6,246 matches
-
erotice publicate de-a lungul timpului. Cu toate acestea și aici își face loc amatorismul: celebrul "Originea lumii" al lui Gustave Coubert are, în interiorul cărții, titlul "Nașterea lumii"). Ceea ce m-a revoltat însă cel mai mult este articolul Despre femei, amor și sex, care îi dă prilejul autorului de a se lasă în voia misoginismului care pare să-l caracterizeze din plin. Este adunată aici cea mai urâtă colecție de maxime anti-Femeie, colecție pentru care autorul ei ar merita, într-o
Despre amatorism în coperti lucioase by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/17587_a_18912]
-
Zaharia Trahanache - Ion Lucian și Iordache Brînzovenescu a Dan Puric. În sfîrșit, ramolitul și încornoratul Trahanache devine pe scenă, datorită regizorului și lui Ion Lucian, un om politic lucid, energic, fără ezitări, cu o carieră care nu se împiedică de amoruri banale, extraconjugale. Tehnic, riguros, meticulos, scrupulos, Ion Lucian îmbină minunat un stil tradițional cu prospețimea modernității înconjurătoare. Cu Brînzovenescu, Dan Puric face o bijuterie. Artă actorului este desăvîrșită în a prinde stofă unui perfect mediocru arivist, umil, în formă și
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
era, aici, de seră și de seară din cauza semiobscurității saloanelor (sala de muzică și bibliotecă). Dar se ascultau acolo fie lecturi interesante, fie muzică bună. Regina ar fi avut un spirit credul și o imaginație bolnăvicioasa. Așa se explică episodul amorului Elenei Văcărescu (domnișoara de companie a reginei) cu prințul moștenitor Ferdinand. "Domnișoara Văcărescu era atunci o grăsana, foarte mioapa și, cu toată inteligență ei, foarte mitomana". Proiectul căsătoriei celor doi tineri ar fi fost al reginei și al drei Văcărescu
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
epocii franco-italienizant. În fine, ceva comic mai mult. Că viziunea poeticeasca de azi de la Ț. V. "Locuința mea de vară E la țară; Acolo eu voi să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare De parfum și de amor..." (Vară la țară) Zău, a repet a dacă, în general, partea sentimentală a masmediei de azi bate simțirea bardului din Roșiorii de Vede (azi linie de cale ferată importantă). * * * Trebuie să mărturisesc că acest mic volum ferfenițit din Bibliotecă pentru
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
în general, partea sentimentală a masmediei de azi bate simțirea bardului din Roșiorii de Vede (azi linie de cale ferată importantă). * * * Trebuie să mărturisesc că acest mic volum ferfenițit din Bibliotecă pentru toți pe care scrie Alexandru Depărăteanu, Doruri și amoruri, poezii partea I, mă înduioșează... Nu ne despart de ele decît un veac și ceva. În vestul Europei, concomitent și depăsindu-i larg existența, a 1802-1895 a trăia Victor Hugo, pe care Depărăteanu îl va fi văzut în vreuna din călătoriile
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
Pe această am iubit-o într-adevăr. De umbra ei poți fi încă geloasa, mica și dragă Georgetta. Poate, vezi, e crud ce-ți spun, în tine o caut pe dînsa". În unele pasaje e schițata o "filosofie" cinica a amorului, amenințător la adresa statutului de creator: "Femeile, iubind, de cele mai multe ori se depășesc. Bărbații de cele mai multe ori coboară. Putea să se întîmple și cu mine așa, acum cînd m-a ajuns ale demon du midia a deși mă simțeam neutralizat prin
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
bisericii din suflet,JURNAL suspinul de iubire. Alaltăieri, Noiembrie și-a așternut genunchiul,am scris un e-mail vieții mele celei duse, pe chipul vostru vremuit de dor,harfă cu geană de femeie și trup de zaț același vals vă bântuie amorul,rămas în cafeaua de dimineață. trecutului fior. Am numărat neliniștile vocalelor seduse, din fiece pântec de vers așezat pe braț, Iar azi de nuntă, vă uniră-ți trunchiul,privind spre fereastra cu dantură de ceață. într-un amurg cu simfonii
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
sensibil și pasionat de lectură într-un seducteur cinic, care-și rememorează parțial copilăria și adolescența reconfigurând un parcurs existențial presărat cu numeroase aventuri amoroase, unele cu urmări dramatice, altele comice ori hilare de-a dreptul (savuroase sunt paginile despre amorul „tovărășesc” cu voluptuoasa Tenzi). Imaginea de (fals) Don Juan a profesorului de istorie Eduard Dragodan, cu complexul ratării, pe plan profesional, uman, erotic, cu tendințele de culpabilizare (imaginea Gheorghinei, cu pruncul fosilizat `n pântec, imagine pe care Edu o asociază
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
în ierahia Bisericii Catolice, dar și un umanist posedat de pasiunea cărților. Latina și greaca nu-i sînt străine, la fel ca grija de a da o gramatică a limbii italiene, pe care o consideră mai nimerită a exprima chinurile amorului decît aseptica limbă liturgică - latina -, a cărei placiditate scorțoasă, pe cît de potrivită în surprinderea distincțiilor teologice, pe atît de inadecvată era în sesizarea voluptăților ilicite. Pe scurt, Bembo face trecerea de la altar la trivium, la răscrucea drumurilor, unde oamenii
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
de coajă efemeră a unor dorințe joase, concesie pe care îndrăgostitul nu e dispus s-o facă. E de prisos a ne întreba în care din cele trei variante credea cardinalul cu trei bastarzi, cel mai plauzibil răspuns fiind că amorul se trăiește alternînd cele trei variante: cînd fornicație bezmetică, cînd sublimație culturală, cînd aspirație divină. Trei fețe ale aceluiași demon, meritul lui Bembo fiind că le descrie fidel prin mijlocirea celor trei personaje masculine. E de remarcat prezența celor trei
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
Strofa ultimă a poemului (ed. Maiorescu): Am voit viața-ntreagă să pot răscula poporul Cu gîndirile-mi rebele contra cerului deschis - El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis Pe un înger să mă-mpace, și-mpăcarea - e amorul. În „Convorbiri literare”, 1 aprilie 1873, versul prim se prezintă astfel: „Am urmat pămîntul ista, vremea mea, viața, poporul”. Maiorescu surprinde aici o vădită inadvertență: demonul declară că a urmat pămîntul, vremea etc. cu gîndirile lui rebele. Formularea nu e
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
milă, și n-avem crezare,/ Noi trecem, care de război, spre zare,/ Ducînd cu ele moarte și tăcere” (Noi care nu simțim). E o ecuație corectă; Lucica știe prețul frigidității din orgoliu. Cînd iese din complexul trufiei cu dispunere spre amor, Lucica scrie cam de toate și-n destul de multe feluri. Poate face sămănătorisme de romanță (sau romanțe de sămănătorism) ca oricine: „E iarn’afară, stau la tors/ Și focul îl ascult,/ Mă fură gînduri de demult,/ Tu nu te-ai
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
reporterii Cancan TV vor fi peste tot, oricând, si va vor arăta vedetele dincolo de barierele de imagine pe care încearcă să le traseze între ele și public. Doar la Cancan TV veți afla în premieră și superexclusivitate poveștile ascunse de amor, infidelitățile șocante din "lumea bună", culisele divorțurilor, dedesubturile incendiare din viețile milionarilor și toate celelalte amănunte picante despre vedete. Nu vom exploata bârfele, ci ne-am propus să documentam "chirurgical", dacă îmi este permis, fiecare pont legat de o celebritate
Cancan TV începe din 31 august, la Kanal D () [Corola-journal/Journalistic/25370_a_26695]
-
mare - la care a colaborat; mai apare, în plus, și prin Cosînzeana din 1914. Din fotografia pe care i-am văzut-o pare destul de urîțică și cam colțuroasă, așa că o premisă necesară (dar nu și suficientă, firește) pentru drama de amor putea exista. Cu sau fără ea, Ada le suferă dramatic eminent. Practic, ea începe chiar cu de jale și de doliu amoros. E deja părăsită în primele (ce zic primele, în chiar prima!) poezii și nu-și revine din traumă
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
alean (carei poate fi luat și de notă simbolistă, dacă n-ar fi toate sămănătoristele bolnave de aleanuri și tînjeli) anume potrivite ca decor idilic de contrast la drama proprie. Natura exultă, fata suferă, cam asta e rețeta sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se drăgălească sub plopii de la răscruce și-n mijlocul unui peisaj mirific, după standard („Pe sub poala cenușie/ A doi plopi ce nu mai tac,/ Drum din sat și drum din vie/ Se-ntîlnesc și
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
verigă/ L-au făurit acolo credințele de ieri./ În zornăirea-i surdă nici nu mai știu ce strigă/ Din tot amarul zilnic înnăbușitei vreri” etc. (Eu port un lanț în suflet...); totuși, această caligrafie cumplită nu pare simplă concluzie de amor, ci reflecție de viață, meditație pe propria biografie; ce-i drept, tare amară. Dar vine îndată și un nou roi de suferințe din amor, la fel cu primele. Ca toate Didonele române (și-s multe!), și Ada mai găsea alinare
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
etc. (Eu port un lanț în suflet...); totuși, această caligrafie cumplită nu pare simplă concluzie de amor, ci reflecție de viață, meditație pe propria biografie; ce-i drept, tare amară. Dar vine îndată și un nou roi de suferințe din amor, la fel cu primele. Ca toate Didonele române (și-s multe!), și Ada mai găsea alinare la natură, unde face gingășii în funcție de calendar (cum zicea Lovinescu) și de momentul zilei (e scrupuloasă și la calendar și la ore). Anotimpurile o
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și empatică precum plopii (cu „sărăcia” de har a cărora Ada se identifică; dar și cu propulsia lor spre cer). Chiar și-n plină dramă de amor, printre ofuri și suspine radicale, dacă - și cît - stă în natură, Ada se pierde în reverii: „Sub poale de sălcii,/ Cu ochiul deschis,/ Aievea mă fură/ Un limpede vis” etc. (Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
poetului, de la începuturile suprarealiste până la anii maturizării și consacrării. „Recurgând, în egală măsură, la materialul oferit de mitologia greacă și de creștinism, Embirikos se înfățișează ca profet al unei religii suprarealiste, ce își propune să concilieze contradicțiile din lume prin intermediul amorului carnal ridicat la rangul de principiu cosmic universal. Erosul nu mai apare însă singur și biruitor ca odinioară, ci indestructibil legat de thanatos” - notează cu privire la ultima și cea mai fertilă etapă de creație a poetului traducătorul Antologiei, Tudor Dinu, în
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
tinerii traducători, eveniment găzduit generos de Ambasada Republicii Elene din București. Despre volumul Săvârșitu-s-a - eseuri al căror punct de plecare îl constituie fotografii mai mult sau mai puțin celebre care, grupate în șapte mari secțiuni tematice (istoria, propaganda, oamenii, războiul, amorul, moartea, lumea), recompun momente din istoria zbuciumată a secolului XX (între ele figurează și evenimentele din decembrie 1989 din România) - au vorbit Excelența Sa Grigorios Vasilokonstantakis, ambasadorul Greciei în România, coordonatorul proiectului și al Departamentului de Studii Neoelene, Tudor Dinu, prof.univ.
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
căci, liric absolut, în fond, este perceput mai degrabă în latura sa tehnic-combinatorică, drept un „maestru al versificației”... Această ambiguitate face ca orice adeziune să fie, în cele din urmă, o non-adeziune, de unde solitudinea paradoxală a celui înconjurat cu atâta amor intelectual. Publicistica este, în consecință, atât o compensație a solitudinii poetului, cât și un turnesol al existenței ei în textura spiritului său. Ceea ce ne obligă să mutăm accentul, în exegeza poeziei, dinspre formă înspre fond, dinspre figurile discursului înspre figura
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
iubirii. E o cutezan s ncerci s te conectezi la realitatea n scut un vis, un meteor din alte lumi. O apari ie ț să i a a care l-a inspirat pe Eminescu. A iubit fiin a i nu amorul, un inegalabil n literatura rom n . ai lung prilej pentru durere (Ce e amorul?), cum ar tinde s Revin mereu altfel la Eminescu. Ceea ce sunt i ăă s a a cread ignorantul om al zilelor noastre. datorez. Copil ria Unde
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
vis, un meteor din alte lumi. O apari ie ț să i a a care l-a inspirat pe Eminescu. A iubit fiin a i nu amorul, un inegalabil n literatura rom n . ai lung prilej pentru durere (Ce e amorul?), cum ar tinde s Revin mereu altfel la Eminescu. Ceea ce sunt i ăă s a a cread ignorantul om al zilelor noastre. datorez. Copil ria Unde e ți, copil rie, / Cu p durea ta ia a ț a a a
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
Cu cat o femeie era mai atractivă pentru un bărbat, cu atat supraestimarea dorințelor lor era mai mare. Cercetătorii recomandă femeilor să fie mai explicite și mai clare în dorințele și intențiile lor. Astfel, se vor putea evita dramele în amor.
STUDIU: Bărbaţii urâţi au şanse mai mari să cucerească femeile frumoase () [Corola-journal/Journalistic/24171_a_25496]
-
peste cei mai Inima-mi spre tine-ntorn? Tot astfel când al noastru dor / buni dintre cei buni. El nu este atât Mai suna-vei dulce corn Pieri în noapte-adâncă, / Lumina singur, cât este singular. Versurile sale Pentru mine vreodată? stinsului amor / Ne urmărește încă.” retorice au putut încuraja revoluții, Ultima strofă din poezia “La steaua” stigmatizând răul social, “orânduirea rezonează același sentiment unic, ușor cea crudă și nedreaptă”, retorica traductibil, din ultima strofă a poeziei “Scrisorilor” s-a manifestat ca bun
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]