KorAP: Find »[drukola/base=anastomoză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...59 >

1,475 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

nivelul coronarelor native. Leziuni difuze ale arterelor coronare Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vasului). Acest lucru nu este posibil să fie realizat în toate cazurile deoarece din punct de vedere tehnic este dificil de graftat un vas cu diametrul < 1 mm, iar pe de altă parte patența în timp a unei astfel de anastomoze este incertă. În consecință, practic, se poate considera o revascularizare completă dacă au fost graftate toate vasele importante (diametrul > 1 mm) cu leziuni semnificative (stenoze > 50%). Revascularizarea incompletă are drept consecință posibilitatea constituirii unui infarct miocardic într-un teritoriu deservit

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
depășită perioada perioperatorie, infarctul miocardic poate apărea oricând în teritoriul rămas nerevascularizat ceea ce mărește semnificativ riscul de deces după operația de by-pass aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne Standardul revascularizării chirurgicale a miocardului îl constituie folosirea arterei mamare interne stângi pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară în cazul în care aceasta are leziuni semnificative. Folosirea de rutină a arterei mamare interne a crescut de la 3% la începutul anilor 70 la circa 99% în anii 90 (54). Situațiile în care nu se folosește

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mult redusă comparativ cu cei la care s-a folosit pentru graftarea arterei descendente anterioare vena safenă internă. Numărul de endarteriectomii În cazul leziunilor aterosclerotice extinse la nivelul vaselor coronariene este uneori nevoie de realizarea unei endarterectomii pentru pregătirea locului anastomozei distale și pentru asigurarea unui run-off eficient. Unii chirurgi folosesc frecvent endarteriectomia în special în porțiunea distală a arterei coronare drepte, dar și la nivelul arterei descendente anterioare și a celorlalte ramuri ale arborelui coronarian. Potențialul trombogen al zonei endarteriectomizate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la acest nivel asociată cu riscul crescut de apariție a unui infarct miocardic în teritoriul respectiv. Anastomozarea arterei mamare interne la o zonă endarteriectomizată din artera descendentă anterioară poate pune probleme tehnice dificile. ̨ n general, se acceptă că lungimea anastomozei directe între artera mamară internă și artera descendentă anterioară poate fi de circa 1 centimetru. Dacă a fost necesară efectuarea unei arteriotomii mai mari de 1 centimetru pentru realizarea endarteriectomiei, atunci este utilă folosirea unui petec venos prin intermediul căruia să

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Fluxul pe care trebuie să-l aibă sângele prin artera mamară internă în cazul folosirii ei în acest montaj este de circa 200 ml/minut. În caz contrar, rezultatul se dovedește a fi necorespunzător (55). În general este bine ca anastomozele distale să se realizeze pe o zonă indemnă a peretelui arterial distal de o stenoză semnificativă. Se micșorează astfel riscul trombozei precoce la nivelul endarteriectomiei și apariția infarctului miocardic ce crește riscul de deces după by-pass-ul aortocoronarian. Totodată, este evident

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
permite o revascularizare mai completă pentru pacienții cu leziuni semnificative ale ramurilor coronariene mici. Acestora li se adaugă un flux și o patență precoce cel puțin egale dacă nu chiar superioare grafturilor izolate (56) mai ales în situațiile în care anastomoza distală (de tip termino-lateral) se realizează la nivelul unui vas cu run-off de bună calitate (57, 58). Există însă și părerea opusă conform căreia atât timp cât fluxul în porțiunea distală a graftului secvențial este mai mic, anastomoza distală nu trebuie să

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în situațiile în care anastomoza distală (de tip termino-lateral) se realizează la nivelul unui vas cu run-off de bună calitate (57, 58). Există însă și părerea opusă conform căreia atât timp cât fluxul în porțiunea distală a graftului secvențial este mai mic, anastomoza distală nu trebuie să se facă pe un vas coronarian important care este mai bine să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
folosirea cardioplegiei sanguine la o temperatură de 29°C (intermediară), în acest mod fiind redusă producția de lactat și îmbunătățită recuperarea funcției ventriculare după declamparea aortei (78). Administrarea continuă a cardioplegiei sanguine calde mai are dezavantajul că pe durata realizării anastomozelor distale trebuie, de regulă, întreruptă pentru a putea obține o bună vizibilitate necesară suturii. Dacă această întrerupere durează mai mult de 7 minute apar leziuni ischemice la nivelul miocardului (80). Din punct de vedere al raportului sânge-cristaloid în cadrul cardioplegiei sanguine

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
general, și după operația de by-pass aortocoronarian în mod particular. Cu toate acestea, chirurgul continuă să joace un rol esențial, de el depinzând în foarte mare măsură rezultatul operației. Experiența și tehnica chirurgului sunt importante nu numai în ceea ce privește realizarea unor anastomoze perfecte, dar și în modul în care sunt concepute strategia operatorie și tactica chirurgicală ce urmează a fi aplicate în timpul intervenției. Deficiențele și erorile de tehnică chirurgicală în efectuarea anastomozelor se soldează cel mai adesea cu apariția infarctului miocardic acut

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și tehnica chirurgului sunt importante nu numai în ceea ce privește realizarea unor anastomoze perfecte, dar și în modul în care sunt concepute strategia operatorie și tactica chirurgicală ce urmează a fi aplicate în timpul intervenției. Deficiențele și erorile de tehnică chirurgicală în efectuarea anastomozelor se soldează cel mai adesea cu apariția infarctului miocardic acut care, dacă interesează un teritoriu întins, poate conduce la deces. Este motivul pentru care cercetarea intraoperatorie a patenței anastomozelor și a fluxului la nivelul grafturilor poate să scadă semnificativ incidența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aplicate în timpul intervenției. Deficiențele și erorile de tehnică chirurgicală în efectuarea anastomozelor se soldează cel mai adesea cu apariția infarctului miocardic acut care, dacă interesează un teritoriu întins, poate conduce la deces. Este motivul pentru care cercetarea intraoperatorie a patenței anastomozelor și a fluxului la nivelul grafturilor poate să scadă semnificativ incidența ocluziei precoce a acestora. O metodă relativ recent introdusă este angiografia coronariană termală. Principiul pe care se bazează constă în determinarea cu ajutorul unor sisteme de detecție în infraroșu a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
între miocard și grefonul venos prin injectarea soluției cardioplegice reci în capătul proximal al acestuia sau între miocard și artera mamară internă ca urmare a sângelui cald care circulă prin aceasta. Imaginile termice astfel obținute sunt folosite la evaluarea patenței anastomozelor și a anatomiei grafturilor. Această metodă neinvazivă, ce nu utilizează substanța de contrast și nu interferează cu procedura chirurgicală, pare să fie o modalitate ideală pentru evidențierea imediată a succesului sau eșecului revascularizării miocardului (97). Recoltarea adecvată a conductelor arteriale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
iar în cazul bolnavilor cu risc crescut stă de multe ori la baza evoluției nefavorabile încheiată cu deces (102). În aproximativ două treimi din cazuri se identifică o sursă chirurgicală de sângerare: ramuri ale arterei mamare, arterei gastroepiploice, venei safene, anastomozele distale sau proximale, locurile de canulare, locul de inserție al firelor de pacemaker, timusul, patul arterei mamare etc. Sângerările de cauză nechirurgicală pot fi împărțite generic ca fiind legate de heparină (103), de trombocite (104), de fibrinoliză (105), de deficitul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fi folosite pentru revascularizare cu toate consecințele ce decurg din aceasta. Rămân de asemenea la alegerea chirurgului modalitatea de utilizare a grefoanelor (simple, secvențiale) și tehnica ce urmează a fi folosită. Cea mai mică eroare în tehnica de realizare a anastomozelor se traduce prin apariția unei stenoze la acest nivel, iar în cazul anastomozelor distale există riscul ocluzionării arterei coronare. Stenoza o dată creată reprezintă locul principal în care va evolua pe cont propriu procesul aterosclerotic având drept consecință limitarea fluxului sanguin

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asemenea la alegerea chirurgului modalitatea de utilizare a grefoanelor (simple, secvențiale) și tehnica ce urmează a fi folosită. Cea mai mică eroare în tehnica de realizare a anastomozelor se traduce prin apariția unei stenoze la acest nivel, iar în cazul anastomozelor distale există riscul ocluzionării arterei coronare. Stenoza o dată creată reprezintă locul principal în care va evolua pe cont propriu procesul aterosclerotic având drept consecință limitarea fluxului sanguin. Această limitare a fluxului sanguin stă la baza reapariției anginei prin dezechilibrarea balanței

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de risc procedurali pentru reintervenție după BAC Reintervenția după by-pass-ul aortocoronarian se poate datora unui rezultat suboptimal obținut în urma reintervenției chirurgicale, secundar unei strategii mai puțin adecvate (nefolosirea arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala cauză a reintervențiilor mai comună chiar decât progresiunea leziunilor de la nivelul arterelor coronare (109, 110). Nefolosirea arterei mamare interne pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară este un factor de risc pentru reintervenție deoarece

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
arterei mamare interne, utilizarea grafturilor secvențiale) sau/și erorilor de tehnică (afectarea anastomozelor). Degenerescența aterosclerotică a grafturilor venoase este principala cauză a reintervențiilor mai comună chiar decât progresiunea leziunilor de la nivelul arterelor coronare (109, 110). Nefolosirea arterei mamare interne pentru anastomoza pe artera descendentă anterioară este un factor de risc pentru reintervenție deoarece patența venei safene folosită pentru graftarea LAD este mai mică. Astfel, cu cât este mai frecvent folosită, artera mamară internă pare să reducă incidența reintervenției și să prelungească

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
porțiunea proximală a graftului teritoriul miocardic amenințat poate fi important și ca urmare există posibilitatea instalării unui infarct miocardic întins secundar ocluziei grefonului. Reintervenția este indicată în această situație pentru o revascularizare eficientă care să prevină apariția accidentului coronarian acut. Anastomozele distale pot fi compromise atât prin erori de tehnică chirurgicală, cât și ca urmare a proliferării intimale la acest nivel. În ambele situații când stenozele sunt semnificative hemodinamic se impune reintervenția pentru o revascularizare chirurgicală eficientă. Factori de risc instituționali

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
lor caracteristice. Aceste rapoarte sunt folositoare pentru examinarea complicațiilor potențiale, dar posibilitatea de extrapolare a datelor este limitată din cauza particularităților echipelor chirurgicale, anestezice, de perfuzioniști și asistente implicate în îngrijirea bolnavilor. Complicații chirurgicale Identificarea leziunilor coronariene și stabilirea locului viitoarei anastomoze necesită un studiu angiografic de foarte bună calitate. Graftarea unui vas indemn sau a unui ram coronarian care are o leziune nesemnificativă are drept consecință apariția fluxului competitiv cu ocluzia precoce a graftului sau apariția sindromului de furt coronarian. Chirurgul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
indemn sau a unui ram coronarian care are o leziune nesemnificativă are drept consecință apariția fluxului competitiv cu ocluzia precoce a graftului sau apariția sindromului de furt coronarian. Chirurgul trebuie să transpună apoi intraoperator datele oferite de coronarografie, să localizeze anastomozele distale și să incizeze adecvat peretele arterei coronare. O incizie prea scurtă va limita fluxul sanguin prin graft, motiv pentru care aproximativ jumătate din grafturile cu anastomoze mici se ocluzionează în cursul primului an. Permeabilitatea arterei coronare distal de anastomoză

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
coronarian. Chirurgul trebuie să transpună apoi intraoperator datele oferite de coronarografie, să localizeze anastomozele distale și să incizeze adecvat peretele arterei coronare. O incizie prea scurtă va limita fluxul sanguin prin graft, motiv pentru care aproximativ jumătate din grafturile cu anastomoze mici se ocluzionează în cursul primului an. Permeabilitatea arterei coronare distal de anastomoză se testează cu ajutorul unei probe introduse în lumen. Identificarea unei alte leziuni în aval necesită montarea altui graft, distal de aceasta. Uneori, detașarea unei plăci de aterom

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anastomozele distale și să incizeze adecvat peretele arterei coronare. O incizie prea scurtă va limita fluxul sanguin prin graft, motiv pentru care aproximativ jumătate din grafturile cu anastomoze mici se ocluzionează în cursul primului an. Permeabilitatea arterei coronare distal de anastomoză se testează cu ajutorul unei probe introduse în lumen. Identificarea unei alte leziuni în aval necesită montarea altui graft, distal de aceasta. Uneori, detașarea unei plăci de aterom la nivelul arteriotomiei și imposibilitatea de fixare a acesteia în sutură implică efectuarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
detașarea unei plăci de aterom la nivelul arteriotomiei și imposibilitatea de fixare a acesteia în sutură implică efectuarea unei endarterectomii, situație în care întreruperea intimei arterei coronare crește riscul formării trombului, disecției peretelui arterial și al ocluziei graftului. Pentru realizarea anastomozelor distale în condiții optime este necesară o bună vizualizare a câmpului operator (câmp operator uscat). Aceasta este posibilă prin ventarea adecvată a ventriculului stâng: vent transatrial sau vent aortic. Lipsa unei vizualizări adecvate duce la apariția deficitelor de tehnică chirurgicală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un vas de calibru foarte mic (circa 1 mm) este suficient ca un singur pas să prindă peretele posterior al arterei pentru a o ocluziona. Acest accident va duce fără nici un dubiu la infarctizarea teritoriului miocardic irigat de această arteră. Anastomozele proximale sunt efectuate cel mai frecvent pe o porțiune a aortei ascendente delimitată prin clampare laterală. Existența unor plăci de aterom la acest nivel poate crea probleme serioase în identificarea unei zone adecvate pentru plasarea lor. De aceea, înainte de plasarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]