7,974 matches
-
stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate, neputându-se susține că actul normativ analizat, contrar principiului legalității, prevede măsuri descriptive, lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, astfel cum susține autoarea excepției. “ (Decizia Curții Constituționale nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). ... 30. Caracterul general al dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu poate conduce însă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc“ din cuprinsul Legii nr.
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
obiect o acuzație în materie penală, această categorie de hotărâri definitive nu poate să atragă incidența niciunuia dintre cazurile de recurs în casație reglementate de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală. Or, calea extraordinară de atac analizată are ca obiect verificarea conformității cu regulile de drept aplicabile hotărârilor penale definitive care soluționează fondul cauzelor, în scopul respectării legilor și al uniformizării jurisprudenței, iar instanța de casare judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este corespunzătoare din punctul de vedere
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
regimul juridic privind proprietatea publică a statului, stabilit prin art. 136 alin. (4) din Constituție, precum și să creeze premisele încălcării principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 56. Având în vedere interdependența logică între anexele analizate și celelalte prevederi cuprinse în legea criticată, preponderent redactate sub forma anexelor, Curtea constată că viciile de neconstituționalitate evidențiate se răsfrâng asupra întregului act normativ supus controlului, astfel încât obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României urmează a fi admisă
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
art. II punctul 2 [cu referire la art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară] și la art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. De altfel, întreaga expunere de motive a ordonanței de urgență analizate se axează, în principal, asupra posibilității de a fi afectată buna funcționare a justiției, ca serviciu public, din perspectiva schemelor de personal subdimensionate ale instanțelor judecătorești, având în vedere judecarea apelurilor în complete formate din 3 judecători, posibila pensionare anticipată
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
de consiliul de administrație. Autorul excepției de neconstituționalitate subliniază că textul de lege criticat nu prevede criteriile cu ajutorul cărora se stabilește persoana care are calitatea de „conducător al unei companii naționale“, ceea poate da naștere arbitrarului. Astfel, textul normei analizate menționează numai titulatura de „director“, fără a preciza dacă sunt avute în vedere doar companiile și societățile centrale sau și sucursalele din subordinea acestora. Consideră că, în acest mod, se încalcă principiul legalității procesului penal, invocând, în acest sens, jurisprudența
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
abuz în serviciu, în ipoteza invocată de autorii excepției, în măsura în care ordonanța antereferită se adresează în mod direct și neechivoc persoanelor juridice. Se susține că legiuitorul ar putea face trimitere la o altă lege în cuprinsul actului normativ analizat, dar această trimitere trebuie stabilită în mod expres pentru ca efectul dispoziției de trimitere să constea tocmai în aplicarea corectă și clară a unei dispoziții legale. Se mai arată că soluția legislativă criticată constituie opțiunea legiuitorului, iar eventuale critici ar
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
noul Cod civil. ... 88. Potrivit art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, prescripția dreptului la acțiune privind un drept principal atrage, ca o consecință, și prescripția dreptului la acțiune care asigură protecția juridică a dreptului accesoriu. Sub aspectul problemei analizate, implicațiile acestei legături de dependență constau în aceea că durata termenului de prescripție a dreptului la acțiune privind dreptul principal este, în același timp, și durată a termenului de prescripție a dreptului la acțiune vizând dreptul accesoriu. ... 89. Raportul dintre
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
cu legea în vigoare la data la care prescripția a început să curgă. ... 177. Prin similitudine cu situația prescripției dreptului la executarea silită a creanței garantate este necesar a se stabili începutul prescripției executării ipotecii, relevant fiind, și în cazul analizat, momentul exigibilității obligației principale care își are izvorul în contractul de credit, întrucât din acest moment creditorul ipotecar va putea trece la valorificarea garanției ipotecare, cu precizarea că situația analizată exclude ipoteza în care prescripția creanței principale a început să
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
termenului de prescripție de 10 ani, prevăzut de art. 706 alin. (1) teza a II-a din noul Cod de procedură civilă, atât timp cât dreptul de a obține executarea silită este, prin esența sa, prescriptibil. ... 197. În contextul ipotezei analizate, plasată sub regimul noului Cod civil, se impune a aminti că prescripția dreptului de a obține executarea silită stinge forța executorie a titlului executoriu, însă nu și dreptul subiectiv material, substanțial, care trebuie realizat prin punerea în executare a titlului
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
unei infracțiuni în legătură cu serviciul sau a unei infracțiuni cu intenție dă expresie opțiunii legiuitorului de a reglementa măsuri cu rol preventiv, care să corespundă naturii și finalității ocupației de personal de pază sau gardă de corp. Justificarea trebuie analizată și prin prisma unei cerințe generale, care se referă, în mod esențial, la principiul proporționalității. Conform acestui principiu, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - nu depășește ceea ce este
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
aplicării dispozițiilor art. 10^4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/1996 - respectiv „trimiterea cauzei spre soluționare curții de apel în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă controlului“. ... 17. În raport cu interpretarea sistematică a dispozițiilor legale analizate, autorii excepției consideră că instanțele de contencios administrativ sesizate de către ANI, în baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect, în principal, anularea ordonanței de clasare a comisiei
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
și a treia anterior evocate, este pus la dispoziția consumatorului, nu și a creditorului. Astfel, ipoteza normativă a textului criticat este indicată de propoziția „În situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de prezenta lege [...] “ . Potrivit etapelor anterior analizate, rezultă că în două cazuri devine incident acest remediu: fie creditorul nu a răspuns invitației consumatorului din notificarea adresată conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 și nu s-a prezentat la biroul notarial pentru stingerea datoriei prin
DECIZIA nr. 319 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258511]
-
juridic și cel material. Din acest punct de vedere, era firesc ca legiuitorul să încrimineze încălcarea obligației martorilor de a contribui la stabilirea adevărului judiciar, o asemenea conduită putând prejudicia, într-o manieră esențială, actul de justiție. ... 15. Astfel, infracțiunea analizată, reglementată la art. 273 din Codul penal, în forma de bază, prevăzută la alin. (1) al art. 273 din Codul penal, incriminează fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori
DECIZIA nr. 133 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258324]
-
regimului de executare și se aprobă de către directorul locului de deținere, după verificarea de către șeful structurii evidență deținuți. Structura evidență deținuți transmite, în format electronic, structurilor din locul de deținere un tabel nominal cu persoanele private de libertate analizate și regimul de executare stabilit. Dispozițiile alin. (7)–(11) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul prevăzut la alin. (5) teza a II-a. ART. 53 În cazul în care persoana privată de libertate este condamnată la mai multe pedepse
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
funcționează atât în privința raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu (înțeles inclusiv ca ajungere a debitorului în stare de insolvență), cât și sub aspectul întinderii prejudiciului indicat de practicianul în insolvență. ... 54. Prezumția legăturii de cauzalitate în cazul analizat funcționează și în privința producerii stării de insolvență. În acest caz, prezumția privește legătura de cauzalitate dintre faptele indicate în teza întâi a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 și starea de insolvență, întrucât ținerea necorespunzătoare
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală. ... 79. Sfera persoanelor responsabile, împotriva cărora se îndreaptă acțiunea în răspundere, este expres delimitată prin dispozițiile art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Prevederile legale analizate se referă la membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și la orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului, prin una dintre faptele descrise la art. 169 alin. (1) lit. a)-h
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
dovedească faptul cunoscut, vecin și conex, pe care se întemeiază aceasta. “ ... 99. Prezumția legală se bazează pe raționamente logice, astfel că verificarea efectelor pe care le generează trebuie să pornească de la existența ipotezei care atrage incidența prezumției. În cazul analizat, ipoteza care atrage incidența prezumției legale este reprezentată de nepredarea documentelor contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar, nepredare, în mod evident, culpabilă. ... 100. Prin instituirea prezumției, legiuitorul deplasează obiectul probei de la faptul cunoscut, vecin și conex, al nepredării documentelor
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
debitorului, pentru ca ulterior, prin mecanismul legii, să fie destinate, în caz de reorganizare, plății creanțelor potrivit programului de plăți și completării fondurilor necesare continuării activității debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului. ... 113. Prin urmare, prejudiciul, în ipoteza analizată, este cauzat direct debitorului persoană juridică, prin aducerea sa în stare de insolvență și numai indirect creditorilor. Declanșarea procedurii insolvenței și, deci, starea de insolvență a debitorului constituie premisa activării mecanismului de antrenare a răspunderii patrimoniale. ... 114. Pentru antrenarea răspunderii
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) și (2) ale art. 21 anterior menționat, compensația financiară se acordă în baza convențiilor internaționale la care România este parte. ... 16. De la regulile mai sus analizate legiuitorul a prevăzut, la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 211/2004, excepții referitoare la acordarea compensațiilor financiare, respectiv situațiile în care: se stabilește că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală ori că fapta a fost
DECIZIA nr. 312 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259620]
-
nescuzabilă. Altfel spus, o asemenea împrejurare - o pasivitate neîndoielnică și nescuzabilă a părții, o lipsă de stăruință fundamentată pe neglijență și delăsare, care să fie considerate motive imputabile părții - trebuie să fie identificată în mod incontestabil. ... 51. Evident, în situația analizată, această ipoteză nu se regăsește, în condițiile în care repunerea pe rol a dosarului în care s-a adoptat măsura suspendării ar fi trebuit să fie dispusă din oficiu de către instanță, pentru că judecătorul a avut nevoie de dezlegarea
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
de față, vizează situația în care dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, fără ca partea să aibă vreo vină, întrucât cea care trebuia să efectueze actul de procedură era însăși instanța de judecată. Or, în ipoteza analizată, în care suspendarea facultativă a judecății a fost dispusă de instanță, în scopul de a-i facilita soluționarea dosarului, procedura hotărârii prealabile nefiind edictată în sprijinul părților, ci pentru interpretarea unui anumit text de lege, este evident că după pronunțarea
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
premisa înființări, în cadrul Ministerului Public, a unei secții specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori. Or, ipoteza legii criticate este diferită față de cea avută în vedere de CJUE. Astfel, legea analizată nu înființează în cadrul Ministerului Public o secție specializată care să aibă competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, ci desființează respectiva secție specializată avută în vedere de CJUE și, pe structura generală deja existentă
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Partea I, nr. 612 din 22 iunie 2021, paragraful 62). Totodată, desființarea unei structuri de parchet ține tot de competența legiuitorului, și nu a instanțelor judecătorești (Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, paragrafele 84 și 85). Or, prin legea analizată, legiuitorul a procedat exact în sensul celor stabilite de Curtea Constituțională, desființând o structură de parchet și dispunând preluarea competenței acesteia de o altă structură de parchet preexistentă, respectând art. 61 alin. (1) din Constituție. Curtea subliniază că modul de
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
o eventuală contrarietate a dispozițiilor dreptului Uniunii Europene cu prevederile de drept penal substanțial în vigoare la nivel intern va fi soluționată de către instanțele naționale prin aplicarea cu prioritate a celor dintâi - potrivit principiului preeminenței dreptului european, mai sus analizat - și încadrarea acestor norme în una dintre tezele reglementate la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală. În aceste condiții, dispozițiile art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală, care prevăd că achitarea inculpatului se
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]