388 matches
-
acestora le creează. Gândirea filosofică premergătoare revoluției franceze ca și experiența socială a acesteia a dat naștere câtorva sisteme politico- economice ce aveau să creioneze evoluția societății umane în Europa și nu numai. La trei dintre ele (liberalismul, socialismul și anarhismul) Paulescu se oprește și, considerândule semnificative, încearcă o analiză critică în funcție de desfășurarea istorică și realitățile timpului său. Se oprește așadar asupra liberalismului, socialismului și anarhismului, pentru că toate au o anumită atitudine față de instinctele sociale (dominație și proprietate). Liberalismul Proclamă libertatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
evoluția societății umane în Europa și nu numai. La trei dintre ele (liberalismul, socialismul și anarhismul) Paulescu se oprește și, considerândule semnificative, încearcă o analiză critică în funcție de desfășurarea istorică și realitățile timpului său. Se oprește așadar asupra liberalismului, socialismului și anarhismului, pentru că toate au o anumită atitudine față de instinctele sociale (dominație și proprietate). Liberalismul Proclamă libertatea ca fiind absolută și fundamentală pentru individ, suprimând în acest fel instinctul de dominație și subordonare care stă la baza organizării familiei și societății. Consideră
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
umane în esența ei, confirmând ceea ce marele G.T.Popa spunea în 147 în celebrul său discurs ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în ideea obținerii egalității, anarhismul are ca obiect subminarea ambelor instincte. Ideologia sa este centrat ă de sloganul „propaganda prin fapte’’ utilizând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în ideea obținerii egalității, anarhismul are ca obiect subminarea ambelor instincte. Ideologia sa este centrat ă de sloganul „propaganda prin fapte’’ utilizând ca mijloace distrugerea cu orice preț și asasinatul. Promovează prin urmare ura a tot ceea ce este uman sau creat de umanitate, consecvent principiului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și asasinatul. Promovează prin urmare ura a tot ceea ce este uman sau creat de umanitate, consecvent principiului „homo hominis lupus”. Urmărește suprimarea oricărei autorități în familie și în stat, nerecunoscând nici familia nici naționalitatea. De asemenea, emanație a revoluției franceze, anarhismul va fi dezvoltat ca ideologie de Mikhail Bakunin în Rusia, adepții acestui curent fiind cunoscuți în epocă sub numele de nihiliști. Concluzia la care ajunge Paulescu este că toate cele trei ideologii au rădăcinile în Revoluția Franceză, toate ignoră sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
revoluția franceză pe care o consideră o abominație, referindu-se mai ales la hecatomba umană produsă de cele 7 jaquerii, dar și la cele 3 curente majore ale gândirii sociale cărora le-a dat naștere și anume: liberalismul, socialismul și anarhismul, pe care le judecă prin prisma instinctelor sociale și a catastrofei umanitare pe care a produs-o. Nu mai puțin importantă este dimensiunea creștină a gândirii sale, el însuși fiind un practicant convins al adevărului creștin. Într-o analiză deosebit de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din București (1923-1924), la Oradea Mare (1925-1930 și 1943-1946), Câmpulung (1930-1931) și la Liceul Comercial din București (1931-1943 și 1946-1948). Starea precară a sănătății l-a obligat în mai multe rânduri să-și întrerupă activitatea profesională. O teză de doctorat, Anarhismul poetic, pe care o susține în primăvara anului 1931 sub conducerea lui Mihail Dragomirescu, este revăzută înainte de tipărire și completată cu puncte de vedere îndrăznețe, înnoitoare, care ieșeau din cadrul estetic teoretizat de mentorul său. Cartea, apărută în 1932 și premiată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
românească” și „Steaua”. În manuscris a rămas textul memorialistic În zorii unui veac nou. Pentru C., opera literară constituie factorul esențial care trebuie să intre în atenția comentatorului, „desprinsă și indiferentă în raport cu personalitatea creatorului”. Din această perspectivă este urmărită în Anarhismul poetic mișcarea modernistă. Termenul de anarhism și, la fel, înțelesurile date modernismului sunt utilizate însă într-o accepție largă. Selecția scriitorilor discutați începe cu Tudor Arghezi sau N. Davidescu și Al. A. Philippide, pentru a ajunge la autorii de la revistele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
rămas textul memorialistic În zorii unui veac nou. Pentru C., opera literară constituie factorul esențial care trebuie să intre în atenția comentatorului, „desprinsă și indiferentă în raport cu personalitatea creatorului”. Din această perspectivă este urmărită în Anarhismul poetic mișcarea modernistă. Termenul de anarhism și, la fel, înțelesurile date modernismului sunt utilizate însă într-o accepție largă. Selecția scriitorilor discutați începe cu Tudor Arghezi sau N. Davidescu și Al. A. Philippide, pentru a ajunge la autorii de la revistele „unu” ori „Contimporanul”. Eliberarea de sub autoritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
unu” ori „Contimporanul”. Eliberarea de sub autoritatea dogmelor, o așa-numită „criză a noțiunii de realitate”, disoluția eului sau o abordare specială, plecând de la Freud, a funcțiilor psihice (ilogicul, inconștientul, instinctualul, misticul, patologicul) constituie, în concepția lui C., „elementele structurale” ale anarhismului poetic. Originile „poeziei anarhice” autohtone sunt aflate într-un registru divers de surse, pornind de la „evenimentele politico-sociale” (unul dintre ele este primul război mondial), de la „literatura individualistă” (în care sunt încadrați Dostoievski, Gide, Proust și Francis Jammes) sau de la unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
Blaga, T. Arghezi). Deși exactitatea unor analize de text sau unele soluții de amănunt pot fi contestate, ceea ce s-a și făcut în epocă, deși multe argumente nu se susțin în totalitate, selecția scriitorilor fiind numai un exemplu, în ansamblu Anarhismul poetic a marcat la apariție un eveniment și l-a impus pe C. între criticii importanți ai anilor ’30-’40. SCRIERI: Anarhismul poetic, București, 1932; Valorile literare în critica lui Titu Maiorescu, București, 1937; Un aspect al originalității lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
în epocă, deși multe argumente nu se susțin în totalitate, selecția scriitorilor fiind numai un exemplu, în ansamblu Anarhismul poetic a marcat la apariție un eveniment și l-a impus pe C. între criticii importanți ai anilor ’30-’40. SCRIERI: Anarhismul poetic, București, 1932; Valorile literare în critica lui Titu Maiorescu, București, 1937; Un aspect al originalității lui Ion Creangă, București, 1938; Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Anarhismul poetic”, ALA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
40. SCRIERI: Anarhismul poetic, București, 1932; Valorile literare în critica lui Titu Maiorescu, București, 1937; Un aspect al originalității lui Ion Creangă, București, 1938; Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Anarhismul poetic”, ALA, 1932, 599; Șerban Cioculescu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, ADV, 1932, 14 862; Perpessicius, Opere, V, 351-359; Stelian N. Cucu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, U, 1933, 248; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 274-275; Virgil Carianopol, Critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
lui Titu Maiorescu, București, 1937; Un aspect al originalității lui Ion Creangă, București, 1938; Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Anarhismul poetic”, ALA, 1932, 599; Șerban Cioculescu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, ADV, 1932, 14 862; Perpessicius, Opere, V, 351-359; Stelian N. Cucu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, U, 1933, 248; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 274-275; Virgil Carianopol, Critică și adevăr, „Veghea”, 1935, 92; I.E. Torouțiu, Pagini de istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983. Repere bibliografice: G. Călinescu, „Anarhismul poetic”, ALA, 1932, 599; Șerban Cioculescu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, ADV, 1932, 14 862; Perpessicius, Opere, V, 351-359; Stelian N. Cucu, Const. I. Emilian, „Anarhismul poetic”, U, 1933, 248; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 274-275; Virgil Carianopol, Critică și adevăr, „Veghea”, 1935, 92; I.E. Torouțiu, Pagini de istorie și critică literară, București, 1936, 13-22; Pompiliu Constantinescu, Eseuri critice, București, 1947, 161; [Emilian I. Constantinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
optează pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători ancorați în fundamentele calitativiste. Alte lucrări semnificative care au tematizat metoda analizei discursive și au contribuit la consolidarea acestei abordări calitative
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Simone de Beauvoir, Michel Foucault, Gilles Deleuze, Roland Barthes, Jacques Lacan, Claude Lévi-Strauss. Comunismul a fost compromis de evenimentele din Budapesta (1956) și Praga (1968), dar marxismul este bine reprezentat (Louis Althusser), ca și ramificațiile sale troțkiste sau maoiste sau anarhismul. Situaționismul este mai efemer (se mai citește încă Traité de savoir-vivre à l'usage des jeunes générations, al lui Raoul Vanegeim?). În mod evident, nimeni nu a citit toți acești autori. Ei sunt foarte diferiți. Nu există un corp de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
119-120, 163, 188, 211, 214, 233, 238 Adevăr, 16, 44, 63, 72, 79, 88-89, 128, 155, 163, 169, 188, 196, 199-200, 213-214, 217, 221-222, 224-225, 229, 234-235 Analiză comparativă, 80 Analiză prin grilă, 72-73, 77, 81, 152 Analiză cantitativă, 84 Anarhism, 119 Aspirații, 22, 24, 35, 39, 41, 69, 117, 126, 131, 136, 138-140, 170, 178, 203 Asimilare, 37, 91 Atitudini, 15, 24, 35-36, 41, 62, 77, 84, 91, 116, 128, 166, 190, 201, 204, 218 Aufklärung, 126, 167 Autonomie, 35
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Lovinescu, ultima cu esteticele consacrate la Europa liberă. Istoricul literar crede că, astăzi - și sînt convins că este un astăzi mereu valabil - mai mult ca oricînd se impun atitudini nete, cu evitarea oricărei tranzacții de conștiință. Într-o recenzie la Anarhismul poetic, semnată Const.I. Emilian, constatăm imparțialitatea și echilibrul autorului: "Și extremiști ca Voronca, Vinea, Tzara și moderați ca Bacovia, Blaga, Maniu, Arghezi sînt cîntăriți, analizați și judecați cu aceeași imparțialitate... Originile literare propriu-zise sînt urmărite cu amploare, și cînd e
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aceeași imparțialitate... Originile literare propriu-zise sînt urmărite cu amploare, și cînd e vorba de literatura străină a unui Mallarmé, Marinetti, Rilke, Holz, Whitmann, Blacke etc., și cînd se oprește la cea autohtonă a unui Ștefan Petică, Săvescu, Macedonski, Minulescu". Autorul Anarhismului poetic cercetează și originile modernului la noi, remarcînd traducerile lui Vasile Pogor din Baudelaire, publicate la 1870, cum subliniază viitorul diriguitor al revistei "Junimii", în tradiționala "Convorbiri literare", fapt care translează începuturile modernismului cu 60 de ani în urmă. Articolul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un concept analizabil sau o formulă, ci rezultanta impalpabilă, restul insesizabil al unor eforturi creatoare ce-și ignoră forța generatoare de sens. Din acest motiv, intimul e perceput ca un halou anarhic, o dezorganizare a exteriorității. Dar ieșirea anarhică (un anarhism relativ, de fapt, pentru că el urmează linia sinuoasă a confesiunii) din „ritmurile universalității”25 Îngăduie centrarea pe adevărata esență a personalității subiectului care se confesează. Abstras presiunii sociale a convenției instaurate mai Întâi de limbaj și apoi de funcția acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
tipologie a curentelor din interiorul ideologiei feministe, care se raportează la elemente proprii celorlalte ideologii particulare prezentate până aici: "Secolul XX a înregistrat mai multe variații sau variațiuni ale concepțiilor feministe, adeseori în combinație cu alte ideologii, ca socialismul sau anarhismul. Reprezentantele feminismului socialist, de exemplu, afirmau că femeile nu pot fi libere până când capitalismul nu va fi încoluit cu socialismul. Feminismul anarhic susținea că femeile vor fi opresate atâta timp cât va exista statul. Feministele lesbiene separatiste afirmau că femeile vor fi
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
claritate, ridicându-se la principiul general al democrației. Politologia națională n-ar trebui să-l piardă nici un moment din vedere. Este o adevărată fata morgana a opoziției românești: Numai o organizare politică în care opoziția nu este automat catalogată drept anarhism, nihilism sau mai știu eu ce formă de subversiune, numai un stat de drept în care desobediența civilă este acceptată drept comportament normal și nu este persecutată drept o deviantă maladivă se poate sustrage moștenirii trecutului comunist 20. Operație dificilă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
relații vaste. Marcel Proust este privit prin teoria bergsoniană a memoriei, Rainer Maria Rilke prin sărăcia sângelui, Balzac prin considerații asupra capitalismului, Th. Hardy prin teoria tensiunii sufletești a lui Pierre Janet, Anatole France prin imaginea dematerializării, Tudor Arghezi prin anarhism, monarhism și magie. M. Ralea a dovedit talent literar în note de călătorie în care aduce puțin din Barrès în facultatea de a lua repede temperatura morală a locului și a o traduce în câteva planșe impresioniste. Toledo: "...un loc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căruia se adresează limbajul politic, în cele trei ipostaze ale sale. La nivelul terminologiei politice, înregistrăm următoarele câmpuri semantice 120: 1. termeni referitori la organizarea politică: coaliție, facțiune, monopartitism, multipartitism, partid etc.; 2. termeni referitori la doctrine și curente politice: anarhism, bolșevism, comunism, ecologism, marxism etc.; 3. termeni referitori la adepți ai unor doctrine și curente politice: comunist, separatist, stalinist, fascist etc.; 4. termeni referitori la mentalități și atitudini politice: apolitism, demagogie, elitism, xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]