739 matches
-
după cum există tot mai mulți care doresc ca aceasta să se întâmple. Nu este, de altfel, deloc întâmplător faptul că afacerile și proiectele, programele, ba chiar și acțiunile politice se sprijină din ce în ce mai mult pe relațiile personale, pe contactele personale, pe amiciții. Un alt criteriu în măsură să releve comunitatea ar fi comprehensivitatea. Deși, pentru Selznick, este prea mult să ceri ca toate relațiile sociale ale cuiva să fie găsite în comunitate, el consideră că, totuși, comprehensivitatea ar fi criteriul esențial al
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obiectelor sau scopurilor. Există de asemenea și forme mai complexe ale voinței reflectate. Cele două tipuri de voință se află în opoziție, conferind activității umane orientări contrare. Voința organică stă la baza acțiunilor inspirate de pasiuni, de dragoste sau dușmănie, amiciție sau antipatie. Voința reflectată, dimpotrivă, inspiră orice acțiune rațională, bazată pe calcul, supunându-se interesului personal, ambiției, căutării puterii sau banilor. În fiecare persoană cele două se înfruntă, iar una dintre ele, cu necesitate, învinge. "Opoziția dintre cele două voințe
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Austria), poet, autor dramatic, traducător și publicist. Stabilit la București în 1829, austriacul W., pe atunci în vârstă de douăzeci și unu de ani, se înrolează în armata română recent înființată. Îl cunoaște pe C. A. Rosetti, cu care leagă o strânsă amiciție. Cei doi prieteni și asociați deschid o tipografie, mai bine dotată decât a lui Ion Heliade-Rădulescu, precum și o librărie. W. participă atât la pregătirea, cât și la desfășurarea revoluției de la 1848. Pentru devotamentul lui a fost împământenit printr-un decret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
și caut din ochi smoala, pentru că sigur eram într-un cazan. Grecii ne salută prietenos, ne urează bun venit și ne doresc o vacanță de neuitat. Nu țin la formalități și împrăștie amabilități peste tot. Pentru mine este foarte reconfortantă amiciția lor. Bine ați venit, îmi întinde brațele Dimitri. Cartierul general este la Silver Bay. De acolo atacăm toate punctele unde aveți treabă. Îi sînt recunoscător pentru meticulozitatea cu care a gîndit totul. Nu doresc masă, nici cafea, vreau să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și Pedagogică va lucra peste 40 de ani, până la sfârșitul vieții. Petre studiază la Liceul „Matei Basarab“, apoi este admis la Institutul Francez din București. Îl are ca mentor spiritual pe Roland Barthes, de care îl va lega o mare amiciție. Între 1946 și 1951 urmează cursurile Facultății de Istorie, fiind repartizat după aceea într-o școală bucureșteană, unde funcționează trei ani ca profesor. În 1952 dă examenele de admitere la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ și intră
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cinematograf umbra atletică profilându-se pe dalele cetății, în zdrențe, cu mâinile legate la spate și cu lanțul pe după grumaz: serv! Am avut și câteva vizite: Mihai, Gheorghe Gheorghiu-Dej și alte fețe ilustre. Iar mai presus de orice - o stranie amiciție cu un straniu ar heo log de viță macedoneană, Petre Aurelian! Iar apoi - Constanța... Prea îmi merseră toate din plin până atunci ca să nu mi se înfunde tocmai acolo unde aș fi dorit-o mai puțin. Întâlnirea care îmi făcuse
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
permanente întâmpinate la centru, sunt în mod detaliat expuse în lucrare, nu are vreun rost să le menționăm aici. Oricum, ca urmare a profesionalismului său desăvârșit, ambasadorul german a reușit să construiască și apoi să consolideze o excelentă relație de amiciție și colaborare, stabilă, durabilă, sinceră, cu forurile de conducere și decizie ale Regatului Unit: familia regală britanică, primul ministru liberal Herbert Henry Asquith și, cel mai important demnitar, lăsat special la final, șeful diplomației engleze, secretarul de stat la Foreign
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
poporului (avea în județ 67 cămine culturale); 3 societăți muzicale și 27 biblioteci, deci 97 organizații culturale din care doar 19 aveau personalitate juridică. O scurtă perioadă de timp au funcționat „Asociația culturală pentru emanciparea femeii românce”, Cercul intim, Cercul Amiciția. O existență și o activitate mai intensă au cunoscut: Biblioteca școlii izraelito-române; Cercul cultural al tineretului muncitoresc; Cercul cultural al tineretului evreu, Asociația culturală a femeilor evreice. Au mai fost: o societate corală, trei societăți sportive și un cinematograf 63
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la Lima în ultimele zile ale primei decade a lunii decembrie. În acea perioadă, directorul fabricii din Muscel era un fost coleg, absolvent al Liceului "Andrei Șaguna" din Brașov, mai mic cu doi ani decât mine. Relațiile noastre erau de amiciție, ele s-au reînnodat, mai ales după vizitele mele efectuate la Câmpulung, în calitate semioficială ca însoțitor din partea Direcției de Protocol al unor grupuri de ambasadori, interesați de performanțele ultimului prototip de autoturism de teren, performanțe demonstrate pe terenuri accidentate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Țuțea era colegul de facultate al tatălui meu, mai tânăr decât acesta, deoarece tata, student întârziat, servea ca locotenent activ, calitate ce-i îngăduia să-și ospăteze amicul, și e de presupus că pe cei doi îi lega și oarecare amiciție, oarecare comuniune de idei. Cum leafa locotenentului va fi fost destul de bună, cum îi plăceau cărțile, dispus fiind să cheltuiască pe ele, Petrache Țuțea, care nu dispunea deloc de fonduri (dovadă și activitatea ocazională în învățământul primar), dar spumega de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
m-a întrebat brusc: „Ce s-a ales de Léb?“ Așa cum ani de zile uitasem de Țuțea, uitasem și de fostul meu coleg de clasă de atunci, Léb, singurul de altminteri dintre ei cu care am întreținut oarecari legături de amiciție, băiat de croitor și grozav la matematică (era și premiantul clasei) - înghițea și scuipa cifre cum alții beau apă sau emit salivă -, impresionându-l după cum se vede pe dascălul său, ce l-a ținut minte. Dintr-odată mi-a țâșnit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
și de la Ionel Manițiu, am învățat, cercul în care mă învârteam des erau câteva fete, de asemeni liceene, cărora le citeam poeziile mele din ce în ce mai îndrăznețe formal, pe cât de lipsit de vocație și de sărac în manifestări erotice mă arătam lor. Amiciție mai durabilă am legat cu Nena Boilă, blondă și urâțică, fiica ziaristului național țărănist Zaharia Boilă, nepotul lui Iuliu Maniu. Nu cred ca viitoarea lingvistă să fi înțeles ceva din „decadentismul“ meu literar, dar mă asculta cu plăcere și interes
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cuvenită, aleea va fi o „formă fără fond“... Uneori, mai ales primăvara, când teii de la Șosea își primenesc veșmântul, iar cântăreții din ramuri își dreg glasul pe-ntrecute, gândul mi l scoate în cale pe contele Anatol Demidov. Îl salut cu amiciție și-i spun zâmbind: - Iată, teii au crescut! Laudă formelor, celor de față și-n veci tuturor! 15 „Portul și limba au avut la noi totdeauna mare analogie între sine și vederà starea morală a nației.“ Remarca lui N. Istrati
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Bucureștiului, îi permitea să cultive o mică societate mondenă, cu ceaiuri dansante, excursii, nopți târ zii, iar mai apoi, când Monica a devenit majoră, fumau împreună țigara de seară, comentând noutățile și picanteriile fiecărei zile. Trebuie subliniat faptul că această amiciție era doar latura minoră a relației dintre mamă și fiică. Mo nica Lovinescu a spus-o răspicat: „Era prietena mea cea mai bună de joc și de serios, dublul meu înnobilat, conștiința mea cea mai înaltă. Profesoara din ea nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Într-o a doua secțiune sunt strânse Note de drum din Bruxelles, oraș revăzut la un interval de treizeci de ani, din Istanbul, Bagdad, Veneția, Bruges etc. Cartea prieteniei așază în centrul unei discuții de o incontestabilă elevație conceptul de amiciție, perceput în ireductibilă opoziție cu aspectele întunecate ale politicii din anii premergători celui de-al doilea război mondial. Însemnările din Castele în Spania (1946) revin la metoda încercată cu succes în Pe marginea epopeei, punând laolaltă într-un text doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
În acei ani și mai ales despre aceste cărți dintre care unele, precum Bunavestire, au provocat mari taifunuri mediatice și apostrofe brutale venind din „sfânta-sfintelor” partidului, c.c. Ce e ciudat și m-a Întristat În relația noastră veche de amiciție În anii „de luptă”, cei care nu se uită, a fost că În toată această lungă perioadă În care Breban nu mai făcea parte din comitetele literare, nu avea un venit fix și, vreo patru ani, nici casă (abia În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
schimbat vorba. „Ce s ar întîmpla - l-am întrebat - dacă m-aș plasa de partea ta, sau a lui, iar peste cîtva timp - s-au mai văzut cazuri! - v-ați împăca? Evident - am răspuns tot eu -, n-aș mai merita amiciția nici unuia, m-aș exclude dintre voi”. Nu cred că l-am convins cu reticențele mele. În situații ca aceasta e aproape sigur că ignoră nuanțele: ori-ori! N-am mai adăugat - lucru pe care-l aveam în minte - că după părerea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un stil vag, amestecînd voit discursul religios cu cel politic și, nu în ultimul rînd, fapt care m-a determinat să scriu aceste rînduri caustice, îi îngînă pe cei ce mă persecută, ignorînd că așa ceva nu se împacă defel cu „amiciția noastră”! *„El (Strindberg) nu ierta unui amic să aibă relații cu cineva pe care avea pică, și deci îl considera «dușman»”. Deși nu sînt Strindberg, trebuie să procedez la fel. Nu știu (și nici nu m-am interesat) cum arăta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Husar, au mai îndulcit impresia dezagreabilă de la primele ore. Dintre localnici, Nicu s-a dovedit cel mai prompt. Cert, nu-mi place să fiu firitisit, dar nici ignorarea nu-mi priește. Zilele onomastice și cele aniversare verifică anumite constante, soliditatea amicițiilor. În fiecare an vezi pe cine mai poți conta, în a cui memorie mai exiști. Puțin trist, la amiază, m-am gîndit la cîți le-am făcut bine, pentru cîți am sacrificat timp, pe cîți i-am avantajat chiar în raport cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deducției de slabă calitate abordează fenomene specifice, explicite (ex.: numărul întrebărilor elevilor), pe când etalonul deducției de bună calitate cere celui în cauză să emită o judecată de valoare despre înțelesul și natura evenimentelor din clasa de elevi (ex.: gradul de amiciție profesor - elevi). De aceea, comparată cu deducția slab calitativă, deducția de calitate este implicată mai mult în semnificația psihologică pe care o au evenimentele din clasă pentru profesori și pentru elevi. Fraser și Walberg (1981) scot în evidență câteva avantaje
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
descoperă, la o consfătuire a învățătorilor ori la vreun han ieșean, harul nemaipomenit de povestitor al lui Creangă. Devin prieteni pentru totdeauna și petrec la vestita crâșmă cu hrube Bolta Rece ori la alte hanuri ieșene. E cea mai frumoasă amiciție din istoria literaturii române. Eminescu îl determina să scrie și-l introduce în cenaclul Junimii. Citește Soacra cu trei nurori ăpublicată la 1 oct. 1875 în Convorbiri literare). Autorul de manuale devine, la 36 de ani, scriitor, prin grija marelui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
picior și soția la o mână, urme care s-au vindecat, dar semnele au rămas până î n ziua de astăzi, văzute și de noi, musafirii. Rănirea lor destul de gravă, pentru ameliorare și vindecare, a necesitat, date fiind relațiile de amiciție dintre țara noastră și mișcarea socială de acolo, din Grecia, transportarea nu numai a lor într-un spital din România, unde, după vindecare au continuat să rămână. Au stat mai bine de zece ani, el fiind un bun meseriaș s-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
legătură aparentă între ele. (Nu, nu e vorba numai despre slabul apetit al unora dintre cei chestionați de a se înhăma la un test care-i expune la verdictele și idiosincraziile lor când nu, de-a dreptul, la inconsecvențele și amicițiile inerente...) Unul se leagă de fragilitatea canonului în cazul artei a șaptea : câți dintre criticii noștri (care nu sunt numai cronicari !) și-au bătut capul să discute în mod serios acest canon, în condițiile în care Cinemaul (românesc) rămâne Cenușăreasa
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
apăr pe Beniuc”. Nu-l apăram, dimpotrivă, îl disprețuiam, nu uitam ticălosul său „denunț literar”, în Pe muchie de cuțit, unde îl încondeiază pe marele poet și filozof Lucian Blaga, care l-a primit în casă și i-a acordat amiciția, ca pe un fascist în ideologie, fapt ce a provocat un „dosar Blaga” la securitate, urmărirea lui și pregătirea unui eventual proces. Nu uitam că în zilele fierbinți ale lui august ’68, când am căzut cu toții în capcana revoltei publice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
revistă de cultură, Iași, octombrie 2012, p. 13; Petru Bejinariu, note de lector, “Cu prieteni, despre pietenie” în Săptămânalul de Rădăuți nr. 392 din 21 decembrie 2012, p. 13, și Cotidianul independent Crai nou, Suceava, p.5; Ioan Dănilă, De amiciția, „Cu prieteni, despre prietenie”, în „Deșteptarea” nr. 6766, 4 ianuarie 2013, p. 6, rubrica “Limba ce-o vorbim și-o scriem” (Bacău); Martha Eșanu, Cultură iudaică și prietenie, în revista Prietenia nr. 12, Iași, septembrie 2012, p. 32-35, articol publicat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]