3,178 matches
-
variabilele de la nivelul sistemului. Se pune problema de a dezvolta concepte utile din punct de vedere teoretic, menite s) înlocuiasc) noțiunile sistemice vagi și supuse variației, care sunt în mod obișnuit angajate în cercetare - noțiuni precum mediu, situație, context sau ambiant). Conceptul de structur) este unul util, în m)sura în care ofer) o semnificație clar) și constant) unor astfel de termeni vagi și variabili. Cunoaștem ce anume trebuie s) omitem din orice definiție a structurii, dac) vrem că ea s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Tineret, fostă Școală Superioară a Komsomolului), Ghennadi Nikolaevitci Cesnokov (fost student și profesor la Scoala Superioară a Komsomolului, lucrând În momentul de față la bancă Menatep). Ghidul de interviu a fost alcătuit din următoarele capitole: - istoria instituției și a mediului ambiant, precum și gradul de cunoaștere a acestei istorii de către membrii instituției; - modul de recrutare și experiența personală În instituție, raporturile dintre profesori, dintre profesori și studenți, cu conducerea școlii și cu conducerea partidului; - modul În care schimbările intervenite Între 1989 și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în analiza contextuală și variabile „de interior” ale grupului, mergând de la „frecvența interacțiunilor” și „timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcină”, până la „compoziția grupului”. În descrierea conținutului dimensiunii contextuale sunt prezente și variabile de legătură cu mediul ambiant, dar ele sunt inserate printre cele „de interior” și apar destul de palid marcate. Am ținut, de aceea, să adaug - în spiritul unor texte de specialitate mai recente (vezi și Gilbert, Fiske și Lindzey, 1998; Bryjak și Soroka, 2001) - la expresia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Din perspectiva psihologilor, devianța, reprezintă o abatere variabilă, de la normalitatea psihică și valorico-normativă, adesea etichetată și sancționată. În concepția lui Emil Verza, „comportamentul reprezintă expresia relației dintre dezvoltarea psihică, a personalității și mediul ambiant, În care trăiește individul”. Comportamentul uman se caracterizează prin coeficientul cel mai Înalt de complexitate atât În ceea ce privește nivelele de integrare neurofiziologice, cât și formele de manifestare. Trăsătura distinctivă a comportamentului uman este dată de condiționarea sa social-istorică, fiind analizat și
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
aici o suprapunere de termeni. Trebuie însă precizat că factorii de protecție sunt legați de constituția bio-psihică, de temperamentul și tipul caracterial ale individului, de ereditate, de capacitatea acestuia de a asimila noul și de a se adapta la mediul ambiant, fizic și social. Factorii sanogenetici sunt în primul rând factori exogeni, care pun în mișcare anumite situații circumstanțiale în producerea stării de sănătate mintală. După cum vom vedea, același lucru se poate spune și în cazul factorilor morbigenetici și al factorilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
duce, direct sau în raport cu anumite circumstanțe negative, la tulburarea stării de sănătate mintală și apariția bolilor psihice. Aceștia pot fi factori personogenetici (care țin direct de individ), factori demogenetici (care țin de grupul social-uman), factori ecogenetici (care țin de mediul ambiant) și factori socio-genetici (care țin de mediul social). Investigarea factorilor morbigenetici se face prin intermediul metodei epidemiologice psihiatrice, care urmărește, pe de o parte, cercetarea clinică a cazurilor de boli psihice dintr-un grup populațional dat, iar pe de altă parte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
rol deosebit de important în geneza bolilor psihice îl reprezintă modul de viață al individului, în care intră următoarele aspecte: personogeneza - factorii care țin strict de individ; demogeneza - factorii care depind de mediul social; ecogeneza - factorii care țin de mediul fizic ambiant. Bolile psihice se deosebesc printr-un tip de evoluție clinică particulară, specifică. K. Jaspers distinge în evoluția bolii psihice o varietate de aspecte, o „succesiune de faze”, de forme de alterare psihopatologică. El vorbește în sensul acesta de „atac”, „fază
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de recuperare, constată că acestea se caracterizează prin următoarele: accelerarea procesului recuperării medicale; deficienții psihic sunt ajutați să facă față unor dificultăți din viața cotidiană; accelerarea educației profesionale și formarea deficienților în sensul reutilizării lor în producție; crearea unui mediu ambiant plăcut și a unei bune îngrijiri în cămine; asigurarea efectuării diferitelor funcții casnice. După C.E. Caniff, la baza metodelor de recuperare stau principiul planificării și cel al programării. Orice recuperare trebuie să aibă un caracter planificat și să vizeze următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care o interpretează, dar și pe cel care o ascultă. O metodă și totodată un mijloc esențial de educație muzicală îl reprezintă și audiția muzicală, care trebuie înțeleasă sub dublu aspect: 1. ca o modelare structurală și informațională prin mediul ambiant sonor, activitate numită de obicei ascultare; această activitate de ascultare dezvoltă auzul acustic muzical și stă la baza formării deprinderilor necesare însușirii elementelor de limbaj muzical; 2. ca o activitate complexă, cu rol de îmbogățire a informațiilor culturale, cu funcție
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
influențelor cauzelor de producție, care pot fi sistematice și/sau întâmplătoare. În cele mai multe cazuri, variația caracteristicilor calitative poate fi atribuită acțiunii următoarelor grupe de factori: materie primă și materiale; forța de muncă; utilaje prelucrătoare (scule, dispozitive, mijloace de control); mediul ambiant. Cauzele sistematice acționează în direcții specifice, producând prin aceasta abateri de la specificații. De exemplu: materie primă și/sau materiale necorespunzătoare, forță de muncă insuficient calificată, utilaje uzate reprezintă cauze sistematice. Asupra variației caracteristicilor calitative datorate materiei prime și materialelor, ca
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
utilaj este compus dintr-un număr de subansambluri, componente, fiecare dintre ele prezentând toleranțe de fabricație, abateri de la specificațiile de montaj, solicitări diferite în decursul funcționării. La acestea se adaugă și o variație a intrărilor din mediul înconjurător: temperatura mediului ambiant, variații calitative ale materiei prime, etc. Toate aceste mici variații individuale determină în final o variabilitate aleatoare a nivelului caracteristicii calitative. Tot întâmplătoare sunt erorile datorate observatorului în procesul de măsurare (erori subiective). Erorile întâmplătoare nu pot fi, în general
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
a preveni problemele de mediu ale viitorului. Educația ecologică asigură conștientizarea tuturor obligațiilor noastre față de mediu înconjurător, ajutându-i pe elevi să-și evalueze și să-și clarifice atitudinea față de mediu, dar și contribuția lor la realizarea tuturor provocărilor mediului ambiant. Comportamentele și convingerile care se formează la școlarul mic sunt cele care se păstrează cel mai bine toată viața. De aceea este necesar a se stabili o serie de obiective care vizează în egală măsură cunoștințele, achiziții de atitudini și
PRIMII PAŞI ÎN EDUCAŢIA ECOLOGICĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_918]
-
Relația turism-mediu ambiant are o importanță deosebită, ocrotirea și conservarea mediului ambiant reprezentând condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a turismului. Această legătură este una complexă, ea manifestându-se în ambele direcții. Mediul natural, prin componentele sale, reprezintă resursele de bază ale turismului
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
Relația turism-mediu ambiant are o importanță deosebită, ocrotirea și conservarea mediului ambiant reprezentând condiția primordială de desfășurare și dezvoltare a turismului. Această legătură este una complexă, ea manifestându-se în ambele direcții. Mediul natural, prin componentele sale, reprezintă resursele de bază ale turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influență
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
ca toți participanții să înțeleagă nevoia de dezvoltare durabilă și să recunoască faptul că succesul afacerii depinde de resurse și de protecția acestora. Impactul negativ Acțiunile distructive ale unor activități turistice se manifestă, în principal, prin folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative și de agrement, dublată de o intervenție brutală a omului asupra peisajului și resurselor naturale. Turismul este un consumator de spațiu și resurse turistice, participând implicit la degradarea și poluarea mediului înconjurător și a potențialului turistic. Această
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
a resurselor turistice sunt următoarele: 9 exploatarea științifică, rațională a resurselor turistice astfeel încât ritmul de exploatare să nu depășească ritmul de reciclare și regenerare; soluționarea resurselor cu valențe turistice în contextul valorificării tuturor resurselor naturale și a protecției mediului ambiant; amenajarea și organizarea adecvată și la nivel superior a zonelor, traseelor și obiectivelor de interes turistic; organizarea și exploatarea turistică rațională a parcurilor naționale și rezervațiilor naturale, cu asigurarea protecției lor; organizarea corespunzătoare a zonelor montane; înnoirea bazei tehnico-materiale a
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
3): Tabelul nr. 3 Dezinfectante sigure împotriva HVB și HIV VI.4. CONTROLUL STERILIZĂRII Controlul sterilizării cu aer cald constă în controlul temperaturii de sterilizare atinse în etuvă, reglarea sursei de încălzire, respectarea timpului necesar scăderii temperaturii interioare la cea ambiantă. Controlul sterilizării cu vapori de apă supraîncălzită constă în urmărirea conștiincioasă a presiunii din etuvă, a duratei prescrise ca și utilizarea așanumiților martori chimici și biologici. Controlul eficienței sterilizării se face prin: indicatori fizici (manometru, termometru, termograf, higrograf); indicatori chimici
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
afectează evoluția elevului, rezultatele școlare și natura comportamentului. Factori care favorizează comunicarea Transmiterea informațiilor de către învățător/diriginte într-o formă accesibilă părinților; Evitarea analizării critice sau blamării părintelui; Alegerea unei teme de discuție interesantă care să incite curiozitatea părinților; Mediul ambiant de discuție să fie plăcut; Capacitatea învățătorului/dirigintelui de a mobiliza părinții să comunice și să le asculte problemele; Evitarea subiectelor care privesc elevii problemă, se fac discuții individuale cu părinți acestora; Rezolvarea problemelor elevilor, implicarea în găsirea unor soluții
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
contemporani cu ideea mult apropiată de realitate că ”omul trebuie să fie un partener înțelept al naturii”. În școală, gândirea ecologică dobândește noi valențe etice, elaborând modele normative clădite, din fericire, pe cele tradiționale. Formarea convingerilor de protejare a mediului ambiant trebuie să aibă la bază ideea bine întemeiată că toate celelalte specii ale biosferei constituie o parte esentială din propria existență, iar factorii abiotici pe care se sprijină viețuitoarele sunt indispensabili vieții. Conștiința ecologică dă demnitate omului de a fi
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
școală, noi, educatorii avem o și mai mare posibilitate de aprofundare a cunoștintelor despre sol, apă, aer, viețuitoare, lanț trofic etc., rolul acestor elemente în viața locuitorilor TERREI. Oricât ne-am strădui, prin mijloace moderne, să ne formăm un mediu ambiant cât mai plăcut cu aer condiționat-rece sau cald, lumina cât mai difuză și muzica electronică în surdină, oricât i-am invidia pe cei ce trăiesc în orașe ultra sofisticate, cu blocuri la care te uiți ca după avioane, cu sigurantă
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
Omul este parte integrantă a naturii, îi aparține acesteia și că orice intervenție a sa în natură are urmări directe asupra întregii omeniri. Protecția mediului ambiant, conservarea ecosistemelor naturale, refacerea celor degradate constituie importante probleme cu care se confruntă omenirea în prezent. Dintotdeauna dragostea pentru natură a aparținut condiției umane din momentul apariție sale, de aceea este firesc ca tuturor oamenilor de pe glob să-i revină
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
în același timp au adus prejudicii naturii înconjurătoare. Societatea umană s-a dezvoltat de-a lungul istoriei, căutând noutatea și înfruntând în permanență pericolele, născute dintr-o cunoaștere incertă a naturii înconjurătoare. Pentru a face față forțelor adverse ale mediului ambiant și pentru a-și crea condiții de viață agreabile, oamenii și-au mobilizat resursele inteligenței, au inventat numeroase tehnici în spațiul tuturor domeniilor de activitate. Imaginea pe care omul și-o face despre natură este funcție de circumstanțele particulare în care
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
verzi, colecționarea și lecturarea unor texte cuprinzând curiozități din lumea plantelor și animalelor, lecții - excursii, lecții - plimbări, realizarea de compuneri și desene, postere cu protejarea mediului înconjurător, îngrijirea unor animale sau plante acasă sau la școală. Ocrotirea și conservarea mediului ambiant a izvorât din dorința omului de a trăi mai prosper, mai sigur și mai frumos. De aceea ecologia a devenit studiu și pasiune pentru foarte mulți oameni de diferite domenii de activitate Ecologia nu se confundă cu protecția mediului sau
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
relațional mediu-om a ajuns la faza intervenției omului spre o schimbare a spațiului în care trăiește și din care trăiește, altfel spus spre o regăsire a sinelui însuși. Să fie vorba doar de ecologie când vorbim de schimbarea mediului ambiant? Acesta e sensul întrezărit de toți, e cel mai circulant și cotidian... Multe s-au vorbit despre noi, oamenii, și despre viitorul nostru pierdut în fum, gaze nocive, găuri de ozon, războaie și alte „creații” umane... Nu au fost atât
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
privite în ansamblu. Și totuși... Cum să facem această schimbare dacă nu prin spiritul și atitudinea proprie, prin noi înșine și fiecare dintre noi. Important este să realizăm ce putem schimba prin această atitudine; să facem distincția dintre declinul mediului ambiant și schimbarea acestuia; să întrezărim eficiența diferențiată dintre a ști și a face. Mediul are nevoie de mai mult spațiu pentru zâmbet decât pentru aer poluat, mai mult aer pentru viață decât pentru ploi acide, mai multe ploi pentru renașterea
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]