395 matches
-
e acela. Dilema Veche, iunie 2008 Woody vs Dosto Visul Cassandrei/Cassandras Dream (SUA, 2007), de Woody Allen Crime și delicte (1989) e primul film în care Woody Allen a încercat să-și dramatizeze riguros convingerea că universul e amoral și neguvernat de nici o divinitate, după nici un fel de plan. Martin Landau juca rolul unui respectabil oftalmolog care apela la fratele său interlop ca să-și elimine amanta nevrotică atunci cînd aceasta ajungea să-i pericliteze armonia familială. Oftalmologul era cuprins
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
disponibilitatea pentru cunoașterea unei culturi văzută sub semnul minoratului. Pentru a ajunge la un acord parțial cu Radu Stanca, dar într-un sens care-i confirmă propriile idei, Ion Negoițescu concede acestuia justețea unei abordări morale, din afara operei, a conținutului amoral al comediilor lui Caragiale. La final, despărțirea de Maiorescu cu interpretarea sa „firească sufletului estetizant” devine paradigmatică. Ea reprezintă ultimul gong al acestei polemici, care relevă încer carea euphorionismului de a deschide un alt drum culturii române. Discuția dintre cei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Tatăl nostru”, rostit în cor. Cu alte cuvinte, dacă păruiala să fie sau nu precedată de rugăciunea împărătească! Alte voci cer introducerea în școli a religiei ca obiect de studiu obligatoriu etc. În definitiv, dacă avem corupți care luptă împotriva corupției, amorali care vorbesc în numele moralei, de ce n-am avea și atei evlavioși? N-aș fi scris aceste rânduri dacă, fără a cuteza să mă consider un drept-credincios, de foarte multă vreme n-aș nutri profunda convingere (e cea mai profundă dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
forța Legiunii. Într-un târziu, când am plecat, înțelesese definitiv că nu va fi niciodată proclamat comandantul Mișcării Legionare și cred că de atunci a început să manevreze cu Ică și cu ceilalți oameni de casă, printre care și lepădătura amorală Rioșianu, om fără niciun principiu, ruinat de câteva ori la cărți și plecat din armată cam pentru același bun renume! Reînhumarea la Predeal a câtorva sute de legionari uciși prin lagăre sau arși la crematoriu după ce fuseseră măcelăriți în beciurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
se face că trăim într-o lume schizofrenică: morala este ori religioasă ori nu este deloc. Acest deloc înseamnă de fapt mass-media (mai ales audiovizualul) care, atunci când nu face emisiuni festiv-religioase, tratează problemele omenești adesea, cu foarte mici excepții, fie amoral, fie imoral. Cazul Adriana Iliescu ne aruncă la suprafață toată premodernitatea noastră într-o lume postmodernă. Câțiva moraliști și eticieni oficiali, exclusiv bărbați și exclusiv din lumea medicală sau religioasă, dau verdicte despre cazul unei femei vârstnice, fertilizată in vitro
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
plagiatul din prima jumătate a veacului al XIX-lea greșesc. Pe vremea Contemporanului însă, oameni sus-puși, profesori de universitate și de liceu, nu mai pot fi tratați ca un Anton Pann. Aceștia, acumulând prin furt capitalul intelectual, românesc, sunt vinovați. Amoral sau imoral, plagiatul a fost fatal, până la un punct - util. Dar trebuia să i se pună un capăt, trebuia să se înceapă o dată mai mult asimilarea decât introducerea culturii - și Contemporanul a reprezentat, în istoria culturii românești, lupta împotriva acumulării
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
șireți, dacă nu deștepți, cum e Cațavencu; și oameni proști, ca Trahanache, Farfuridi etc. Apoi oameni morali, din punctul de vedere al moralei personale, ca Trahanache, Farfuridi poate, dar care, când e vorba de "politică", devin imorali sau mai degrabă amorali; oameni imorali ca Tipătescu, Cațavencu etc. În sfârșit, din punct de vedere politic, unii, cea mai mare parte, "moderați"; alții, "subversivi" în vorbe, cum e Cațavencu; alții, material pentru demagogia subversivă, ca Ionescu și Popescu (e o întreagă filozofie în numele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
își vând femeile fie pentru bani, fie pentru protecție, adică tot pentru bani. Și le vând în modul cel mai natural, așa că am putea zice că inferioritatea lor sufletească merge până acolo, încît ei nu sunt imorali, ci, mai jos, amorali. Aceeași imoralitate, căptușită cu prostie, caracterizează și presa, acea instituție care este școala oamenilor maturi și care e menită să formeze opinia publică (Boris Sarafoff!, Sinuciderea din str. Fidelității etc.). Și aceștia formează publicul român, clasa conștientă a țării, "țara
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atunci când rezultatul nu avea neapărat o portanță spirituală reală. „A fi paradoxal - a Îmbrățișa idei și opinii Împotriva firii care șochează bunul-simț sau contrazic ceea ce e mai mai mult sau mai puțin acceptat - devine un categoric imperativ estetic (și implicit amoral). Și cere Întotdeauna un anume fel de extremism (teoretic)”, precizează Matei Călinescu. Aceasta ar putea constitui o cheie pentru citirea unora din fragmentele selectate din Caiete. Ar putea contribui, Într-un fel, chiar și la Înțelegerea celor mai scandaloase afirmații
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se mai prezenta, În aceleași note, drept mongol, ungur, slav, reprezentant al unor popoare, deci, care nu prea erau cunoscute pentru prietenia cu evreii sau cu „anti-antisemiții...”. Acesta și alte citate scandaloase se amestecă Într-un mod foarte personal („implicit amoral”, cum accentuează Matei Călinescu) și intră În dialog cu multe formulări opuse, contradictorii, stimulatoare, cu idei originale, cu Întrebări grave. Provocator amestec de bravură sui-generis. Dintr-o carte de aproape o mie de pagini, diferiți cititori ar alege fragmente diferite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
valul nihilist al odernității, pentru că inconștientul este de fapt o reprezentare apofatică a sufletului; știm că exista ceva insondabil, care trimite ecouri dar care nu se poate deschide niciodată reprezentării; de Îndată ce o face, inconștientul nu mai e inconștient. Inconștientul e amoral, ca și natura; e individual și unic, deși subordonat unui inconștient colectiv de care dă seama o cultură și o psihologie. Or, tradiția locuiește o cultură, nu dă seama de ea În raport cu altele (deși există și tradiția unor raporturi culturale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
adus pacientul în conflict cu societatea. De asemenea, ca o trăsătură asociată poate fi prezentă și iritabilitatea. Tulburarea de conduită din copilărie sau adolescență, cu toate că nu e prezentă în mod invariabil, poate aduce un suport diagnostic. Include: tulburarea de personalitate amorală, antisocială, asocială, psihopată și sociopată. Exclude: tulburările de conduită (F 91.Ă 301.83 Tulburarea de personalitate borderline F 60.3 Tulburarea emoțional-instabilă de personalitate TP Borderline Un pattern pervaziv de instabilitate a relațiilor interpersonale, a imaginii de sine și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un sens arogant al valorii de sine și indiferență fața de binele altora. Exploatează pe alții și așteaptă o recunoaștere și considerație socială specială fără să-și asume responsabilități reciproce, ignorând drepturile altora. Relația cu alții e lipsită de scrupule, amorală și înșelătoare. Exploatează pe alții și îi umilește, îi escrochează, îi disprețuiește. Este abil în influențarea socială a altora, este captativ în vorbă, poate fi fermecător și afișează o mască de inocență. Psihopatul nesincer („disingenous”Ă. Se aseamănă cu TP
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
relație interpersonală dincolo de un suport firesc, afectiv sau altfel motivat. POTTER (2006Ă analizează faptul că manipularea poate avea o componentă psihologică și nu neapărat una etică, fiind deseori expresia dificultății de relaționare afectivă profundă a tulburărilor de personalitate. Manipularea patologică, amorală a celor cu tulburări de personalitate se realizează fără compasiune, fără luarea în considerare a problemelor și suferințelor celuilalt, fără rușine sau sentiment de culpă, fără rezonarea interafectivă empatică dintre Eu și tu. Ea se poate articula cu conduite duplicitare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
plan suprapersonal, socio-politic, ca de exemplu în nesinceritatea propagandei și diplomației. E un aspect similar cu celelalte direcții de comportamente anetice deja comentate. Egoismul și negenerozitatea. Manipularea, chinuirea, ignorarea, duplicitatea sunt comportamente interpersonale - și sociale - particulare ce pot avea valoare amorală sau imorală. Subiectul cu tulburare de personalitate are, cel mai des, o raportare la sine egocentrică. El este egofil, uneori cu o bună părere - de factură narcisică - despre sine, grandios și megaloman, considerând că totul i se cuvine. El poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mult sau mai puțin, la persoane care sunt diagnosticate ca având tulburări de personalitate, sunt etichetate categorial sau configurate dimensional. Prezentăm în continuare o astfel de listă de termeni, aleși aleator, și care poate fi, desigur, completată de oricine: rău, amoral, imoral, iresponsabil, necinstit, neomenos, criminal, mizerabil, laș, exploatator (al firii altoraă, manipulator (autocrată, disprețuitor, lipsit de stimă și respect (față de ceilalțiă, fără scrupule, excroc, profitor, calomniator, brută (brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
realitatea persoanei umane sunt și ele o „creație” istorică, la fel ca filozofia sau creștinismul, și la fel, conceptul de tulburare de personalitate, de psihopatie. Ne este și acum greu să înțelegem cum de există unele cazuri monstruoase de personalitate amoral patologică după cum ne e dificil să „explicăm” dragostea nețărmurită, credința adâncă, bunătatea, fanatismul, creativitatea, toate aceste aspecte ale firii noastre, ale endogenului ființării noastre, ce ne poartă pe meleagurile acestei lumi. În acest context ne putem întreba, fără a tenta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
speciile și idiosincrasia biologică. Acest fel de instruire reflectă prea ușor scopul profesorului și ignoră valorile și limitele celui care învață. Maslow îl viza pe Skinner (1948) și consideră că e îndreptățit să numești acest tip de învățare ca fiind amoral (amoral learning). În continuare, Maslow compară toate acestea cu un alt tip de învățare, de obicei inconștient, și care, din nefericire, se produce mult mai mult în afara clasei de curs decât înăuntrul ei. Acesta se produce în marea experiență a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și idiosincrasia biologică. Acest fel de instruire reflectă prea ușor scopul profesorului și ignoră valorile și limitele celui care învață. Maslow îl viza pe Skinner (1948) și consideră că e îndreptățit să numești acest tip de învățare ca fiind amoral (amoral learning). În continuare, Maslow compară toate acestea cu un alt tip de învățare, de obicei inconștient, și care, din nefericire, se produce mult mai mult în afara clasei de curs decât înăuntrul ei. Acesta se produce în marea experiență a învățării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile ființei instinctualitatea se ridică la suprafață, atotstăpânitoare. Distincția între imoral, amoral și moral, străină personajelor (ipostaze ale candorii, crede I. Negoițescu), este trimisă la plimbare și de autor. Se reiterează în exces, cu tente de rău gust literar, descrierea unor momente de explozie a senzualității. Un laitmotiv emfatic trece în prim-
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
asociative”. Putnam a putut demonstra că „[...] în unele regiuni ale Italiei există o efervescență a asociațiilor care îi fac pe locuitorii lor să rivalizeze cu «asociații prin naștere» din America lui Tocqueville, în timp ce locuitorii altor regiuni respectă fidel tiparul «familiștilor amorali» izolați și suspicioși, așa cum îi descria Banfield”. Cifrele privind apartenența la asociații sunt strâns corelate cu calitatea guvernării din diversele regiuni ale Italiei. 4) Cititorii ziarelor „Tocqueville insistă și el asupra legăturii care se manifestă, în societatea modernă, între vitalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
norocul, cât și pierzania noastră. Este elementul central și, de departe, cel mai important al condiției noastre sociale împărtășite: orice sistem care îl neagă, așa cum este ‘antropologia interpretativă’, reprezintă o travestire dezgustătoare a situației noastre reale. Existența cunoașterii transculturale și amorale este o realitate a vieților noastre. Nu spun că asta e bine; dar sunt absolut sigur că e un fapt real. Trebuie să constituie punctul de pornire pentru orice antropologie sau gândire socială cât de cât adecvată»”105. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care ne-a dat-o creștinismul este aceea de la trecut la viitor, de la greu la ușor, de la rău înspre bine. Suntem ființe profund morale pentru că suntem creștini. Celelalte religii nu conțin conceptul de moralitate sau sunt pe de-a întregul amorale. Pentru că se poziționează, în sfârșit corect, în raport cu lumea, cu oamenii, cu realitatea și cu Dumnezeu, creștinul este prima ființă cu adevărat eliberată și liberă. Omul este om, el se raportează la Dumnezeu, la natură și la ceilalți oameni. Odată cu creștinismul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ai încredere într-un magazin nu-i mai ești client,pur și simplu. Revenind la contextul inițial invocat al dezbaterii despre morală,trebuie să spunem că ne aflăm în mod clar în fața unui atac pe care l-aș califica drept amoral și nu imoral. Spun asta pentru că imoralitatea presupune o anumită cunoaștere a situației în care te afli,o asumarea a distincției dintre bine și rău, pe când amoralitatea este o stare, o ființare, în afara binelui și răului, nespecifică ca dimensiune culturii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dăunătoare, de care nu vorbește nici un socialist, a inadecvării acestui tip de construcție socială la om și la tot ceea ce înseamnă umanitate. Socialismul a fost antiuman și ne-natural, măcinat profund de o criză economică ascunsă. A fost o lume amorală, în care statul era totul și hotăra pentru tot. Socialismul nu putea amputa personalitatea umană și individualismul ca mod de acțiune și comportament personal și social. Dincolo de aceste considerente criza economiei socialiste putem spune că se caracterizează prin: existența inflației
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]