1,343 matches
-
și tiribombe de ultimul răcnet, care suspendă, aruncă și prind doritorii de senzații tari direct deasupra abisului. OK, OK, Las Vegas e așa de grandios încât până și drăcușorul critic care nu mi-a dat pace de când am traversat Atlanticul amuțește plin de respect și își retrage coada-ntre picioare, revizuind mai toate ideile preconcepute și pretinzând adesea contrariul. Dau un exemplu: e-adevărat că multe dintre atracțiile orașului sunt inspirate din construcții monumentale ale Europei antice, dar ele nu arată
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
sufletului. Acolo te contopeai cu divinitatea, simțeai că ești un întreg, că trecerea ta prin viață nu mai era grăbită, că te găseai exact acolo unde ți-a fost sortit să ajungi. Erai pătruns de liniștea adâncă. Lumea din jur amuțise. Mai mult, făcuseși pace cu tot ce te înconjura, ba chiar și cu tine însuți. Fibra fină a lemnului pardoselii era rotunjită de atâția pași câți au fost făcuți de-a lungul timpului. Grădina templului este originală, așa cum a fost
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
frumos doarme! Ei bine, numai un fotograf adevărat ar putea să surprindă într-o singură secundă o poveste de viață. De multe ori, o clipă din timpul ăsta nemilos, poate reprezenta eternitatea. - Dar și figura tatălui este foarte expresivă... Henri amuți și ridică privirea extaziată spre Matei, iar acesta, mulțumit, zâmbi. - Unde sunt? - Cine? - Părinții dumitale... - Astăzi se împlinesc șapte ani de când ei nu mai sunt printre noi. - Îmi pare rău, se întristă Henri. Și-l privi curios pe Matei în
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
Acasa > Poezie > Delectare > SĂRUTUL PRIMULUI DANS Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-au amuțit privirile flămânde și s-au pierdut pe loc în ochii tăi, pe buzele, petale sângerânde, ce au aprins în mine vâlvătăi. În părul tău se ascunsese-o rază și-ți mângâia zulufii jucăuși, copii uitați de mama ce-i veghează
SĂRUTUL PRIMULUI DANS de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363696_a_365025]
-
să te văd toată ziua, să te cocoloșesc, să te apăr, să te știu că ești sora mea, să te iubesc, doar, ca pe o soră. Na, că am spus-o! exclamă el și continuă profitând de faptul că Romelia amuțise, privindu-l năucită. Da, Romelia, draga mea, să nu te sperii și te rog să mă asculți până la capăt. Eu cred și nu doar cred, sunt sigur că te iubesc. Știu că pentru tine este un lucru nou, neobișnuit, s-
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
mai mult de trei camere, după o programă comună pe care ministerul o va comunica după data de 1 octombrie 2014... 7. - Noul Papă ales la Vatican a ieșit azi la binecunoscutul balcon pentru a face o declarație care a amuțit numerosul public îngenuncheat la binecuvântarea pe care înaltul prelat o dăduse în prealabil. Șeful Bisericii Catolice a declarat, cât se poate de scurt, fără echivoc: „Da, este adevărat, am fost și sunt un agent al KGB și membru al celei
O ZI PLINĂ DE CONTRADICŢII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350433_a_351762]
-
1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cum să mai pot trăi Când n-am cui să-mi spun dorul ? Cum să mai pot visa Când tu mi-ai oprit zborul ? Cum să mai pot cântă Când cantul a amuțit? Cum să mai pot iubi Când tu nu m-ai iubit ? Cum să mai pot zâmbi Așa cum tu-mi spuneai, Când totul este trist, Pasărea-i fără grâi? Cum să mai pot zbura Când aripile-s franțe ? Nici bunul Dumnezeu
CUM SĂ MAI POT TRĂI? de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348589_a_349918]
-
prima picătură de ploaie. Si-aici, pe scoarță noastră terestră, am să mă odihnesc până soarele mă va usca. Lasa-mi mie cerul, căci tu esti marea. Canta-mi în valuri când vântul nu-mi va mai purta glasul. Am amuțit privindu-ti nesfârșita frumusețe. Mă oglindesc în tine și colindam spre infinit. Lasă-mă să-mi întind brațul stângaci spre tine, să-ți prind sufletul pe pânză și dintr-o suflare, lumi să iți pictez cum n-ai văzut vreodată
ODA SCRIU ASTAZI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348736_a_350065]
-
avea un har, cu care nu mulți sunt înzestrați: știau să cânte frumos. Intuitiv parcă, l-a provocat pe Salvatore, rugându-l să cânte o melodie calabreză. „Când a început să cânte Terra straniera, toți câți eram la masă am amuțit. Salvatore avea o voce superbă, de bariton veritabil. Timp de câteva minute în restaurant s-a făcut o liniște prin care răzbăteau doar inflexiunile vocii lui minunate”. Le-a povestit comesenilor că mai avea patru frați și toți aveau darul
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
fi un amănunt în zodie de vânt, Dar visul este vis.N-am cum să vin, să-mi fii, Zălog îți las un mac în fiece cuvânt! Păstrează-l în albumul cu amintiri perene, Iar dacă-n stoluri gânduri vor amuți de ploi, Uitări să-ți lege ochii cu flori de sânzâiene, Ne-om regăsi în raiul visat de amândoi. Refugiu să găsești sub cruci de rugăciune, Alin să-ți fie fluturi cu trupuri de brocart, Sub pleoape să porți îngeri
ÎŢI LAS ZĂLOG UN MAC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349331_a_350660]
-
chelnerițe tinere și drăguțe. I-am făcut semn uneia și a venit. Am comandat, și-a notat într-un carnețel și a plecat. După zece minute am chemat-o iar: - Se aude ceva cu comanda noastră ? - Ați comandat ceva ? Noi amuțim pentru moment. Apoi îi repetăm comanda și în sfârșit vine cu berile. După o jumătate de oră situația se repetă. Noi comandăm, ea se plimbă de câteva ori printre mese după care vine la noi cu o ezitare în voce
LA COPAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349432_a_350761]
-
întâmplat, dar aceștia nu le recunosc și bolborosesc într-una ceva neînțeles. Privirea lor este rătăcită de parcă-l văzuseră pe Satana. Și chiar așa era! Îi strânseră în brațe și îi mai liniștiră. Nu puteau însă articula nici un cuvânt de parcă amuțiseră. - Oare ce s-a petrecut în sat? - se îngrijoră Giorgiana. - Pe cine ați văzut de v-ați speriat așa tare? - întrebă Giovana. - Pe dracul! - exclamă deodată John. Din acest moment nimeni nu mai întrebă nimic și se ghemuiră unii în
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
despre mine că sunt bine”. Binele pe care ți-l doresc, de data aceasta și prin mail, înmiit, ție și celor dragi. Dacă sunteți nerăbdători și insistenți s-ar putea să îl forwardez și vouă, Neostoiți Prieteni Și Colegi Dramatic Amuțiți! Pentru început, Drag Univers Odios, îți confirm faptul că Țânțarul-Tigru a ajuns și pe la noi. A sosit cu bine și întreg, adică cu toate cele douăzeci de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
despre mine că sunt bine”. Binele pe care ți-l doresc, de data aceasta și prin mail, înmiit, ție și celor dragi. Dacă sunteți nerăbdători și insistenți s-ar putea să îl forwardez și vouă, Neostoiți Prieteni Și Colegi Dramatic Amuțiți! Pentru început, Drag Univers Odios, îți confirm faptul că Țânțarul-Tigru a ajuns și pe la noi. A sosit cu bine și întreg, adică cu toate cele douăzeci de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Acasa > Strofe > Atasament > POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului I-a zărit prinși într-o îmbrățișare. I-a urmărit amuțită de la distanța privirii. Ochii i s-au prăbușit la picioarele sensurilor fără putință de strălucire, zilele s-au șters de culori și nepăsarea pentru înfățișarea formelor s-a înfiltrat în rostogolirea trecerii. Asista neputincioasă la sincronii și nesincronii pe tărâmul
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
s-a făcut rău de la legănarea bacului, cred că e de înțeles! Se strânse în brațe, făcându-se mică în dreapta lui și nu mai scoase nici un sunet din acel moment. Nu pentru că ar fi supărat-o bruschețea lui, ci pentru că amuți de-a dreptul cu privirile lipite de cerul tăiat de un stol de lebede. Mișcările ample, elegante și precise o lăsară fără voce. Apoi urmări zborul razant al unor stârci. Zăvoaiele apăreau și dispăreau de unde nu te așteptai, ca niște
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
unele chiar îi reușeau. Pe nevastă-sa am văzut-o în biserica Santa Croce din Florența, la mormântul lui Michelangelo, silabisind “pictori et architecto” și trăgând concluzia: - Ia uite, ăsta a fost și pictor și arhitect! Chestia asta m-a amuțit complet, nu-mi închipuiam că printre cei care au dat destui bani să meargă în Italia, se poate găsi cineva care n-a auzit în viața lui de Michelangelo. Probabil avea și ea calitățile ei, nu le poți avea pe
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
soare, ca un turn babel, unde se plimbă numai umbre de oameni care caută cu înfrigurare fericirea și n-o găsesc, sapă după ea, fac arheologie, în zadar, fericirea fuge de ei ca o nebună ieșită din balamuc, filozofii au amuțit, nu mai dau lecții, lumea merge într-o singură direcție, pământul se va învârti după nevoile noastre de dragoste, numărăm și suntem numărați, lipiți în dosare, cu cv-iuri cu tot, cu iubite, frați, părinți, așa mergem toți spre cer, alunecăm
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
însăși. Tonul elegiac din poezia „Început de iarnă” - prefigurează vârstele scurse pe nesimțite. Poemul are nostalgia unui lied, muzicalitatea și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
să mă mut... Setea mă mistuie și arderea doare, Fântânile au încremenit la hotare, Cumpenele stau răzimate de cer, Vai, satele noastre, Doamne, cum pier! Hristoși părăsiți, răstigniți la răscruci, Nici nu mai știi spre unde s-apuci, Clopote ruginite, amuțite în rugă, Mă simt parcă mai umil ca o slugă... Scriu despre Sat, el nu mă aude, Îl strig pe nume și nu-mi răspunde, Scurmă întunericul ca o cârtiță-n humă Prin liniștea mea pârjolită de brumă... Nicolae Nicoară-Horia
SATUL DINTRE AMINTIRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365323_a_366652]
-
Intrați repede odată cu cei citați! Și nu uitați, să păstrați liniștea acolo... La semnul aproape disperat al Evdochiei, ceilalți au luat-o pe brațe pe biata femeie și au adus-o în sală. S-a făcut liniște. Toată asistența a amuțit la vederea acelui grup de oameni care o purtau pe femeia ce-și ținea disperată pălăria pe cap cu amândouă mâinile, în timp ce geanta ei neagră se clătina pe sub bărbie, agățată de un braț. Femeile încercau să-i aranjeze ținuta, că
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
dealuri Scuturându-și pletele Și punându-și voaluri, voaluri Schimbă toate zilele. Ba îngheață, ba dezgheață Amăgind cântările Ori de nu ascunde-n ceață Toate depărtările! Ziua zburdă în căldură Pe toate cărările, Noaptea-n ger și plin de ură Amuțește zările. Acum ninge, acum plouă De nu știi ce să mai crezi! Viața o împarte-n două Și o ferecă-n amiezi. Iar o bufniță bizară Dintr-un plop îmbătrânit Zice că e primăvară! Doar că... încă n-a venit
FĂURAR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365540_a_366869]
-
gândim; Ai băut cafea cu șoricioaică Și-ai plecat la Ceruri cu Vadim. Bietul ar fi vrut să mai rămână, Că dușmanii Țării n-au murit; Unii cred că ești cu ei pe mână Și că doar așa l-ați amuțit. Alții cred c-ar fi putut să moară Pentru că în piept i-a ars mereu Pălălaia dragostei de țară Și iubirea pentru Dumnezeu. Mulți nu-și amintesc decât păcate, Folosindu-și ura ca atu... Dacă le-a făcut sau nu
HOȚOAICA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365557_a_366886]
-
în care au dat teză, ziua în care toți aveau certitudinea că în următoarele cincizeci de minute vor scrie despre Vianu. Nu a fost să fie așa. - În teza de astăzi veți trata dramaturgia contemporană. Pe moment întreaga clasă a amuțit pentru ca apoi să înceapă a se dezlănțui “efectul Vianu”: - Nu, nu, nu, dați-ne Vianu! - Nu se poate așa ceva; gândiți-vă că se apropie bacalaureatul, la care nicicum nu vă veți putea alege subiectele... - Vă rugăm din suflet, dați-ne
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CERC DESCHIS Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului ai strâns în tine grația nopții. firele de iarbă au amuțit. nici foșnet ars, nici tunet fără plete, nici fulger stins... viață ai risipit... în parcul circului, copacii fură chipuri. falduri de întrebări se-aștern deschis. în mine păsări au murit. lasă pe trunchiuri rupte umbre. în primăvară, totu-i amorțit
CERC DESCHIS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364915_a_366244]