891 matches
-
invita În străinătate să-și susțină cauza. Liniștit, Dordonea rupse documentul În bucăți mici, Îl azvârli peste gardul de sârmă Împletită În curtea păsărilor și trimise la dracu’ toate autoritățile și oficialitățile din țară și din lume. Cei trei plecară amețiți și nedumeriți, iar mai târziu, În șaretă, ajunseră la concluzia că profesorul pensionar era numai bun pentru cămașa de forță. Nici pe departe nu le trecu prin cap că peste Dordonea se așternuse fericirea. După un timp s-a prăpădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
așa Îngrozitor de rușinatul ei tată. Le zâmbi celor doi, Îi Întrebă despre cum erau treburile În sat, despre tatăl ei, tristul Diogenis Dagdelinis. Tânărul și aproape bătrânul răspundeau cu grabă și bâlbâit, Încălecându-și unul altuia vorbele. Chiar și așa, amețiți cum erau, ghiciră În ochii negri ai nepământenei o tristețe resemnată de vită Înjugată la plug, care rabdă bice și jordii fără să Încerce să se ferească. Se auzi glasul răstit și fioros al patronului turc, un om destul de În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
casa ta într-un alt loc. Patul tău nu mai are nici o casă care să-i aparțină. Patul tău e acum în pădure. Salteaua ta e mâncată de lupii care nu există. Salteaua ta e beată criță de la viața ta amețită. Lupii tăi și-au găsit patul morții pe salteaua-ți care nu mai există. SEPP BOTDEJIGODIE (mârâie și mai cosește un pic): Nu mai iese nici un fum prin coșul meu Nici un fum pentru ochiul deschis al pământului din casa mea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care am încercat-o bând prima înghițitură de apă este cu siguranță printre acestea... Îmi amintesc bine cum am încercat să ,,sărut" apa strângând buzele și plimbând lichidul prin gură... Când pusei carafa din nou pe masă, câteva secunde rămăsei amețit, ca un om beat (și un ecou banal venit din viața de toate zilele repeta înfundat în mine ,,te-ai îmbătat"), ca și cum aș fi scoborât dintr-un vârtej amețitor care timp îndelungat m-ar fi învârtit pe loc până la zăpăceală
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
petele lui dispăruseră când se lăsase, la o dată ulterioară, de fumat. Uitasem de ale mele, dar am observat cu uimire că nu le mai aveam. Ori de câte ori mă ridicam brusc, mai ales din baie, vedeam în fața ochilor pete luminoase. Mă simțeam amețit, de parcă eram gata să leșin. N- am corelat niciodată treaba asta cu fumatul. Credeam că e ceva absolut normal și că i se întâmplă oricui. Doar acum cinci ani, când un fost fumător mi-a spus că nu mai are
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
prin caracterul de sat cu populație îmbătrânită (în Zerind oamenii sunt bătrâni, iar mentalul colectiv e greu de modificat). „Europenitatea se racordează la individ: citabilitate, cunoștințe acumulate despre UE. Știu că sunt 25 de state, că porcul la tăiat trebuie amețit, că trebuie multe hârtii, proiecte pentru ajutor din partea țărilor europene” (directorul școlii, 58 de ani); „Zerindul e pe graniță: iau modele de acolo, idei, afaceri” (medic, 41 de ani); „Zerindul nu e european. Nu e destul de dezvoltat. Nu e fabrică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
până când produce o amețeală vecină cu nebunia; când pacientul se află În această stare, corpul Îi e frecat cu ulei cald, și se continuă așa până adoarme. În acea stare rămâne În general nouă ore. La trezire pare un om amețit, Însă continuând frecarea corpului cu ulei Încă vreo două ore după trezire, se vindecă complet. Prima dată trebuie să i se dea lapte și apă. Se spune că decoctul din rădăcină de China este eficient În prevenirea durerilor musculare ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
termenul atribut circumstanțial se acordă în gen și număr cu regentul substantival (pronominal): „El! luptătorul pentru libertate, să ajungă la bătrânețe subdirector a ce? a unui stabiliment oficial de robie - pușcăria locală!” (I.L. Caragiale, III, 203), „Din Vasilescu și Marmoroșblanc, amețiți după cât se pare de berea băută, (...) nu erau atenți la povestirea lui Gheorghe.” (M. Preda, M. Sg., I, 15), „... Caracterul simbolurilor, utilizate ritual, e de a fi necesitate.” (G. Călinescu, U.P., 236) Când atributul are dezvoltare propozițională, predicatul atributivei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acută În coloana vertebrală. Ritmul cardiac devenea neregulat, nivelul zahărului din sânge creștea, iar sistemul endocrin dădea semne de perturbare - reacții asociate cu un nivel ridicat de stres. Își pierdea simțul gustului, suferea de dureri la nivelul membrelor, se simțea amețită și Își pierdea capacitatea de coordonare. De regulă, după ședințele de telekinezie, se simțea extenuată. Odată testele au arătat că pulsul era aproape inexistent și că pierduse aproape 1,8 kg Într-o jumătate de oră. Aceasta, s-a Întâmplat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
acceptă amiciția, căci doar un tovarăș fidel putea face pentru Ghiță ceea ce făcuse sămădăul pentru acesta. Bărbatul Anei primește familiaritatea celor doi ca pe o lovitură neașteptată a cărei forță prea mare îl pune pe fugă: Ghiță rămase o clipă amețit, apoi se depărtă iute, ca să nu mai vadă. El cunoaște însă destul de bine nesocotința ei copilărescă pentru a-i pune la îndoială bunele intenții: Nu!își zise de asta nu m-am temut niciodată și nu mă tem nici acum
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
trecuți de vârsta de 18 ani care au consumat droguri nu au renunțat la ele. Nu numai adulții consumă aceste substanțe, ci și minorii. Minorii spun că e o joacă și nu poți păți nimic, doar că te simți puțin amețit. De aceea pentru a nu mai consuma nimeni aceste substanțe haideți să spunem: STOP DROGURILOR și să trăim o viață frumoasă și curată alături de familiile noastre.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Nechita Elena-Andreea, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1998]
-
deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își ascundeau chipul neîngrijit, boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât mila îl copleșea pe străin la vederea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri în zbor amețit". Marile obsesii ale liricii lui Tonegaru se regăsesc și aici, universul acvatic, cel selenar și fascinația zborului. Ca semn distinctiv identificăm și structura în simetrie, deschisă. Finalul reia exclamația din prima strofă, modificând-o, deturnându-i sau poate clarificându-i
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acesta este cumpărat de ani de 532 zile de către Uniunea Compozitorilor 31. Tov. Al. Toma, care a fost atât de amabil cu mine și a Încercat să mă ajute, nu ar mai putea face nimic?32 Nu știu, sunt complet amețită și descurajată. Țineam atât la cartea aceasta! Aștept un răspuns fulger din partea dv. domnule Dimitriu, și aș dori tare mult să vă văd. Cum Îmi va parveni manuscrisul, este iarăși o preocupare 33. V-am plictisit destul cu această scrisoare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
săptămână pentru Hipodrom, amintiri recente de la Paris, Viena, Madrid sau Berlin, noul film al lui Chaplin și o poveste de amor care s-a sfârșit tragic, între doi cunoscuți scriitori. Printre ei abia și-au făcut loc cei trei prieteni amețiți bine, care resimțeau și acum zgâlțâiturile trăsurii ce le înfierbân- taseră și mai tare capetele și ficații. Nimic nu se potrivește mai bine cu cămășile noastre decât un vin alb, rece ca Polul Nord, a comandat Pribeagu chelnerului. — Măi, fraților, dar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
imediat remarcată, chiar de la intrare, și o liniște sumbră se așezase peste zumzetul obișnuit al crâșmei. Și n-a durat decât câteva minute : — Auzi, jidane... Poți să-ți dai tichia aia jegoasă jos la noi în bar, sare unul, mai amețit, de la o masă de lângă ei. Era un tip solid, puțin mai gras chiar, cu o ceafă mare și niște fălci slinoase ca de porc, încruntat și iritat la culme de afișarea ostentativă a micuțului evreu. — Ne băgăm ? zâmbește Fernic către
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
mojicească ce-i macină până la oase, hai în avion să vezi cu ochii tăi cum e dincolo de toate astea ! Două ore întregi i-au trebuit să-l convingă. Și chiar și așa, după ce Cristi s-a urcat într-un târziu amețit bine, după ce și-a pus casca și s-a legat cu centurile și le-a verificat de vreo câteva zeci de ori, în momentul în care a simțit tremu- rul mașinăriei și elicea pornind, s-a panicat și a început
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cu bere neagră. Iar când nu mai putea să bea, căuta țigani care au coca- ină sau opiu. În funcție de ce găsea, își continua ziua fie întorcându-se la crâșmă, plin de energie și gata iar să golească sticlele, fie rătăcind amețit, ca o legumă, prin cine știe ce parcuri, adormind lângă un copac sau sub vreo bancă, jegos în ultimul hal. Și de la capăt, zile și nopți întregi, cărora le pierduse numărul și sensul, rătăcind în lumile macabre pe care mintea sa le
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
o cămăruță cochetă, călduroasă. Mirosul de var proaspăt, de zugrăveală încă plutea în aer, semn că fusese de curând renovată. — În picioare ! i se strigă, și Cristi se ridică imediat, abia putând să stea pe picioarele lui, cu o privire amețită și având încă urme de vomă pe cămașă și pe bărbie, căci n-avusese cum să se șteargă. Așa ar trebui să-ți facem o fotografie, ca amintire, râde bătrânul care îi aștepta și stătea în spatele biroului mare din mijlocul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
va rămâne. Poate eu voi fi uitat de mâine, definitiv și irevocabil, nu-mi pasă, dar Zaraza ? Niciodată ! Un mic semn al unor mărunte existențe, care s-au visat mari, dar n-au fost niciodată mai mult decât niște furnici amețite și bezmetice, mereu în căutare de dragoste. Dar niște furnici care au schimbat lumea. Căci nu bătăliile și politicile fac oamenii să evolueze și să fie mai buni. Istoria e scrisă de învingători, iar lumea e trasată de niște copii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Iubito, de ce să nu rămâi acum aici? — Nu se poate să fie atât de devreme. Drumul până la mine acasă durează treizeci și cinci de minute, iar Ben se întoarce de obicei în jurul orei unsprezece. Se ridică de pe scaun și spuse: mă simt amețită, nu sunt obișnuită să beau vin, trebuie să plec. Se răsuci pe călcâie, apoi se repezi dintr-o dată la mâna mea și se uită la ceas, după care scoase un strigăt ascuțit ce semăna cu un vaier. — E unsprezece! E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
picioare, îngrozitor de amețit, m-am târât până sus, m-am trântit pe pat, și am căzut într-un soi de somn, asemănător cu o comă. M-am deșteptat târziu, nesigur dacă e dimineață sau după-amiază. Mă simțeam ceva mai puțin amețit, dar mă apucase un soi de turbare. Am coborât în bucătărie, am mâncat puțină brânză și m-am culcat din nou. După aceasta, lucrurile au devenit din ce în ce mai confuze. Probabil că am zăcut în pat cea mai mare parte a acelei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sexului personajului. Hamlet e fetiță, lady Macbeth e bărbată, Lear e babă etc."21. Opinii exagerat nefavorabile are Sîrbu și despre "generația '60", despre Nichita Stănescu ori Marin Sorescu: "(...) să revin la Nichita; am citit la acest poet - îi umblau amețite și verbele - care ajunsese să scrie orice și oricum (și cu toate acestea curgeau fluvii de laudă spre El, iar El le primea ca o Sahară nesătulă, transfigurat de baia asta de lingușiri totale), versuri ca: " Viața s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Era cu toate astea un tânăr impunător: cred că putea fi socotit cel mai frumos cap încoronat al Europei. Distinsă și plină de prestanță, regina se ridicase în picioare, zâmbitoare, îmbrăcată toată în alb. Răspundea aclamațiilor. După ce a trecut convoiul, amețită încă, Soltana s-a dezmeticit abia când m-a descoperit plutind în chip neașteptat deasupra tuturor, în cârca unui bărbat. IAȘII ÎN 1940 II În spatele așezământului spitalicesc al Spiridoniei, strada Sfântul Atanasie era liniștită. rareori se vedea peacolo vreun trecător
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mijloc, stătea patriarhul, în mare mantie violetă; președintele Lupu, în robă roșie; generalul Antonescu. Funcționarii de la radio se aferau așezând microfoanele. După oarecare forfoteală dezordonată se anunță sosirea regelui”. După ce fusese anunțat că trebuie să depună jurământul de încoronare, „încă amețit, Mihai sări din pat, se spălă și se îmbracă în grabă. Ieșind din Casa Nouă, traversă pajiștea din fața Palatului și intră în Sala Tronului, unde Antonescu îl aștepta în tăcere alături de patriarhul Nicodim, un bătrân gârbov și cu barbă, amabilul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]