1,230 matches
-
de preț. Peste alt sfert de oră care i se păru un mileniu, domnul T deschise, la fel de galant, portiera doamnei R care se ridică cu buzele făcute ață și se duse să-și recupereze ouăle. Primi însă doar constatarea destul de amuzată a Hidrei Păroase, precum că: - Io-ti-ti, na, că să sparseră ouălele ăștilea și curseră p-acilea! În timp ce în inima domnului T se instala iarna nucleară, doamna R făcu o întoarcere destul de artistică, dat fiind contextul, și plecă înjurând
COMPLOTUL GOSPODINELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362705_a_364034]
-
STATUL NOSTRU DE DREPT Intro zi, am ajuns pe Facebook... ’’Cum, mama?’’ a fost surprins băiatul cel mic, știind că nu sunt prea priceputa în folosirea calculatorului și accesării de pagini pe internet...’’ Nu știu! i-am răspuns copilăresc de amuzata...Dacă îmi ceri să repet, nu mai știu...’’ Și, uite-așa, am continuat...accesează...trimite cereri de prietenie... primește acceptări ... la început haotic, pana m-am prins cum stau lucrurile, apoi selectiv...’’ Măcar să-mi pierd timpul cu ceva interesant’’ m-
LACRIMI SI SPINI,,,IN STATUL NOSTRU DE DREPT... de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353497_a_354826]
-
la timpul potrivit! Marge îi citea sufletul în ochi. Era agitată, deși la suprafață nu lăsa, să se observe. - Mătușa Annie, la fel, cum o știi. A zis, că te așteaptă, să discutați la un păhărel de lichior. Alma zâmbi amuzată. - Leon petrece mult timp la pian. E din ce în ce mai bun. Eduard i-a spus tatălui său, că vrea, să fie ofițer iar Beth face ce o taie capul, ca de obicei. - Și baletul? - Din când în când. - Tot este ceva. Nu
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
însoțitor îi cuprinse mâna și o ajută, să se ridice. - Domnilor, cred că e cazul să ne grăbim, va fi aglomerație. Să fim printre primii. - Ai dreptate. Sau, poate, fugi de vreo iubita inconfortabilă? - Nicidecum, baroane. Sunt doar practic. Radeau amuzați. Mai puțin, el. Au reușit, să ajungă afară. Prin fereastra cupeului a zărit-o pe Alma. Se diferenția de toate celelalte doamne, nu doar datorită culorii părului. Alura aparte, dublată de o grație stilată. Ajutată de însoțitorul său, urcă în
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
să danseze la serate și petreceri. Aici nu va putea, să facă acest lucru. - E sinistru! strâmbă din nas, Beth. - Draga mea, va fi de nerecunoscut după ce voi trei, guvernanta și mătușa Annie vă veți ocupa de toate aranjamentele, răsună amuzată vocea lordului. - Da ... da, gesticula veselă mătușa Annie. Alma simțea acut golul format în stomac. Trezită la realitate de glasul lui M.Joseph, se înclină ușor. Nu îndrăznea, să-și ridice privirea, de teamă să nu o dea de gol
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
STATUL NOSTRU DE DREPT Intro zi, am ajuns pe Facebook... ’’Cum, mama?’’ a fost surprins băiatul cel mic, știind că nu sunt prea priceputa în folosirea calculatorului și accesării de pagini pe internet...’’ Nu știu! i-am răspuns copilăresc de amuzata...Dacă îmi ceri să repet, nu mai știu...’’ Și, uite-așa, am continuat...accesează...trimite cereri de prietenie... primește acceptări ... la început haotic, pana m-am prins cum stau lucrurile, apoi selectiv...’’ Măcar să-mi pierd timpul cu ceva interesant’’ m-
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
ÎN STATUL NOSTRU DE DREPTIntro zi, am ajuns pe Facebook...’’ Cum, mama?’’ a fost surprins băiatul cel mic, știind că nu sunt prea priceputa în folosirea calculatorului și accesării de pagini pe internet...’’ Nu știu! i-am răspuns copilăresc de amuzata...Dacă îmi ceri să repet, nu mai știu...’’ Și, uite-așa, am continuat...accesează...trimite cereri de prietenie... primește acceptări ... la început haotic, pana m-am prins cum stau lucrurile, apoi selectiv...’’ Măcar să-mi pierd timpul cu ceva interesant’’ m-
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
asta sau...ăsta. Și te faci ce gândești. -Chiar așa? am întrebat eu, nesigur. -Hai să facem proba! Fă-te un gândac! -Nu, vreau să mă fac un tigru! N-au așteptat transformarea că vracii au rupt-o la fugă. Amuzat, am făcut proba, transformându-mă în mai multe animale și păsări. Însă, la așa putere, mi s-a urcat vraja la cap, iar curiozitatea mea bolnavă m-a zgândărit: -Ia să mă transform eu într-o găină, să văd... cum
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
Zmeul meu este cel mai puternic. A zburat cel mai sus. Băiatul alerga și părul sau lung se desfăcuse din legătură. Alma avea impresia că Leon este spiritul copilăriei, personificat în trupul unui băiețel jucăuș și plin de viață. Zâmbi amuzată. - Ai grijă, Leon, să nu pățești ceva! - Nu pățesc nimic, zmeul poate să mă ia și pe mine în zbor. Vrei, să-l ții? - Nu cred, că sunt la fel de îndemânatică precum ești tu. Mi-e teamă, să nu-l scap
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
La dispoziția ta! -Vrabia mălai visează și păpădia se vede prințesă ... bombăni plictisit, Mărăcinele. -Ce vrei să insinuezi, urâciosule? -Lasă, știi tu mai bine! -Știm și noi ... știm și noi! chicotiră lăcrămioarele. Păpădia e îndrăgostită ... Păpădia e îndrăgostită, se înghionteau amuzate. -Sunt victima unui complot! Sunteți invidioase pe mine! -Ohhh, desigur ... dacă bate vântul mai tare, îți zboară peruca, rânji de la înălțime impunătoarea gladiolă. -Sigur, atacă-mă și tu, prăjină încrezută, a mormăit înfuriată. -Ai spus ceva? întrebă grav, gladiola. -Sunteți
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
sunteți în stare să ridicați o amărâtă de velă? Ușor la cataaarg! Unde te uiți, chiorule? Tu nu vezi de unde bate vântul? Ajută-l pe ăla să îndrepte spre direcția cea bună. Ușoooor, că ne răstorni... Gata, lasă!... Talestri chicoti amuzată, îl și vedea pe bătrânul negustor alergând pe puntea superiară și încercând să se impună în fața oamenilor săi. Vorbea cam mult, dar îi iubea pe toți ca pe copiii lui și suferea pentru fiecare în parte dacă era cazul. Prințesa
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
lași gândul să umble aiurea liber și nestingherit. Îți dai seama ce obositor este să fii femeie, ce inutilă este această imagine pe care ai construit-o cu atâta perseverență. Femeia pe care ai clădit-o se uită la tine amuzată iar tu... nu o mai recunoști. Pentru un moment, unul scurt, nu o mai vrei. Pentru un moment, vrei doar să fii om. Dar momentul trece și stingi țigara grăbită. Nu ai timp de regrete sau de întrebări. Timpul trece
SĂ FII FEMEIE ... NU-I UŞOR! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357507_a_358836]
-
n-au mai plecat, lucruri de-astea se mai întîmplă, nu este nici o tragedie, dar Adelina, amețită de demonstrația făcută de un profesionist, l-a mai întrebat de unde bănuia el că mașina nu mai ieșise pe poartă și căpitanul rîsese amuzat: pentru că la rubrica de reintrare în întreprindere nu scria nimic pe data de opt ... dar în optsprezece era notată ora aproape caligrafic ... și apoi ea mai trebuia să observe același scris în ziua de opt și de optsprezece, care nu
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
albastru, care s-a speriat: -Vai de mine, tu cine ești?! -Mă scuzați, a zis cîrtița. Tocmai am săpat o galerie aiurea pentru că am greșit direcția ... de fapt, voiam să mă duc în vizită la arnică ... Ciuboțica cucului a rîs, amuzată. -Nu te speria, potirașule cu petale albastre ... cîrtița este prietena noastră ... sapă galerii prin care se aerisește solul și distruge insectele dăunătoare. -Ce interesant, s-a bucurat potirașul și i-a zis cîrtiței: Auzi, poți să mai vii în vizită
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
petrecere pariziană s-a reîntors în țară, primind reproșurile previzibile din partea celor care l-au trimis, dar care s-a întors cu o conștiință la fel de curată, de nepătată și de sinceră, ca la plecare. Povestindu-ne această întâmplare zâmbea ușor amuzat, ca și cum ne-ar fi mărturisit vreo șotie din tinerețe. "Ăștia, în țară, m-au închis pentru atitudini anticomuniste, iar aceia vroiau să mă ia la bătaie că aș fi comunist!" Un mare trăitor al Ortodoxiei și al spiritualității autentice A
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
situația! -Generatorul de avarie este în magazie. Trebuie traversată curtea.Dificil, stratul de zăpadă este destul de mare. -Îhmm, îmi plac bataile cu bulgări.. -Nu pe vremea asta nesuferită! -Să luăm partea bună a lucrurilor. Mai întâi, haine de avarie, râdea amuzat. Îi insufla o stare de bună dispoziție. -Sau putem sta pe întuneric..colțul gurii lui se ridica într-un surâs jucăuș. Înfofoliți, au ieșit în curte. O rafală de vânt îi izbi, aruncându-le zăpada în față. O prinse de
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
ceea ce vede este doar o peliculă și pelicula, nu este totuna cu realitatea. Și cu toate că se străduia să păstreze distanța de ceea ce tocmai trăia, abia acum începea să resimtă postura neputincioasă de victimă. Un alt tinerel -subordonatul - o privise ușor amuzat și având aerul că abia se abține să nu râdă, îi înmuiase pe rând degetele într-o tușieră și apoi i le imprimase pe un colț de hârtie, ce părea abia rupt din nu se știe ce. Nici vorbă de
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
în care s-au întâlnit cu o zi înainte, a oprit lângă bordură. Preț de câteva minute nu a scos nimeni o vorbă și nu s-au mișcat de pe locurile lor. Fetele priveau ceafa celui de la volan, curioase și vizibil amuzate. Doru scotocea prin borsetă A scos câteva bancnote și le-a întins în spate, la fete. Banii au trecut în poșetele lor, împărțiți foarte repede și egal, în aceeași tăcere pe care nimeni nu se-ncumeta s-o rupă. În timpul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360333_a_361662]
-
dacă aș fi știut unde stai,nu? -I-am spus prietenului tău,Johnathan unde locuiesc.L-am rugat să iți spună. Sigur că mi-ar fi spus.Cred că era ultimul lucru pe care l-ar fi făcut”,se gândi Karon amuzata de situație. -Probabil că a uitat. -Cu siguranta.Dar nu mai conteaza.Iata-te aici.Ma bucur că vom petrece timp impreuna.Dar mătușa ta? -A spus că nu poate veni.Se pare că vom fi doar noi doi. -De
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
noroc.Chiar și față mătușii era o binecuvântare în acel moment....” Sunt chiat atât de speriată de a socializă cu atâtea persoane? Sau faptul că stau la periferia orașului m-a făcut să nu mai suport pe nimeni?”se întreba amuzata Karon ,în timp ce sorbea din licoarea spumoasa.” Nu cred că problema e la mine. Daca mă gândesc mai bine nu suport pe nimeni pentru că toate persoanele de la petrecere sunt niște prefăcuți și inganfati.Si evident că nu am ce să discut
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
albi,se gândi să rupă unul pentru a-l păstra restul serii lângă ea și pentru a-i simții prospețimea în răcoarea nopții,însă se zgârie pe mâna și renunță în cele din urmă,să-l mai i-a,gândind amuzata,ca ,probabil,John e supărat pe ea fiindcă nu a fost o companie prea bună,iar trandafirii lui s-au razbunat.Insa,nu voia să se întoarcă la petrecere,pentru că adevăratul spectacol se petrecea afară,în gradina.Pasind pe cărările
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
simțea apărată și fericită. Da' tu ce tot zici, bărbate? Eu cum crezi că zăceam aici în pat cu mîinile adunate între coapse, făcută covrig și tînjind după tine?! Da' nu-s cam bătrîior pentru tine, femeie? Afrodita a pufnit, amuzată: Ce tot vorbești tu, bărbate? Bătrîior, auzi! Să nu mă amăgești tu pe mine cu scornelile astea ... Da' ce, un bărbat se măsoară după vîrstă? Ba după suflet ... Și i-au dat lacrimile. Le simțea cum îi curg pe obraji
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
aproape cel care l-a pierdut ca să nu ne vadă când îl luăm. În timp ce urcam scările de la stația de metrou Unirii ca să anunț că găsisem o geantă ce părea plină cu monede, în tonomatul de pe peron, îmi derulam în minte amuzată celebra scenă din BD. Doamna de la casierie m-a îndrumat la „secția de poliție de sub scări”. Am coborât, am intrat, am salutat și am anunțat: Îți recomandăm „A fi luat de prost”. Cum mi-a scos tânărul Valentin banii din
„Cum o fi, dom’ne, să găsești o geantă plină cu bani?” () [Corola-blog/BlogPost/338273_a_339602]
-
se poate să nu iasă bine. Orice numai să nu iasă clientul din cabinet nevindecat. Iar pentru că nu este o disciplină reală, încearcă să sustragă un domeniu de aplicare. De unde ar putea dacă nu din psihoterapie? Am auzit, prima dată amuzat, că diferența dintre coaching și psihoterapie ar fi că primul se ocupă de viitor, în timp ce psihoterapia lucrează cu trecutul și prezentul. Iertați-mi exprimarea neterapeutică, dar inepție mai mare n-am auzit. Cum să se ocupe psihoterapia doar de trecut
Coachi, șamani și șarlatani – „Dă-mi 1000 de euro ca să-ți spun că te gândești la un ciocan roșu” () [Corola-blog/BlogPost/338278_a_339607]
-
recomandăm Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană Nea Ioniță fuma jumătățile de țigară cu o sipcă de lemn. Pentru mine, în schimb, fumatul lor era groaznic. Mă ardeam la degete, la buze, fumul îmi inunda ochii. Ciobanul mă privea amuzat, de parcă-mi zicea să-mi fie învățătură de minte. Eu visam la țigările lungi de un metru pe care Unchiu Culiță le fuma în Banat, când păștea oile în preajma fabricii de țigări de la Timișoara. „S-arunca rebuturile-n câmp. Ierea
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]