69,463 matches
-
nu te lași înfrânt de vicisitudinile vieții, să lupți și să mergi mai departe. Este dorul care te duce în cele mai frumoase locuri și momente ale copilăriei pentru a te reîncărca sufletește cu energiile curate de atunci... Zâmbind, îmi amintesc cu drag de casa bătrânească, de curtea mare și de grădina prin care trebăluiam cu sarcini precise, orânduite de mama ori de tata, potrivit vârstei pe care o aveam, de acea grădină prin care cutreieram pentru a-mi împlini toate
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
care o aveam, de acea grădină prin care cutreieram pentru a-mi împlini toate plăcerile ori pentru a mă ascunde de părinți să nu mă cheme pentru alte sarcini, care nu se mai terminau, parcă, niciodată. Cum să nu-mi amintesc de acea grădină din care evadam printr-o spărtură făcută de mine în gardul de sârmă și lăstăriș, hoțește, în mare secret, pentru a mă juca în râul și în balta din vecinătate cu ceilalți copii de vârsta mea, vecini
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
zeci și sute de amintiri cu izvoare în începuturile cititului, ale scrisului, ale primilor pași către ceea ce numim învățătură, m-au năpădit și mi-au umplut sufletul de o stare de bine ce nu poate fi exprimată prin cuvinte. Îmi amintesc, plin de nostalgie, cu ce bagaj încărcat de emoții și teamă am plecat la grădiniță și, mai târziu, la școală, toate însemnând acum, câte un mare dor, fiecare în parte. Dar, până acolo, se cuvine să amintesc momentele de mare
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
prin cuvinte. Îmi amintesc, plin de nostalgie, cu ce bagaj încărcat de emoții și teamă am plecat la grădiniță și, mai târziu, la școală, toate însemnând acum, câte un mare dor, fiecare în parte. Dar, până acolo, se cuvine să amintesc momentele de mare curiozitate ce mă cuprindeau când îmi vedeam frații citind sau scriind. Toți trei, doi băieți și o fată, erau mai mari decât mine. Când erau bine dispuși și aveau timp, îmi arătau literele, cuvintele, îmi puneau creionul
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
au avut viața mai scurtă. Sufletele lor s-au ridicat la ceruri, înspre odihnă veșnică, cu iertarea bunului Dumnezeu! Cel mare citește scrierile mele și se amuză, mă laudă uneori, mă îndeamnă să scriu despre trecutul familiei și, arareori, îmi amintește mici năzbâtii de ale mele, din vremea copilăriei și adolescenței... Când învățam să scriu și să desenez, frații fiind la școală, mama venea înfuriată la mine când plângeam, pentru că mă împotmoleam la vreo propoziție greu de scris sau la desen
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului La fiecare mijloc de ianuarie, ne amintim că în anul 1850 s-a născut o stea- Mihai Eminescu. Și, cu atât mai mult, de când această zi a devenit și Ziua Culturii Naționale, buzele tuturor murmură versuri din lirica poetului, iar în instituțiile școlare, cu siguranță, această zi
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
la alta gazdă, Nicolai Tirtec, rutean, si de meserie birjar. La început Tirtec ședea pe strada Școalei nr. 799 (Schulgasse), după care s-a mutat în stradă Sfintei Treimi nr. 1. (Dreifaltigkeitsgasse). Colegii de pe atunci ai lui Eminescu își mai aminteau de acestă locuința. Casă se află peste drum de bisericuța de lemn Sf. Treime și era a bisericii. Odăile acestea slujiseră că chilii pentru călugări. Tovărășii de pensiune ai lui Eminescu erau doi frați Ștefanovici, care locuiau într-o cameră
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
avea...” și ”Din străinătate” publicate ulterior , fuseseră scrise înaintea acestei poezii. Poezia a apărut în broșură „Lăcrimioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți la mormântul preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul” în anul 1866. În această oda funerară cu elemente de elegie care amintește de muzică sferelor, are un ton solemn, înalt, versul scurt, cu srofe cu o simetrie perfectă, unde se pot identifica repetiții, inversiuni, verbe la timpul prezent, la imperativ, pronume la persoana a doua, forma scurtă, epitete, hiperbole etc, imagini vizuale
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
prin imaginea unei lumi cu reguli diferite pe care naratorul o descrie pilduitor “în vederea luminării răbdătorului cititor” și cu un scop precis: „fie ca din noile legende tu să pleci cu ceea ce trebuie să pleci”. Aventurile unui Kakanez în Pokerania, amintește de Urmuz sau de Jarry, autorul lui “Ubu - rege”; onomastica este fabuloasă și amuzantă iar întâmplările sunt legate conform legilor textului postmodern, de o crimă; suntem în Kakania de vesela memorie unde trăiesc Pokearni și Barbutani. Pokeranii nu au partide
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
pe care Tatăl Său o făcuse casă omului. Biserica este casa noastră și casa lui Dumnezeu, iar cea mai profundă experiență a Bisericii este cea a unei case.“ Pentru a înțelege adevărata natură și „funcție“ a sărbătorilor, trebuie să ne amintim că creștinismul s-a născut și a fost propovăduit la început în cadrul unor culturi în care sărbătorile și celebrările erau o parte organică și esențială a întregii concepții despre lume și a modului de viață. Pentru omul din trecut, o
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
oculare" ale unor personalități marcante care l-au cunoscut îndeaproape. Mai întâi, iată cum îl descria Sophie Koulomzin, "femeia ortodoxă a secolului XX", care i-a fost profesoară în Franța și apoi colegă în America, la "Sf. Vladimir": "Mi-l amintesc de când era un băiețel de 8 ani, elev într-o clasă la care predam marțea și sâmbăta în școala noastră din Paris. A fost înzestrat și sclipitor și un liturgist remarcabil, dar aș zice că adevăratul lui geniu stătea în
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Ascultam înmărmurită... Nu mă așteptam ca și bărbații să aibe parte de astfel de semne de „slăbiciune”. În mintea mea exista doar imaginea femeii care trebuie să îndure de la bărbat... ce știm că poate îndura (și ce nu vreau să amintesc aici), pentru faptul că este mai slabă fizic. Dar bărbatul? - mă gândeam eu. Și tocmai azi, în libertate, când un divorț nu durează mai mult de câteva ore? Doamne ferește! Ce tot caută „durerea” asta, încă, în mințile națiunii noastre? De ce
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
-ne iar priviri pătimașe, între care nu ar fi mai avut loc nici măcar un fir de praf, darămite sfatul părintesc al unei persoane mature. Dar a veni și seara acelei zile... Și, deși au trecut aproape trei decenii, mi-o amintesc de parcă a fost ieri. Nu știu ce-l determinase, chiar cu câteva secunde înainte de a merge fiecare la casele noastre, să-mi pună acea întrebare scânteietoare, legată de „feciorie”, care a aprins butoiașul în care eu strângeam tăcută pulberea singuraticelor mele bănuieli
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
la urcat plângănd și spunându-i printre lacrimi: ─Ai să afli asta în seara nunții! Până atunci vei ști tot atâta cât știu și eu despre tine și vecina ta. Dar mai bine NU ! Hotărât NU !... Revenind în Spania și amintindu-mi de revederea prietenei mele dragi, care m-a făcut să mă gândesc iar la acei ani minunați ai inocenței mele − ce nu-i pot concepe simplist, ca un fapt „consumat” −, mă întreb: Oare cât m-ar fi costat să
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
acum, pentru tine... dar nu pot face mai mult: Când se stinge o lumânare, o poți aprinde și ea va începe să ardă din nou. Dar, când se stinge o viață, noi nu mai putem face nimic. Ne mai putem aminti, doar, de ea, și atât!... Acolo, în nemărginire, gândul meu, sper să-ți dea o tresărire de aducere aminte a acelor clipe de neuitat, a căror valoare nu am știut-o prețui niciunul prea mult, la acei ani, dar care
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
și se vedea singură nu se mai putea abține și începea din nou să plângă. Slăbise, era abătută și neglijentă cu ea însăși. Stătea mai mult pe afară, prin curte, evitând să rămână mult timp între pereții casei care-i aminteau de cei ce-i dăduseră viață și educație, grație unor eforturi pe care nu oricine le-ar fi putut face. Seara, ca să adoarmă încerca să citească ceva dar tot ce-i trecea prin fața ochilor era încețoșat de gândurile ce-o
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
tot ce-i trecea prin fața ochilor era încețoșat de gândurile ce-o apăsau și-i aduceau în minte chipurile părinților săi dragi. Citea din cartea dragă a poetei Georgeta Resteman. A deschis cartea la întâmplare găsind o poezie de dragoste, amintindu-i de Mircea și povestea lor de iubire. Gândurile-i erau răvășite și-i treceau prin minte toate evenimentele petrecute de când l-a cunoscut pe Mircea: zilele de vis petrecute în Sinaia, violarea ei de către Viorel, accidentul și amnezia ce
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Ce-i va rezerva viitorul? Dacă căsătoria cu Mircea nu va fi una reușită din cauza părinților săi? A aprins veioza și a luat cartea de poezii în mână. A deschis-o la întâmplare. Așa a dat de poezia „Amintire” Îmi amintesc... Te-am cunoscut acolo În grădina fermecată Plină de bunătate și dragoste, Când împleteam amândoi Cununi de stele Așezându-le tăcuți Pe frunțile îngerilor Și sărutâdu-le aura Iar ei, în taină, Ne-au dăruit binecuvâtarea... Am plecat înlănțuiți Pe cărări
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
pentru adulți și pentru delincvenți juvenili. Cheltuielile sunt pe măsură și spirala lor rapid ascendentă a fost unul din motivele pentru care legalizarea drogurilor așa zise minore, cum e marijuana, a fost sprijinită de legiuitori. Continuând controversa cu Jimmy, îi amintesc datele care arată o creștere rapidă a acidentelor de trafic, o scădere a performanței și a funcției cognitive a adolescenților și o rapidă creștere a violenței în statele care au legiferat posesia, folosirea și comercializarea marijuanei. - E adevărat, dar te-
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri by https://republica.ro/sistemul-lui-jimmy-o-incursiune-in-lumea-unui-dealer-de-droguri [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
fără de margini. Eugen venea seara după fiecare examen, doar pentru zece minute, s-o întrebe cum a fost, ce subiecte a avut și cum s-a descurcat. Nu zăbovea de teamă să nu o tulbure și nu uita să-i amintească, de fiecare dată, că abia așteaptă ziua când va deveni majoră, dar că, pentru asta trebuie să dea tot ce poate ca examenul de maturitate să fie o reușită. Alina alerga în casă, își lua cărțile, le răsfoia în grabă
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
a manifestat de la începuturile născocirii acestei forme lirice de către trubadurii italieni Pier delle Vigne și Iacopo da Lentini, care au contribuit la lărgirea dificultății de a pune în pagină Poezia. Pentru a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
aveam telefon. Ceea ce făcea că iarna, când gerul crăpa pietrele Capitalei, Tudor George și Pâcă veneau la mine, unde stăteau de dimineața, până seara. Ei bine, ca să ne umplem timpul, ne jucam „de-a sonetul”, pe rime date. Nu-mi amintesc durata fixată scrierii, dar când se făcea inventarul celor trei creații, Tudor George era, inevitabil, primul care termina tema dată, Pâcă, inevitabil, al doilea, iar eu, inevitabil, ultimul. Motiv care m-a împins în nezdruncinata mea ambiție de a scrie
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DOUĂ DESTINE Autor: Ana Soare Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului Să-ți amintești de noi, așa cum am fost Șiruri de rânduri scrise c-un rost, Cuvinte pe file, rănite de viață Păstrate-n coperți cu titlul pe față. Două destine, o singură rană Și mii de secunde ce-au curs ca să doară, Vise
DOUĂ DESTINE de ANA SOARE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/ana_soare_1458654664.html [Corola-blog/BlogPost/363724_a_365053]