439 matches
-
noi gândim încă în termenii statului teritorial și ne gândim încă să câștigăm teritorii sau să pierdem teritorii, înseamnă că suntem cu totul anacronici. Or ceea ce s-a întâmplat în ultimii douăzeci de ani în România, domnule Turcescu, este rezultatul anacronismului clasei politice românești. Am avut o clasă politică, să nu folosesc un termen urât, era să zic retardată, o clasă politică întârziată în timp. Unii trăiau în perioada interbelică, alții trăiau în comunism. Am avut două elemente ale clasei politice
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de Gheorghe I. Brătianu În vederea Înțelegerii raportului tradiție-istorie. Pentru el, tradiția Înseamnă datele păstrate de izvoare istorice, altele decât documentele sau monumentele contemporane, cartea lui demonstrând faptul că tradiția are, la temeiul ei, fapte sau Împrejurări reale, iar prin eliminarea anacronismului și fanteziilor rămâne un sâmbure de adevăr ce nu poate fi nesocotit sau Înlăturat 8. Studiind tradiția istorică românească, Gheorghe I. Brătianu formulează concluzii care relevă originalitatea gândirii sale, el constatând, de exemplu, că tradiția noastră istorică este exclusiv politică
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de Rousseau, nu prezintă validitate istorică sau teoretică. A defini societatea în termenii unui contract acceptat în mod liber de indivizi complet independenți reprezintă o eroare, iar a atribui originea istorică a societății civilizate unui astfel de contract constituie un anacronism. Cu toate acestea, conceptul lui Rousseau scoate în evidență esența societății deschise cu aceeași claritate cu care alegoria lui Menenius Agrippa definea societatea organică. Societatea deschisă poate fi înțeleasă ca un model teoretic în care toate relațiile au un caracter
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
sfera socială, Sen, Amartya, Shultz, George, societăți: vezi și societăți civile; societăți închise; societăți deschise; societăți organice neschimbătoare, individ vs întreg în î, existența membrilor în î, î perfect schimbătoare, condiții sociale în î neschimbătoare, Soludo, Charles, suveranitate î ca anacronism, î în Uniunea Europeană, relațiile internaționale și î, Uniunea Sovietică, administrația Bush vs î Steinberg, Saul, Strauss, Leo, succes admirația față de î, cunoașterea realității pentru obținerea î, adevăr vs î baza instabilă a societății generată de urmărirea î, Curtea Supremă, terorism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
etimologia bazată pe sicarius nu convinge deloc. Cel mai pertinent contraargument mi se pare acela că aramaica avea deja un cuvânt, siqar, iar metateza si-/is pare dificilă din punct de vedere lingvistic. În plus, teoria se bazează pe un anacronism, întrucât Flavius Josephus, descriindu-i pe sicarii, vorbește despre situația anilor 50 d.Hr., mult după misiunea lui Isus. 2. „Iscariot” face aluzie la caracterul personajului (etimologie psihologizantă). De fapt, în acest caz, avem de-a face nu cu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a credinței naturale. Nimeni nu este socotit capabil să ajungă la un asemenea stadiu de mizerie și ticăloșie, încât să pronunțe blasfemie împotriva Duhului Sfânt. Nu e vorba, în contextul evanghelic, despre a treia persoană a Treimii (am comite un anacronism, dacă am interpreta astfel), ci despre Duhul Sfânt ca duh de viață izvorât din lăuntrul inefabil al lui Dumnezeu. Duhul Sfânt este cel prin care Dumnezeu lucrează în lume, săvârșește minunile „de zi cu zi”. Așa cum se va vedea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mai mică. Păcatul împotriva Tatălui pare cel mai puțin grav, întrucât distanța dintre Tată și creatură (inclusiv irațională) este uriașă, de neimaginat. Sensul teoriei origeniene trebuie descifrat nu plecând de la structura, ca să zicem așa, a Sfintei Treimi (am comite un anacronism), ci plecând de la noțiunea de „cunoaștere spirituală” (gnosis) sau de la strategia de inițiere în misterul divin. Gravitatea păcatului se probează la Origen în funcție de conștientizarea sau posibilitatea ființei de a conștientiza păcatul. O pisică, ființă animată, dar irațională, nu poate păcătui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Spiritualitate și comuniune..., cu toate că această carte ne trimite și la unele lucrări anterioare (Braniște 231, Vintilescu 232 sau Schmemann 233), perspectiva ecleziologică în care Stăniloae recitește mesajul mistagogic al Părinților îi este absolut propriu (perspectiva „personalismului comunitar”). Uneori, el comite anacronisme, dintre care cele mai semnificative au fost remarcate de către Andrew Louth, într-un articol din 2002234. Este vorba mai întâi despre schema celor trei funcții ale lui Isus Cristos - Profet, Preot și Împărat -, dezvoltată în prima parte a celui de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Stăniloae prezintă atributele lui Cristos pornind de la câteva texte din Noul Testament (Evrei 9,11; Apocalipsa 12,10; 11,15; Matei 28,18), sprijinindu-se pe mărturiile Părinților, dar nu pentru ansamblul atributelor respective, ci pentru fiecare în parte. Al doilea anacronism pe care A. Louth îl descoperă în Teologia dogmatică ortodoxă se referă la doctrina celor șapte taine ale Bisericii. Această doctrină de origine occidentală apare târziu, în secolul al XII-lea, și nu are de-a face cu tradiția patristică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
paseiste”. „Un templu grec”, scrie von Balthasar, „o biserică romană, o catedrală gotică merită întreaga noastră admirație, pentru că ele dau mărturie despre un adevăr și despre o frumusețe încarnate în timp. A le reproduce însă la ora actuală este un anacronism. A pretinde să le întinerești, a le adapta la nevoile timpurilor noi e încă și mai rău: un asemenea efort nu poate naște decât orori”. La fel, Părinții Bisericii sunt „frumoși și admirabili” în contextul vieții și epocii lor. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pribeag, despre un fiu al lui Petru Șchiopu exilat la Innsbruck, Cantemir bătrânul, în care există scena povestită de Dimitrie Cantemir a intrării regelui polonez Sobieski în Iași, cu versurile ironice crezute de Iorga populare, și Constantin Brâncoveanu, conținând un anacronism (oricum neașteptat la Iorga, chiar dacă probabil intenționat) prin introducerea lui Ienăchiță Văcărescu în temnița de la Edicule unde își aștepta decapitarea domnitorul, deși poetul se naște în 1740, iar Brâncoveanu e mazilit și ucis în 1714." (pag. 474) Dacă, în rudimentele
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
nu ucizi“, pentru că există lucruri mai importante, ca interzicerea autopsiilor sau descoperirea mormântului strămoașei noastre Izabela. —Fimucika, suspină tatăl său, ai milă de mine. Sunt un evreu bătrân. Nu mai am treabă cu toate misterele astea. Poate că sunt un anacronism - cine știe, dragul meu? Propriul meu fiu e ca un golem care s-a Întors Împotriva creatorului său. Nu te supăra, dragul meu; am folosit termenul „golem“ pentru că tu ai găsit de cuviință să pomenești legenda rabinului Loew din Praga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
obișnuința viziunii unice. Motiv pentru care suportăm greu perspectivele. Or, societatea contemporană este una a multiplelor centre, a diversității; de aici și oboseala noastră. E îndeajuns să priviți pe stradă fețele celor formați în universul concentraționar pentru a zări efectele anacronismului. Dacă zăriți bătrâni nostalgici după vechiul regim să știți că dorul lor e mai curând față de propria tinerețe, de timpurile în care nu-i dureau și organe pe care nu știau că le au. ٭ Feminismul a golit de conținut expresia
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
al XIX-lea Încă nu-și primise vestea pensionării. Scara din piatră urca dinspre o curte interioară de palat pînă la o rețea fantomatică de galerii și saloane de lectură unde invenții precum telefonul, graba sau ceasul de mînă erau anacronisme futuriste. Portarul, ori poate că era doar o statuie În uniformă, abia dacă a clipit la sosirea mea. M-am strecurat pînă la primul etaj, binecuvîntînd paletele unui ventilator care susura printre cititorii adormiți, topindu-se ca niște cubulețe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care deja există. Justiția ar fi un lucru minunat dacă n-ar fi oamenii. Herr...? Ia ascultă, cum te cheamă? — Mă cheamă Gunther și poți să mă scutești de propaganda de Partid. — Astea sunt fapte, Gunther, nu propagandă. Ești un anacronism, știai asta? Nu ești în rând cu vremurile. — Din puțina istorie pe care o știu, mi se pare că justiția nu este niciodată foarte la modă, Kindermann. Dacă nu sunt în rând cu vremurile, dacă nu sunt în rând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
la TÎrgu Mureș, Mircea Cornișteanu (unul dintre puținii care se poate lăuda că a montat toate textele mari ale clasicului !) propune o nouă Noapte : nouă, În primul rînd, fiindcă se juca În costumele și decorul anilor postrevoluționari. Se miza pe anacronism - la televizor se auzea emisiunea de Știri de la ora 20, Zița se apăra de mitocan cu un spray paralizant, pe bandă curgeau manele ș.a.m.d. Spectacolul, evident, a fost primit de o parte a criticii cu rezerve, știut fiind
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Separarea, oricît de relativă, dintre estetic și politic este totuși reală la Contimporanul... În nr. 70 al revistei, alături de o (deja citată) prezentare a constructivismului sovietic, o notiță despre revista L’Italiano a lui Leo Longanesi semnalează nepotrivirea estetică dintre anacronismul „neoclasic” al machetării (în concordanță cu academismul fascist oficial) și colaboratorii avangardiști: „L’Italiano este revista grupării fasciste scrisă de futuriștii-fasciști (transfugi-neoclasici). Într-un stil tipografic cu litografii și xilografii în stilul 1840 apar cel puțin ciudat numele unor Carra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ușile de piatră a crescut iarba pe morminte și garnitura de metrou a ruginit urmează stația anii șaptezeci cu peronul pe partea stângă o bufniță cu ochelari ține un curs de paleontologie din caietul de impresii extragem elementele noul subiectivism anacronismul bad paiting performance instalațiile transavangarda italiană atenție se închid ușile de piatră în budoarul său prințesa își aranjează decolteul urmează stația noile tendințe în artele plastice cu peronul pe partea stângă eu scriu cu rujul pe geamul din spate noțiunea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
colectivizarea întregii agriculturi fu din nou scoasă de la naftalină și comisii peste comisii începură să bântuie pe ulițele satelor românești și să bată greu cu ciomagul în porțile țăranilor, somați să se lase "lămuriți" că proprietatea era o piedică, un anacronism și un moft. Văzând toate astea, Stelian, cu felul său de-a fi rațional și realist dintotdeauna, conchise că, în mod indiscutabil, soarta proprietății particulare în agricultură era definitiv și iremediabil pecetluită și că nici satul său nu avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ritmul obsedant al acelorași două cântece Waiting for the miracle și Closing time pe care vânzătorul ambulant de casete și fan Leonard Cohen nu obosise să le transmită Încă de dimineață. Privirea Îi fu atrasă de un cuplu insolit prin anacronismul vestimentar. Hainele lor aveau patina lucrurilor scăpate ca prin minune după război, când nimic nu e demodat și nimic nu prisosește. În plus aveau aerul straniu al unor veșminte protectoare prin care nu trece nici frigul, nici glonțele, o armură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
privind tot înainte. Un chicotit de-al lui Alexei, idiotul, vlăstarul râzând de părintele descumpănit, o piesă de șah căzută la pământ, după care înapoi, înapoi spre casă, unde s-a pus jos și s-a uitat în gol. Sărman anacronism îngust la minte, și-a găsit alinarea în brațele curvelor, fiindcă n-a aflat-o într-ale mele, iar acum, când aș fi vrut să-l susțin, nu puteam să-i mai ofer nimic. Privea în gol și fuma, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
bani gata imprimă nota specifică a unui dandysm neoclasic, unde Îndestularea și bogăția ș...ț se Învecinează cu un soi de indiferență În fața hazardului vieții, unde gustul avangardelor europene se asortează cu o Înclinație naturală pentru defazarea nonșalantă, pentru un anacronism delicat.” 1 Constatare perfect valabilă și pentru dandy-i francezi seduși de valul neoclasic. Pe toate meridianele, fie că ne aflăm la Londra, Paris, Viena, Madrid, Berlin sau Buenos Aires, una dintre formele predilecte de manifestare a dandysmului neoclasic, dincolo de numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
din Grecia? Roma nu reprezenta Încă mare lucru pe harta Europei anilor 300 Înainte de Hristos, o mențiune a lui Diodor conform căreia Alexandru resimțea cetatea lui Romulus și Remus ca pe o amenințare fiind considerată de cei mai mulți dintre istorici un anacronism strident. Și totuși, doar o sută de ani mai târziu, În 212, legenda spune că, În timpul asediului orașului Siracuza, grecul Arhimede, care, nederanjat de iureșul luptelor dimprejur, desenase pe nisip o figură geometrică și era adâncit În studierea ei, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se va hrăni cu pilule și nu va mai avea nevoie de selvă, iar triburile indigene... Credeți că în anul 2000, când vom merge și ne vom întoarce de pe Marte, yubani-i vor mai putea micșora capete în continuare? Sunt un anacronism, prietene. Sunt în afara vremii noastre și trebuie să dispară sau să se transforme... — Și cine îi va ajuta în această transformare? întrebă, supărat, părintele Carlos. Toți spun că indianul trebuie să evolueze, că nu are dreptul să rămână izolat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
sub braț, proclamând că un pumn de sălbatici ascunși în mlaștinile râului San Pedro voiau să rămână în continuare neurniți din loc, să reziste cu orice chip la loviturile progresului. Își aminti vorbele lui Agustín Carrión, candidatul guvernamental...: „Sunt un anacronism și trebuie sau să dispară, sau să se transforme...“ Care era diferența? Să se transforme însemna să se lase asimilați de civilizația albilor, să fie absorbiți până la a-și pierde identitatea de grup etnic, să se stingă lent, ca să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]