3,417 matches
-
înțeles că, la sfârșitul călătoriei sale, cei convertiți la principii îi pot dărui acestuia moartea. Al doilea episod care merită amintit aici este analogia Binelui cu soarele. Și el sugerează, credem, același principiu al reflexivității incomplete. Vederea și gândirea sunt analogice: vederea presupune obiectul văzut, organul vederii, lumina intermediară și sursa ei, soarele, pe când gândirea presupune obiectul gândit, inteligența, un intermediar și sursa lui absolută, care este Binele. Termenii analogiei nu sunt foarte clar exprimați în text: dacă „obiectelor cognoscibile le
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui urme cât de vagi ale problemei platoniciene. Desigur, nu ne închipuim că Platon ar gândi în secret în termenii cuplului „Ahile și Ulise”, dar este posibil ca unitatea aceleiași probleme să poată fi expusă de noi sub un nume analogic comun. Având sub ochi această structură problematică, am încercat să o recunoaștem în Republica: rezultatul a fost descoperirea a două principii funcționale în dialog - unul al primatului lui a ști asupra lui a fi, celălalt al reflexivității incomplete. Aceste două
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dacă trebuie să devină pentru semeni una cu imaginea divinului, în ce fel o poate face? La toate aceste probleme, Platon a meditat cu seriozitatea unui scolastic. Încercând să ofere o idee asupra concepției sale politice, Platon folosește o tehnică analogică. În opinia lui Henri Joly, la Platon politica se poate defini pe sine prin opoziție cu simulacrele sale: sofistica și retorica. Acestea sunt măști, imagini ale politicului. „Ces images sur les images nous paraissent esquisser un sens cache: elles utilisent
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
celei divine. În Legile, Platon introduce chiar o distincție între două tipuri de egalitate: o egalitate la îndemâna omului (privitoare la număr) și, pe de altă parte, una „mai adevărată și mai frumoasă”, dar care reprezintă judecata lui Dumnezeu. Aceste considerații analogice reprezintă argumente menite să confirme aserțiunea potrivit căreia Platon a lansat liniile directoare ale unei științe politice, unde geometria și politica sunt indisociabile. Această nouă perspectivă rămâne, așa cum observă și Henri Joly, o tentativă care își propune în mod expres
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în care, pornind de la una sau mai multe judecăți, obținem o altă judecată. Sunt mai multe feluri de raționamente: raționamente deductive, desfășurate numai pe planul verbal abstract; raționamente inductive, când pornim de la fapte pentru a formula judecăți generale și raționamente analogice întemeiate pe o asemănare considerată importantă. Logica se ocupă de valoarea lor de adevăr. Din punct de vedere psihologic, ele ne interesează numai în măsura în care intervin în rezolvarea unei probleme, ca mecanism psihologic care ne aduce în conștiință anumite premise și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
generativă și una exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de invenție creativă. Într-un experiment reprezentativ ce se bazează pe acest model (vezi, de exemplu, Finke, 1990), subiecților li
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care le solicită subiecților să atașeze o lumânare pe un perete folosind numai obiectele dintr-o imagine (lumânare, o cutie de piuneze și una de chibrituri), Weisberg încearcă să demonstreze că insight-ul depinde de activarea proceselor cognitive convenționale (precum transferul analogic) pe baza cunoștințelor deja stocate în memoria subiecților. Obiectivul metodelor de simulare computerizată, investigate de Boden (1992, 1994), constă în generarea gândirii creative pe computer într-o manieră care să simuleze comportamentul uman. De exemplu, Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
identificarea persoanelor ce gândesc creativ implica trecerea dezinvoltă de la un sistem conceptual la altul (green-blue, pe de o parte și, pe de altă parte, blue-green). Alt tip de item (Sternberg și Gastel, 1989a, 1989b) le cerea subiecților să rezolve probleme analogice sau de alt tip inductiv, dar fie cu premise reale (de exemplu, „Păsările pot zbura”), fie cu premise ireale (de exemplu, „Vrăbiile pot juca șotron”). Rezultatele la itemii cu premise ireale s-au legat într-o mică măsură de rezultatele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
NASA Ames Research Center a proiectat un sistem de interfață om-mașină (figura 8.3. b) care să permită informarea corectă (lipsită de erori) și rapidă a piloților în timpul zborului. În figura 8.3. (a) este prezentată o carlingă cu dispozitive analogice. Principalele dezavantaje ale acestor dispozitive le reprezintă numărul mare de cadrane, cifrele care ofereau informații erau de dimensiuni reduse făcând dificilă citirea lor, fiecare cadran prezenta o singură informație (de exemplu: viteza, altitudinea, etc.). Figura 8.3. Dispozitive de afișare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Principalele dezavantaje ale acestor dispozitive le reprezintă numărul mare de cadrane, cifrele care ofereau informații erau de dimensiuni reduse făcând dificilă citirea lor, fiecare cadran prezenta o singură informație (de exemplu: viteza, altitudinea, etc.). Figura 8.3. Dispozitive de afișare analogice (a) și digitale (b). (Sursa: www.olias.arc.nasa.gov) Modernizarea acestui sistem de afișaj s-a făcut prin introducerea cadranelor digitale (figura 8.3. b) care prezentau următoarele avantaje: reducerea numărului de dispozitive de citire (acesta putând afișa informații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1998), în care sunt reunite studii despre Varlaam, C. Negruzzi, Ion Creangă, Eugen Barbu, Marin Preda, Petru Dumitriu, Titus Popovici, Marin Sorescu, dar și despre literatura dialectală sau literatura din Basarabia, în tentativa de a afla „constante” întemeiate pe procese analogice. Spirit mai degrabă germanic, exact și limpede în judecăți, aplicat cu persuasiune și metodă la operă (și autor), în care e înclinat să determine „scheme”, „roluri” și „funcții” (și bineînțeles abaterile de la acestea), Dan Mănucă e omul sistemelor bine conturate
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
cu intimitatea sa cea mai secretă 122. De simpatia lui se bucurau toți cei care refuzau servituțile vieții utilitare: săracii și mai ales declasații, cei pe care prejudecata burgheză îi excludea (boemul, pictorul, prostituata, actorul, nobilul ruinat) și care urmau, analogic, destinul liber cugetătorului nefericit 123. Muncitorul era, așadar, un alter-ego al lui Marx. Teoriile lui Marx sunt autoreferențiale și au rolul de a trata, întâi de toate, indispozițiile creatorului lor. Interpretând istoria lumii din perspectivă strict personală, Marx o reducea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
degrabă de șantier, În ideea că ele pot reprezenta un punct de plecare Într-o dezbatere, fără să am deloc de altfel pretenția că ele sunt funcționale și consistente. De la o interpretare de tip anagogic la o interpretare de tip analogic Ruxandra Cesereanu: Întrebarea pe care mi-o pun acum este dacă am putea vorbi nu doar despre anarhetip, ci și despre anarhetipologie. Ar putea fi lansată, oare, o nouă metodă, o nouă formulă conceptuală la nivel de școală de cercetare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o sugestie de anvergură În el. Sfiala ce Înconjoară experimentul trebuie depășită. Aș mai spune că Într-o cercetare a imaginarului ar trebui să avem În vedere o trecere de la o interpretare de tip anagogic la o interpretare de tip analogic. Corin Braga: Bănuiesc că analogic este și acel demers psihanalitic pe care l-am invocat deja, demersul lui Bion, care Își propunea să evite interpretările de tip freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile școli. Pacientul este lăsat să vorbească
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el. Sfiala ce Înconjoară experimentul trebuie depășită. Aș mai spune că Într-o cercetare a imaginarului ar trebui să avem În vedere o trecere de la o interpretare de tip anagogic la o interpretare de tip analogic. Corin Braga: Bănuiesc că analogic este și acel demers psihanalitic pe care l-am invocat deja, demersul lui Bion, care Își propunea să evite interpretările de tip freudian, jungian sau a oricăreia dintre marile școli. Pacientul este lăsat să vorbească, iar psihanalistul Își propune În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ursa: Pe mine, În temele la care lucrez În prezent, despre feminitate, despre critic, autor, despre felul În care aceștia Își substituie pozițiile, mă ajută foarte mult o metodă compozită, care vine parțial dinspre psihocritică și parțial dinspre metoda gândirii analogice (de aceea Îmi pare bine că domnul Marius Jucan a amintit-o aici), care spune În esență că interpretarea conceptuală, teoretică, trebuie suspendată sau, mai exact, că interpretarea oricărui lucru - și, mai mult, că orice tip de conceptualizare - pornește de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de conceptualizare - pornește de la un mecanism de metaforizare, singurul cu adevărat „fidel” lucrului despre care vorbește. A interpreta nu Înseamnă a transpune În concept, deci a explica și a distruge astfel identitatea obiectului despre care vorbești, ci Înseamnă a gândi analogic, adică a păstra, cu ajutorul unei dispoziții empatice și parcurgând mai mulți pași, tocmai identitatea, ființa și unicitatea respectivului obiect. De pildă, un caz care mi se pare fericit este ceea ce americanii numesc critifiction, un alt mod de a scrie critică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că o formă de traducere nu se face „fără rest”, și restul acesta este uriaș când treci de la un conținut artistic la unul teoretic, conceptual. Ceva foarte important rămâne mereu În afară și este imposibil de prins. Or, un discurs analogic, chiar renunțând la orgoliul explicației, ar face tocmai acest lucru - ar surprinde „restul” neinterpretabil. Cum spuneam, pe mine, În momentul de față, postulatele acestei gândiri mă ajută, deoarece ele evită ideile clasice de interpretare. Cu toate acestea, nu pot să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lumii. Probabil și mai interesantă pentru dumneavoastră ar fi fost partea a doua a studiului meu, unde fac o analiză a metaforelor În care se scrie În epoci diverse cunoașterea. Indiferent de epocă, mecanismul cunoașterii, pentru că funcționează, este un mecanism analogic. Obișnuințele noastre de a imagina și gândi analogic sunt atât de adânci, Încât mie mi se pare că deocamdată, inclusiv În momentul de față, nu pot fi dislocate decât cu mare greutate. Astfel, e vizibil cum trecem prin trei tipuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi fost partea a doua a studiului meu, unde fac o analiză a metaforelor În care se scrie În epoci diverse cunoașterea. Indiferent de epocă, mecanismul cunoașterii, pentru că funcționează, este un mecanism analogic. Obișnuințele noastre de a imagina și gândi analogic sunt atât de adânci, Încât mie mi se pare că deocamdată, inclusiv În momentul de față, nu pot fi dislocate decât cu mare greutate. Astfel, e vizibil cum trecem prin trei tipuri mari de epoci: organiciste, În care analogia creează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
E vorba de un mod specific de reflectare a subiectului În oglindă și a oglinzii În subiect: „istoria literaturii și literatura istoriei” sau orice sintagme de acest tip. Ajungând În epoca de azi, mie mi se pare că păstrăm gândirea analogică atunci când gândim lumea, dar o mutăm de la nivelul termenilor la nivelul funcțiilor. Relativismul mi se pare că a acționat În această direcție: a schimbat termenii cu funcțiile și a transferat analogia În omologie. Meditația mea pornește Întotdeauna dinspre discursul științific
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fel de spărgător de gheață sau ca un fel de inovație frapantă, nu folosit. A găsi cadența cu cercetarea științifică sau cu textul din fizică mi se pare un fel de a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura mi se par posibile tocmai prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
primind o atenție specială și consacrare. Forțametaforei în psihoterapie s-ar baza în primul rând pe deosebirea dintre cele două emisfere cerebrale (Barker, 1985): cea stângă, caracterizată de analitic, calcul numeric, logic, rațional, iar cea dreaptă, de emoțional, simbolic, intuitiv, analogic. Cea stângă procesează datele computațional, temporal, verbal, iar cea dreaptă, simultan, holistic, spațial, chinestezic. Deși între cele două emisfere există o strânsă conexiune, în funcție de activitate și context, una este dominantă. Metafora se adresează preponderent celei drepte, fiindcă metafora presupune o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
stângă procesează datele computațional, temporal, verbal, iar cea dreaptă, simultan, holistic, spațial, chinestezic. Deși între cele două emisfere există o strânsă conexiune, în funcție de activitate și context, una este dominantă. Metafora se adresează preponderent celei drepte, fiindcă metafora presupune o gândire analogică, și nu una digitală (discret-numerică). Dincolo de considerațiile neurologice, apare evident că metafora, în înțelesul ei larg (parabole, fabule, analogii, mituri, anecdote, dar și gesturi și obiecte metaforice), are o înaltă semnificație în psihoterapie, în procesele de redefinire și reîncadrare a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
începând din anii ’50 se vorbește despre „științele comunicării” -, la care, alături de cibernetică, informatică și alte științe tehnice, contribuie cele psihologice, sociale și antropologice. Între aceste discipline au loc împrumuturi tematice și terminologice. Astfel, preluată din limbajul ingineresc, distincția digital/analogic se aplică și comunicării umane interpersonale, în sensul că, în vreme ce comunicarea verbală (cea scrisă mai ales) ar fi mai mult digitală (arbitrariul semnelor, concepția binară), comunicarea nonverbală este analogică, întrucât prin gesturi și alte mijloace kinestezice suntem mai aproape de redarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]