728 matches
-
1972; Mașinării romantice, București, 1973; Muzeul ploii, București, 1973; Carul cu mere, București, 1974; La lumina zăpezii, București, 1974; Negru Vodă, București, 1974; Războiul de treizeci de ani dintre dulăi și motani, Iași, 1974; Gloria ierbii, București, 1975; Istoria unei amfore, București, 1976; Țara lui Făt-Frumos, București, 1976; Poema Patriei, București, 1977; Ierbar de nervi, București, 1978; O oră de iubire, București, 1978; Peregrin valah, București, 1978; Amintiri despre mine, București, 1980; Carte de citire, carte de iubire (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
de epoca bronzului, „epocă în care cultul soarelui devine predominant pe plan religios Nu departe de această așezare, la locul numit „La Corlăteanu s-au descoperit de asemenea, urme de vase ceramice, pahare tronconice și două gâturi cu torți de amfore romane. Locul respectiv este situat într-o văgăună cu deschidere doar spre sud, către iazul Calul Alb și nu departe de locul ce se numește „La Ceacâr. După aceste urme putem aprecia că așezarea datează din secolul II-III e.n. și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bașeului și de pârâul Morii. De aici s-au cules fragmente de ceramică de o calitate destul de bună aparținând unei populații dacice. S-au găsit de asemenea fragmente de ceramică de origine romană: torți și bucăți din partea superioară a unor amfore de calitate superioară. După aceste urme se poate aprecia că așezarea datează din sec II, III e.n. și a aparținut unei comunități de daci liberi și care nau scăpat de influențele civilizației romane, aceasta rezultând din faptul că în apropiere
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din faptul că în apropiere sau descoperit două monede romane, una fiind din timpul împăratului Antonius. Cu prilejul săpării unei pivnițe în locul numit „La Corlăteanu s-au găsit câteva vase mari, care din păcate s-au distrus precum și gâturi de amfore romane și fragmente de pahare tronconice. Din perioada migrației popoarelor barbare s-au găsit urme de locuire în sudul satului Hudești (Lupeni), pe partea dreaptă a iazului Axinte. Fragmentele de ceramică găsite aici, arătau că au fost lucrate mai neîngrijit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de epoca bronzului, epocă în care cultul soarelui devine predominant pe plan religios. Nu departe de această așezare, la locul numit La Ceacâr, s-au descoperit de asemenea, urme de vase ceramice, pahare tronconice și două gâturi cu toarte de amfore romane. Locul respectiv este situat într-o văgăună, cu deschidere doar către sud, către actualul iaz Calu Alb, nu departe de Pârâul Satului. După aceste urme putem aprecia că așezarea respectivă datează probabil din secolele al-II-lea sau al-III-lea și a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vaietelor. Are loc prânzul funerar, după care rămân acolo doar cei mai apropiați mortului. Este înălțat rugul, pe care așază leșul. Ahile sacrifică oi, boi, cai și doisprezece tineri troieni, pe care îi ucide cu mâna lui, așază lângă rug amfore pline cu miere și ulei. Apoi, plângând, încearcă să aprindă rugul, care însă nu ia foc, iar atunci invocă vântul de apus și pe cel de miazănoapte, care vin, viforoase, și întețesc focul; focul arde noaptea întreagă, în cursul căreia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
geto dacice la Elada. Grecii au dezvoltat o civilizație maritimă și comercială care s-a extins și în regiunile noastre. Înfruntând furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac amfore ca mărturie a acestei cutezanțe. Sub patronajul lui Hermes, au fondat prospere polisuri pe litoralul vest pontic (Histria, Tomis, Calatis). Negustoria pe mare era singura cale de urmat a acestui popor. A fost nevoit să-și valorifice șansa accesului la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
partea de vest a satului, în dreptul cimitirului au fost descoperite fragmente de vase, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenușie din La Tene II. Tot din această periodă și tot aici au fost găsite mai multe fragmente de amfore fine rozii, precum și din amfore din pastă nisipoasă roșcată, decorate cu caneluri orizontale. S-a mai găsit și o figurină antropomorfă de bronz. Aceasta este realizată prin turnare în tipar și are brațul stîng întors la spate, iar cel drept
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în dreptul cimitirului au fost descoperite fragmente de vase, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenușie din La Tene II. Tot din această periodă și tot aici au fost găsite mai multe fragmente de amfore fine rozii, precum și din amfore din pastă nisipoasă roșcată, decorate cu caneluri orizontale. S-a mai găsit și o figurină antropomorfă de bronz. Aceasta este realizată prin turnare în tipar și are brațul stîng întors la spate, iar cel drept pe lîngă corp. Picioarele au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
III, București, 1958-1981; Anul 15, București, 1959; Afișe de bal, București, 1960; Ore calde, București, 1962; Oameni ai zilelor noastre, București, 1963; Pieton în Cuba, București, 1963; Triunghiul, București, 1964; Orga de bambus, București, 1966; Criza de timp, București, 1969; Amfora sabină, București, 1970; Faetonul, București, 1970; Ploaia bleu, București, 1970; Cimitirul vesel. Monografie sentimentală despre Săpânța (în colaborare cu I. Miclea Mihale), București, 1972; Nord, București, 1972; Sunt fiul lui Nan. Pățanii cu cai, parașute și un avion, București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
Dauș ( În noaptea rusească, Povestea unei mari mizerii), Dimitrie Nanu, Al. Rally, Radu D. Rosetti, Mircea Rădulescu (Se scoală morții). Se reproduc poeme de Nichifor Crainic (Lauda regelui), St. O. Iosif (Gorunul lui Horia), Al. T. Stamatiad, Ion Pillat (Unei amfore). Proză publică G. Caïr, George Cornea, I. Dragoslav, D. Iov, Sandu Teleajen, I.C. Vissarion ș.a.; se remarcă unele schițe și povestiri de Caton Theodorian și Constanța Marino-Moscu, dar prezențele de relief sunt Gh. Brăescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu (Catastrofa), Hortensia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
lui Robert, cu narațiunea simultană/simultaneous narrative sau o categorie în care mai multe momente sunt combinate în aceeași imagine. Ea va fi nuanțată și de Mark Stansbury O’Donnell care abordează categoria narațiunii simultane în analiza imaginii de pe o amforă descoperită în cimitirul Eleusis. Imaginea descrie momentul orbirii lui Polyphemos, care ține în mâna dreaptă o amforă, în timp ce cu mâna stângă încearcă să stopeze atacul lui Ulise și a doi dintre oamenii săi. Stansbury O’Donnell arată că această compoziție
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în aceeași imagine. Ea va fi nuanțată și de Mark Stansbury O’Donnell care abordează categoria narațiunii simultane în analiza imaginii de pe o amforă descoperită în cimitirul Eleusis. Imaginea descrie momentul orbirii lui Polyphemos, care ține în mâna dreaptă o amforă, în timp ce cu mâna stângă încearcă să stopeze atacul lui Ulise și a doi dintre oamenii săi. Stansbury O’Donnell arată că această compoziție prezintă unele abateri de la expunerea detaliată a episodului din Odiseea, în care Ulise îl găsește pe Polyphemos
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
care Ulise îl găsește pe Polyphemos beat și adormit, îl atacă, îl orbește și apoi se ascunde. În accepția lui, versiunea literară a orbirii lui Polyphemos din Odiseea lui Homer prezintă o anumită succesiune temporală explicită a evenimentelor. Pictura de pe amfora Eleusis nu sugerează aceeași înlănțuire de întâmplări. Polyphemos nu poate ține paharul ca și cum ar fi gata să bea și nu poate sesiza atacul de vreme ce este deja adormit. Ochiul lui este deschis, așa că se presupune că ar trebui să vadă atacul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
poate sesiza atacul de vreme ce este deja adormit. Ochiul lui este deschis, așa că se presupune că ar trebui să vadă atacul. Aceste contradicții conduc spre concluzia că artistul ceramist a distribuit, în aceeași compoziție, și unele elemente inedite, cum ar fi amfora din mâna lui Polyphemos care nu este inclusă în episodul amintit din Odiseea. Însumând aceste observații, Stansbury O’Donnell arată că artistul nu a creat secvența de pictură ceramică pentru a ilustra o operă literară. El consideră că distorsiunea narativă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
poate spune dacă este vorba despre scena sosirii în tabăra lui Agamemnon sau despre revenirea lui Berseis în tabăra lui Ahile și că imaginile narează, așa cum se întâmplă în secvențele cinematografice, prin prezentarea mai multor momente. Stansbury O’Donnell analizează amfora Eleusis Polyphemos și din perspectiva combinării sintagmatice a unităților vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
vizuale în scene care se succed secvențial pentru a genera o identitate vizuală, dar și din perspectiva combinării paradigmatice, prin asocierea unei imagini cu altele în care scene din diferite narațiuni sunt conectate tematic sau simbolic. El arată că pe amforele din Eleusis și Argos cele două scene care prezintă moartea și orbirea, ca pe teme comune ale vieții cotidiene în Grecia antică, solicită răspunsul interpretativ al privitorului, orientat spre funcția funerară a veselei. Stansbury O’Donnell este atent nu numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și la contextul privirii, pentru că vede imaginea ca parte a unui dispozitiv conector care leagă pictorul de spectator prin vizualizarea contextului și iconografiei. Schimbări în contextul vizualizării, cum ar fi înstrăinarea vasului într-un alt spațiu cultural sau servirea în amforă a vinului în contexte în care este sau nu este amestecat cu apă, pot modifica sensul narațiunii și pot atrage atenția asupra efectelor pe care prea mult vin, îl poate avea, asupra băutorului. În After the Battle Is Over: The
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
numit „un absurd agreabil”, o meditație adesea gravă asupra destinului lumii de astăzi. SCRIERI: Poeme banale, București, 1969; Balerina portocalie, București, 1970; Ora translucidă, București, 1974; Acceptați retrovizorul, București, 1974; Aventură în cosmos, București, 1974; Pregătirea pentru echinox, București, 1977; Amfora de rezervă, 1979; Destăinuirile vulcanilor stinși, București, 1985; Antinomii, Cluj-Napoca,1986; Multiplii faptului divers, București, 1986; Departe, între ieri și mâine, Cluj-Napoca, 1991; Destin de împrumut, București, 1995; Învinși de abstracțiuni, București, 1995; Delapidatorul de timp, Cluj-Napoca, 1996; Tratat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
despre poezie, CNT, 1966, 50; Mircea Iorgulescu, „Ora translucidă”, LCF, 1974, 24; Dana Dumitriu, „Ora translucidă”, RL, 1974, 38; Radu Boroianu, Liviu Rebreanu, „Răscoala”, dramatizare de Valeriu Sârbu, RL, 1977, 14; Eugen Simion, Poezia obiectelor, RL, 1980, 10; Ilieș Câmpeanu, „Amfora de rezervă”, CNT, 1980, 20; A. I. Brumaru, „Destăinuirile vulcanilor stinși”, AST, 1986, 10; O. Dobre, Proză informațională, CC, 1991, 10-12; Ulici, Lit. rom., I, 231-233; A. I. Brumaru, Poeme de azi, Poeme cenzurate, „Gazeta de Transilvania”, 1996, 1 798; Petria, Vâlcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
din partea dreapta-față -, toate se leagă de aceeași configurație și ne dau o idee de felul în care Dalí folosește metoda paranoico-critică. Istoria europeană la care titlul tabloului face aluzie pare să fie cea a civilizației greco-romane, dacă avem în vedere amfora de pe masă, din prim-plan. În 1938, Dalí a produs o serie de picturi cu multiple imagini simultane, printre care și Un câine afgan invizibil cu apariția pe plajă a fetei lui Garcia Lorca în forma unui fruct cu trei
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
zis: Dom'le, nu-i bine, lumea vorbește urât de armată. Că armata a intervenit, că omoară oameni". "Băi, băiete, băi, cum așa? Ceva nu-i în ordine". Îl trimit pe Gogan, pe șoferul meu: "Băi, ia du-te până la Amfora și trage cu urechea!" Aveam eu o cârciumă unde mă mai duceam. A venit într-o oră înapoi și a zis: Dom'le, am intrat, au început ăia să mă fluiere, să mă huiduie". Era îmbrăcat militar. S. B.: Aoleu
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
din traistă... Exista și un primordiu a ceea ce știm astăzi: erau produse, dar și cantități/capacități, la care recipientul nu era nici mare, nici mic, mai mult, Își schimba proprietarul odată cu marfa: pielea oii care conținea carnea vie a animalului, amfora cu ulei ori cu vin... Desigur, a drămălui marfa, pentru vânzător, a se scotoci după un loc În care să Încapă, pentru cumpărător, era un timp pierdut. Motiv pentru care s’a urmărit, de devreme chiar, (pre)ambalarea. Prototipul era
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]