creația. Ce-i drept, unele dintre ele invocă (nici nu s-ar putea altfel!) traduceri poetice și hermeneutici bine cunoscute, precum arhetipologia, psihocritica lui Mauron sau psihologia analitică a lui Jung. Dar Paul Gorban se ambiționează să propună, la rându-i, interpretări originale ale conceptelor enumerate, ori cel puțin să își impună în miezul operei mitologia personală. O mitologie marcată de trăiri de o robustețe ieșită din comun, pe care anamneza poetică le recuperează aproape intacte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]