1,257 matches
-
holul unei gări înainte de răsăritul soarelui. Pe scurt, o cucernicie insipidă a tăiat calea vertijului și pe cea a vestigiului și în loc să meditezi ca un romantic de bună credință asupra curgerii timpului și asupra precarității condiției umane, te gândești, abia amuzat, la necuviințele facsimilului și ale ieftinătății în domeniul celor sfinte. Aceste locuri de memorie care sunt față de amintirea lui Iisus ceea ce este flecăreala față de cuvânt cu excepția, desigur, a construcțiilor cruciate cum ar fi mica sală gotică a Cenaclului, lângă mormântul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dar nu-i mai puțin adevărat că dacă această manifestare, foarte spectaculoasă, ar fi avut loc, spre beneficiul României, meritul ar fi revenit diplomatului nostru așezat de ani de zile pe pămînt englez... Domnul Brătianu asculta povestea mea cu uimire amuzată, dar nu-l convingeam. Multe alte nepotriviri de caracter, idei și comportament urmau să ducă la fixarea sentimentelor sale față de mine într-o atitudine constantă și francă de ostilitate. Hotărîrea sa imediată abia ajunsese din nou prim-ministru de a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fac toți copiii lumii, apa din mare Într-o mică groapă pe care o făcuse În nisipul de pe malul mării. Urmărindu-l amuzat câteva minute, prea-fericitul episcop Îl Întrebă cu blândețe: - Ce faci tu aici, dragul meu? cu acea blândețe amuzată a adultului care se așteaptă la un răspuns naiv, În doi peri, grav și comic În același timp. - Ce să fac, răspunse copilașul, nu vezi? Încerc să mut apa mării În groapa mea de pe plajă!... - Toată apa mării? se preface
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
adultului care se așteaptă la un răspuns naiv, În doi peri, grav și comic În același timp. - Ce să fac, răspunse copilașul, nu vezi? Încerc să mut apa mării În groapa mea de pe plajă!... - Toată apa mării? se preface mirat, amuzat, sfântul. Dar bine, dragul meu, acest lucru este imposibil, este peste puterile omenești. - Ei bine, răspunde decis „copilașul”, este la fel de imposibil, de absurd, ca și străduința ta de a Înțelege misterul Sfintei Treimi... Și, zicând acestea, se făcu nevăzut; copilașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
epocilor culturale! - și, după ce s-a lămurit că am același scop În acea dimineață - ridicarea, probabil, a unei sume de la Fondul literar, În ce mă privea, derizorie -, după câteva scurte fraze convenționale, m-a privit În ochi cu o anume, amuzată atenție și mi-a declarat, cu o franchețe care m-a paralizat: „Domnule Breban, cred că ești conștient de faptul că ești un... retardat!...”. Cred că am amuțit pur și simplu, frumoasa femeie s-a dat jos din troleibuz și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-a ferit să mi-o „comunice” și, la Întrebarea mea, febrilă se’nțelege, dacă „șeful cel mare” a adus vorba și de subsemnatul, a dat din cap, mințind, ca să mă „apere”, probabil. Amicul Matei, Însă, relaxat și profesându-și amuzat cinismul său colocvial, mi-a relatat cele de mai sus. Ca și În cazul termenului „retardat”, aruncat de frumoasa Geta Horodincă, scurta „execuție” a lui P. Georgescu m-a uimit, Înainte de a mă umili; și m-a umilit, bineînțeles, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poate și În viață! - de a lua În cont, de a „integra” În bilanțul unei cariere și judecățile negative, chiar și pe cele mai brutale. Și, aplecându-mă, Încă intrigat, În zeci de ore nocturne și singuratice, intrigat dar și amuzat, „curios ca un copil”, asupra acelei „oglinzi” ce mă arăta „urât și deformat”, am descoperit că, În unele apostrofe și judecăți „rele”, se ascundea, cum spuneam, nu numai „adevărul”, dar și „adevărul asupra vieții mele”, ceea ce numim „Destin”. Ori, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ei ratați la rândul lor? Sau... sunt valori absolute?!... - Da, am zis, avântându-mă „cu capul Înainte” În „puțoistica” mea teorie, da, ai ghicit, În felul lor, au ratat și ei. Ghici față de cine?! Și cum Nichita mă privea gânditor, amuzat, am exclamat: - Evident - Iisus! Mi-a dat dreptate, nu știu dacă din fireasca și eleganta sa amabilitate sau pentru că Îi plăcuse „speculația” mea. Nici azi, deși o cred valabilă, nu mă contrariază dacă unul sau altul dintre colegii mai tineri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai poartă acel sigiliu al misterului desăvârșit, indiferent că se crispează, zâmbește sau râde În hohote, scuturând micile noastre destine cum sunt scuturate corpurile copiilor În căruțele de țară, ce galopează pe drumuri hârbuite și colbuite, iar ei râd, râd amuzați și Înfricați, cu mânuțele Încleștate de loitre, de brațele adulților care se prefac cu mult mai calmi, deoarece și frica lor a Îmbătrânit, s-a uzat?!... Când eram ceva mai tânăr mi-ar fi plăcut, dintre atâtea ispite și tentații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
privirea-i teribilă, tocmai În ciuda acestui fapt, adică a insuportabilității ei, așa cum e privirea unor nebuni: rozete colorate ce se rotesc, discuri care nu primesc lumină sau imagini, ci aruncă În spațiu scântei și culori stridente parcă râzânde de spectacolul amuzat și ridicol al omuleților care le dansează prin față, mișcându-și picioarele și mâinile ca niște automate, de parcă nu s-ar mișca ei, ci solul le-ar fugi Încet, le-ar curge sub picioare, cum sunt acele lungi și inconturnabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aș face eu de-aș fi În locul dvs. și aș avea opera dvs.!”. Nu, am făcut și aceasta, În primii ani, acolo, În acel cazan enorm al vanităților, al gloriilor care se fac și se desfac, Între atâtea „etnii” literare, amuzat, intrigat și mereu fascinat de acest oraș care este mai mult decât atât, În primul rând, se’nțelege, din cauza legendei formidabile pe care câteva secole de istorie, cultură și modă, le-au țesut În jurul său; apoi, În ceea ce mă privea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
au susținut cu Înverșunare vreo două decenii, opunându-l nu numai ca ins de curaj, dar și ca scriitor, multor scriitori de prim rang din țară - dna Lovinescu declara că „regreta de a-l fi cunoscut!”, iar dl. Ierunca afirma amuzat cuiva că „atunci când vorbești cu Goma la telefon, singurul moment În care acesta nu minte este când zice «alo!»” -, dar și față de prea iubiții și protejații scriitori, cum fuseseră Marin Sorescu sau fragilul și ultra-sensibilul Valeriu Cristea. Umoarea și atitudinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spun că a fost nedrept cu celălalt. Și urmează un lung șir de SMS-uri, în care A.G. nu-mi spune nimic despre laudă, dar se arată iritat de reproșul legat de cronica la filmul lui Tudor Giurgiu. îi strecor amuzat constatarea că se comportă fix ca un regizor (român) : poți să le spui de o mie de ori că sunt geniali, dar dacă ai cea mai mică obiecție la vreunul dintre filmele lor, ești considerat idiot. Gorzo consideră că a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în cazul lui Țepeneag! - și la ceaușismul de ultimă oră, în cazul meu! Nici eu și nici Țepeneag nu voiam neapărat „să avem dreptate”, ne „mulțumeam” cu laurii literaturii, atât cât îi aveam - la București sau la Paris! -, dar, spre „amuzata” noastră surpriză, am constatat, doar la câțiva ani după Decembrie ’89, că „tabla de valori” politice arăta cu totul altfel decât „ne-o aminteam” noi și decât se întâmplase „de fapt”, opoziția și rezistența la regim în forme declarate, continue
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de lămâie. - Credeam că n-o să vii, am zis eu acuzator. - Ei bine, nici eu... Făcu o pauză. - Dar, vai, am ținut să te văd. Am scos la iveală un gram și am întrebat-o: - O linie, ceva? Mă fixa amuzată, cu brațele încrucișate pe piept. - Bret, nu cred că e o idee bună. - Ce rost au reticențele astea? am întrebat iritat. De unde vii - din orășelul ăla complexat din Connecticut de unde-ai evadat? Mi-am făcut de lucru cu gramul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
camera de zi ca să puteam bea ceva și tocmai atunci acordurile familiare de chitară de la Life’s Been Good to Me a lui Joe Walsh au erupt propulsându-l pe Bret într-o repriză isterică de chitară. Jay arăta normal amuzat. Dulcea aromă de iarbă începu să-și anunțe prezența în încăpere. Pulsul mi se dublase din cauza cocainei și dobândisem o nouă, cristalină putere de concentrare; voiam să fiu prieten cu toată lumea. Atunci l-am zărit pe Robby învârtindu-se pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să existe ceva în ochii sau în ținuta lui care să facă diferența între anii pe care-i are și cei pe care i arată ? Nu neapărat un supliment de tristețe ; putea fi și un supliment de ironie, de înțelegere amuzată orice, numai să fie un supliment de substanță. Dar el e doar un vlăjgan mulțumit de sine un plăvan. Are o groază de experiențe vizitează Rusia anilor 30 ca marinar, luptă în al Doilea Război Mondial ș.a. ; unele îi prilejuiesc
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
se teme de lumina zilei. Când doctorul M. își face vizita, i se plânge: Nu ajunge tortura bolii, mai trebuie adăugată și tortura încheieturilor legate de pat?" În privirea tânără și francă a doctorului, apare o sclipire. E stânjenit sau amuzat? Bineînțeles, nu va mai fi legată de pat. Uf! După plecarea lui, o infirmieră îi explică: "Bolnavii sunt legați de paturi când sunt confuzi și-și pot face singuri rău. S-a mai întâmplat. Acum, când vă e mai bine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
frigul se infiltra pe sub ușă, unde soba nu izbutea să încălzească ungherele cele mai ascunse, unde o băltoacă lăsată de încălțămintea clienților nu se uscase încă... Ce de lucruri se mai întâmplă în gara asta pierdută în noapte și frig! Amuzat, Grigore îi făcu un semn care voia să zică: ce crezi, ăsta e un salon distins! Scitul își trase fără zgomot un scaun și se așeză lângă pianist. Când acesta termină, îl întrebă: "Ce-ai cântat, domnule locotenent?" "Mozart, domnule
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai puțin de două minute, țuica e dinaintea lor. Ridică paharul în sănătatea fetei, soarbe o înghițitură: "Excelentă, unde or fi găsind-o?" Cântăreața își tremură veselă, cu capul dat pe spate, sânii înapoia microfonului. El îi aruncă o privire amuzată: "Are temperament!" Încă o sorbitură. Trăsăturile i se destind, semn de relaxare lăuntrică. Clatină paharul cu licoarea subtilă care îi lucrează deja sufletul: "Vezi, Maria-Tereza..." Aplauzele mărunților responsabili, congestionați, îi acoperă vocea profesorală. Cântăreața se înclină adânc în fața publicului, înainte de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
McDonald's sau KFC, pe o stradă alăturată, mai mare, iar turiștii străini vin destul de rar pe aici. Le mulțumesc pentru informații și le spun de unde sunt. Îmi zâmbesc amabili, dar n-au auzit de Moldova. Merg și mă gândesc amuzat cum ar suna, transpus pe pământ lusitan, acel refren basarabean, ridicol și patetic, produs de un poet patriot de la noi (îl invoca pe Eminescu): „portughez cosmopolit și demolator de valori naționale, Pessoa să te judece!”. VITALIE CIOBANU: Înregistrăm al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un asemenea hotel, drumul până la sala de mese, unde îți este rezervat micul dejun, este o aventură cu final incert. Toată lumea are serioase probleme de adaptare aici, iar colegii din stafful german încearcă să-și învăluie contrarierea într-un atitudine amuzată: It's OK. That's Russian transition! You are former soviet citizen, Vitalie, you understand! Da, înțeleg că nu avem încotro, de aceea, va trebui să luăm partea bună a lucrurilor. A colecționa contraste este una dintre mizele acestei călătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
așa cum scrie în prospectul pe care îl primesc odată cu tichetul, „cea mai frumoasă perspectivă asupra Varșoviei”. Pe platformă îl întâlnesc pe italianul Nicola Lecca, el este de mai mult timp aici și savurează o Coca-Cola la înălțime. Acesta îmi arată, amuzat, ceea ce scriu, autoironici, polonezii despre platforma din Palatul Culturii: ...after all, as some Varsovians remark sarcastically, it is the only place from which you cannot see the Palace (în traducere liberă, rezumată: „e unicul loc de unde nu se vede hidoșenia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nopți de nebunie literară. Ne facem promisiuni de interviuri și colaborări. Martin, afabilul nostru ghid prin Berlin, s-a deghizat într-un travestit, și ținuta sa - șocantă pentru simțul mic-burghez și familist - atrage din toate părțile priviri intrigate și șușoteli amuzate, dar se pare că ghidul nostru este un exhibiționist notoriu și-i place să fie în centrul atenției, să-și afișeze nonconformista orientare sexuală. Scăpat de chingile opresiunii ideologice, devenit un loc de maximă atracție a artiștilor de pe tot globul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
culmile unei celebrități care își trăgea seva dintr-o sexualitate așa-zis artistică impusă și acceptată fără mofturi. Câteva secunde de tăcere, apoi un spot publicitar. O pastă de dinți minune, recomandată de toate asociațiile medicilor stomatologi (fără clienți, rosti, amuzat) și o periuță care nu dădea randament decât, bineînțeles, în compania acelei paste cu ingrediente magice, extazul unei danturi perfecte, înfiptă în gingii sănătoase. Iată mariajul perfect, pasta și periuța de dinți, forever young, aplauze, puteți săruta mireasa, tăiați tortul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]