1,788 matches
-
Djuvara, art.cit., p. 7. Bulletin of the Centre Roumain des Recherches, I, nr. 1, mai 1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, În Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, În Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10. În 1949, Constantin Virgil Gheorghiu a publicat lucrarea care i-a adus
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager, „Deportarea Șvabilor Sătmăreni În URSS”, Analele Sighet, 1995, p. 428. Ordinul a fost prezentat de generalul V.P. Vinogradov, șeful Comisiei de Control a Aliaților, guvernului român În nota 031. Radosav, op.cit., p. 15; Kroner, op.cit., p. 43. Radosav, op.cit., p. 15. Vezi nota primului-ministru Rădescu către
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
52. Procesele de la Nürnberg au Început În 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea În Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-au Întors primii deportați etnici germani din URSS”, Analele Sighet 2. Instaurarea Comunismului - Între Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p. 51; Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, p. 72. Kroner, op.cit., p. 14. Radosav, op.cit., p. 16. Mulți foști deportați susțin aceste afirmații; vezi Radosav, op.cit., pp. 28-30, interviul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
română la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, unde parcurge treptele universitare până la cea de profesor. Debutează la „Lumina” (Pancevo), în 1973, cu articolul Elemente dialectale și populare în proza lui Ion Popovici-Bănățeanul. Colaborează la publicațiile românești din Voivodina - „Lumina”, „Analele Societății de Limba Română”, „Libertatea”, „Cuvântul românesc”, „Tribuna tineretului” ș.a. Interes literar prezintă volumul Cugetări (1996), care însumează reflecții asupra celor mai diverse teme, dar îndeosebi În amurg (2002), carte care, așa cum precizează subtitlul, conține „memorii, confesiuni, însemnări de călătorie
MAGDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
organizează gratuit cursuri de greacă pentru cercetători. Membră a Societății de Studii Clasice, a participat la numeroase congrese și simpozioane. Este coautoare la numeroase manuale de greacă și latină. Publică mai ales în „Revista istorică română”, „Studii clasice”, „Balkan Studies”, „Analele Universității București”, „Studii de literatură comparată”, „Revista de istorie și teorie literară”. Din 1978 se stabilește la Atena, unde desfășoară o intensă activitate pentru dezvoltarea relațiilor culturale româno-elene. În 1994 i se acordă Premiul Uniunii Traducătorilor din Grecia pentru transpunerile
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
redactor-șef adjunct), „România literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Ateneu”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Anuar de lingvistică și istorie literară” (este membru în colegiul redacțional), „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Revista română”, „Collegium”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (face parte din colegiul de redacție), „Limba română” (Chișinău, este membru în colegiul redacțional), „Revista de lingvistică și știință literară” (Chișinău), „Beiträge zur deutschen Kultur” ș.a. Debutează editorial în 1966, când îngrijește secțiunea ce
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
conștiinței critice, a ideilor, conceptelor și a terminologiei literare în cultura românească. Debutează în „Buletinul cercurilor științifice studențești” (Cluj, 1958), cu un studiu dedicat lui V. Alecsandri, iar editorial, cu volumul Permanență și modernitate (1977). Colaborează la „Limbă și literatură”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Roumanie d’aujourd’hui” ș.a. A îngrijit ediții din scrierile lui Al. Sahia și D.D. Pătrășcanu și a colaborat la Dicționar de literatură (1979). Adoptând încă din studiile incluse în
MARIN CURTICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
de Științe Sociale. Începând din 1961 va ține ore de franceză la Facultatea de Filologie bucureșteană, fiind transferată aici pe post de lector în 1963. Obține titlul de doctor în filologie în 1969, cu teza Balzac în România, apărută în „Analele Universității București” (1970-1971). O variantă a tezei de doctorat va apărea în 1973, sub titlul Balzac, în publicația „L’Année balzacienne”, fiind reluată în 1974 în limba română. Din 1970, ca membră a Grupului de Studii Romantice (Franța), participă la
ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287576_a_288905]
-
consiliul de conducere al Societății „Limba noastră cea română” din Republica Moldova, coordonator al Centrului de Cercetări „Logos”, coordonator al programului de cercetare „Studii eminesciene” la Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” din Ipotești, membru în colectivul de redacție al publicațiilor „Analele Universității «Al. I. Cuza»”, „Limba română” (Chișinău). Prin originalitatea și îndrăzneala cu care regândește structura gramaticală a limbii române și repune stilistica în discuție ca funcție a semanticii aplicate, I. ocupă un loc singular printre lingviștii români contemporani. El acoperă
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
culegere de basme, care nu s-a păstrat. Consacrarea vine însă abia după zece ani, când îi apare primul volum din Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi (1872 ) și începe colaborarea la „Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Dorobanțul”, „Familia”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur limba franceză, încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
studii, comunicări și articole, semnate și cu pseudonime, printre care se numără I. Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, studii apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc”, „Cum vorbim”, „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ateneu”, „Cronica”, „Ecoul” (Bistrița), „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, „Arhiva someșeană”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Revista
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
1963 și 1966, al revistelor „Arcades” și „Revue roumaine”. A colaborat la „Însemnări ieșene” și la „Iașul” cu articole literare și de politică externă, „România liberă”, „Lupta de clasă” (la rubrica „Istorie și critică literară”), „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires” ș.a. Membru al Partidului Comunist Român încă din perioada de ilegalitate a acestuia, în 1948 e implicat în procesul grupului Lucrețiu Pătrășcanu și condamnat mai întâi la moarte, apoi la temniță grea, pentru ca
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
le organizeze în acest mod. Au urmat, pe această bază documentară, răbdător creată, marile sinteze de istoria istoriografiei, începute prin reflecția întreprinsă pe marginea concepției și a operei istorice a lui Mihail Kogălniceanu (1974) și prelungită prin cercetările * Publicat în „Analele Științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași“, Istorie, tom L, 2004, p. 341-344. 22 ALEXANDRU-FLORIN PLATON dedicate istoriografiei Junimii (Junimea, implicații istoriografice, 1976), prefacerilor scrisului istoric românesc de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (De la istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Revista istorică“, București, 2, 1991, nr. 9-10; Șerban Papacostea, Domni români și regi angevini. Înfruntarea finală 1370-1382, în idem, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, 1988; Pascu, Contribuțiuni documentare; Radu Rosetti, Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, București, seria II, tom 27, 1904-1905; I. Sabău, O nouă listă a episcopilor catolici din Moldova, în „Revista Istorică“, București, 29, 1943; Sýkora, Poziția internațională. • Ferenț, Cumanii; Spinei, Realități, p. 87; Șerban Turcuș, Sfântul Scaun și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
arhivele polone, p. 298-299, nr. 150. • Ibidem, p. 298-299, nr. 154, nr. 301-302. Prezentarea atacurilor răsculaților aflați sub protecția Poloniei la N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 232-233. • N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, extras din „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, seria II, tom XXXVI, 1913, p. 31; idem, Despre țările locuite de armeni, în „Ani“, tom I, vol. II (aprilie 1936), p. 3. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 79, dă și numele unora dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
publicat pentru a avea mai multă greutate și în „Monitorul • Gh. Căzan, Ș. R. Zonner, op. cit., p. 99. • Ibidem, p. 101. • Ibidem, p. 105. • Gh. N. Căzan, Știri din arhivele vieneze privind acțiunea națională a românilor în anii 1880-1883, în „Analele Universității București“, Istorie, anul XXI, nr. 2, 1972, p. 83. Oficial“, în care se făcea o delimitare clară față de inițiativa ofițerului român, considerată „cu totul privată, lucrată fără cunoștința prealabilă și autorizarea ministrului“70. Guvernul liberal trebuia să depășească și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Casa Rurală, căreia urma a i se spori puterea financiară și atribuțiile, creditele necesare, cu dobânzi mici. O instituție • Dumitru Șandru, Reforma agrară din 1945 în România, București, 2000, p. 18. • M. Mihăileanu, Exproprierea în lumina aprecierilor de astăzi, în „Analele economice și statistice“, an. XXIII, 1940, nr. 7-9, p. 80. specială urma a fi creată, pentru a procura noilor împroprietăriți inventarul viu și mort, semințele și alte bunuri necesare. Țăranii păstrau libertatea completă de a se constitui în obști sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
România, 1938-1947, Iași, 1995, p. 147. • Vezi Misiunile lui A. I. Vâșinski în România (Din istoricul relațiilor româno-sovietice, 1944-1946). Documente secrete, București, 1997, p. 231-242. • Vezi Claudiu Secașiu, Preliminarii ale asaltului final asupra P.N.Ț. Contribuția organelor de informații (1944-1947), în „Analele Sighet“, nr. 5, 1997, p. 532. În vara aceluiași an, în timpul dezbaterilor Conferinței de pace de la Paris, au mai apărut două grupări cu orientare național țărănistă: „Acțiunea Național-Agrară“ și „Mișcarea Național-Țărănistă“, dar acestea, ca și Partidul Țărănesc Democrat, al doctorului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
op. cit., p. 228. 80 C. P. Russie, dosar, 236, p. 176-179. 81 Ibidem, f. 197-204. • Ibidem, f. 198. • D. A. Sturdza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad-hoc la 7/19 și 9/21 octombrie 1857, în „Analele Academiei Române“, Seria II, tomul XXXIV, 1911-1912; Memoriile secțiunei istorice, București, 1912, p. 793-794. a guvernului român - să ne opunem cu o voință cu totul fermă violării teritoriului țării“84. Sprijinul Franței și al Prusiei, aflate în situația de a declara
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din nou au fost aleși patru români (Gheorghe Hurmuzaki, Constantin Tomasciuc, Victor Stârcea și Iancu Zotta). La alegerile din 1891, românii bucovineni au reușit să aleagă șase reprezentanți în Parlament: Arcadie • Radu Grigorovici, Diploma imperială din 9 decembrie 1862, în „Analele Bucovinei“, an. II, 2/1995, p. 464-469. • „Bukowinaer Post“, Nr. 2691, (21 mai 1911), p. 2. Ciupercovici, Constantin Tomasciuc, Nicolae Grigorcea, Victor Stârcea, Ioan Lupul și Iancu Zotta. O nouă modificare a legii electorale s-a adoptat la 14 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Memoria refugiului, Chișinău, 2000, p. 142-145; Stan, Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia, p. 99-109; Vasile Țepordei, Iubim Basarabia, București, 1998; Anatol Petrencu, Deportarea populației românești din Basarabia și alte crime ale autorităților sovietice, săvârșite în iunie-iulie 1941, în „Analele Sighet“ (București), vol. 1, 1995, p. 361; A. Guzun, Dejatel'nost' Kommunističeskoj Partii Moldavii po perevospitaniju i priobščeniju k socialističeskomu stroitel'stvu intelligencii staroj školy v poslevoennyi period (1945-1956 gg.), în Učennye Zapiski Tiraspol'skogo Pedagogičeskogo Instituta „T. Ševčenko”, vyp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fond „D“, dosar 909, f. 415; ibidem, dosar 2168, f. 442. • Aristide Ionescu, op. cit., p. 216. • Monica Grigore, op. cit., p. 104. • Aristide Ionescu, op. cit., p. 39, 44; Eugen Șahan, Aspecte din rezistența românească împotriva sovietizării în perioada martie 1944-1962, în „Analele Sighet“, vol. 2, 1995, p. 238. Confruntați cu numeroase arestări între liderii lor din țară, operate de Securitate între mai 1948 și februarie 1949, legionarii au căutat să-și refacă structurile atât la vârf, cât și în teritoriu. La București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ibidem, dosar 60, f. 183-184, 195; ibidem, dosar 144, f. 23; ibidem, dosar 909, f. 415. • Tabel în Aristide Ionescu, op. cit., p. 215; Eugen Șahan, „Transporturile morții“ în contextul rezistenței naționale (unele aspecte ale crimei politice în comunism, 1945-1964), în „Analele Sighet“, vol. 1, 1995, p. 136. • „Bande, bandiți și eroi“..., p. 327 (doc. de la AMI, fond „DMRU“, inv. nr. 7389, dosar nr. 34, f. 27-33). Vezi și Monica Grigore, op. cit., p. 108 (doc. de la AMI, fond „DMRU“, dosar 7389, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar, „Analele Societății de limbă română”, 1973, 3-4; Ovidiu Papadima, O viziune sentimentală a istoriei noastre: Mihail Gașpar, „Fata vornicului Oană”, „Semenicul”, 1979, 9; D. M. [Dan Mănucă], „Din vremuri de mărire”, CRC, 1983, 46; Vintilescu, Secvențe, 193-214; Dicț. scriit. rom., II
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Literatorul”, apoi de gruparea simbolistă a revistei „Vieața nouă”, la care va publica numeroase versuri între 1905 și 1918. Numele său mai apare și în „Luceafărul” (Sibiu), „Convorbiri literare”, „Farul”, „Epoca”, „Pagini literare”, „Paloda literară”, „Cuvântul”, „Dobrogea jună”, „Dobrogea literară”, „Analele Dobrogei”, „România de la Mare” „Cronicarul” ș.a. Cântece în amurg, carte apărută în 1906, pare să dea expresie unui temperament romantic, bântuit de nostalgia amintirilor erotice, retrăite monocord și obsesiv, într-un cadru și o atmosferă impregnate, pe alocuri, de accente
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]