2,471 matches
-
cea pentru realizarea unității de credință: "Unirea credinței și împărtășirea Sfântului Duh, cerând, pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Iisus Hristos Dumnezeu să o dăm". Trupul înviat și dătător de viață al Domnului este ancora credinței și a iubirii lipsite de egoism (John S. Romanides, The Ecclesiology of St. Ignatius of Antioch, International printing company, Atlanta 1956, p. 10). Fără întruparea reală, mântuirea nu ar fi fost posibilă Dreapta mărturisire este aceea că Întruparea s-
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
el. Colegii mă anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi mulțumitoare, pentru
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor-
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
atingerea delicată a clapelor care înmiresmau camera cu tonuri de minor și major, acorduri romantice născute la ceas de seară. Da, trăiam, pe atunci, în constelații diamantate cu ploi calde de vară și fulgi pufoși. Scările bibliotecii erau niște simple ancore către Olimp, portative cu note bine țintuite care mă purtau către lumi misterioase pline de desene geometrice schițate de un compas fermecat. Totul culmina cu o matrice bine gândită - extaz clandestin pentru corzile sufletului... acolo unde întotdeauna puteai vedea ceva
TESTAMENT... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350308_a_351637]
-
răsăritul. Când razele de soare au devenit sensibile s-au aruncat toți în apa foarte răcoroasă în loc de duș al dimineții. Normal, pijamalele rămăseseră pe punte. Uzi leoarcă au făcut gimnastica de dimineață mânuind vela spre a capta vântul după ridicarea ancorei. Ciripeau voios cu toții. Ziua începuse cu bine și sperau să se termine tot așa. Vântul era destul de șugubăț încât au cam tras de sfori, i-a dus însă repede la debarcader. Pe la zece au acostat și au predat ambarcațiunea. - Când
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
VII - lea, pe locul cel mai înalt al orașului a fost construită cea de-a doua biserică creștină închinată Sf. Ap. Petru. Sub altarul acestei bazilici, descoperit nu de mult, cu ocazia unor săpături arheologice, a fost găsită o uriașă ancoră de piatră, făcută, probabil, în cinstea marelui pescar evanghelic. Actuala mănăstire ortodoxă grecească, situată la marginea sudică a orașului, a fost zidită pe ruinele clădirii din epoca cruciaților și din perioada otomană. Orășelul Magdala (de la cuvântul migdal, în ebraică, sau
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
faptul că mai aveam peste optzeci de kilograme în plus în barcă, adică pe bătrân. Dar după o jumătate de oră, am ajuns destul de departe de mal, spre nord, acolo unde Venus era mai aproape decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră,plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
luau valurile pe sus și o depășeam pe cea cu motor care mă tracta. Am încercat și atunci să ajung la mal, însă trăgând de o ramă cu amândouă mâinile, să întorc barca, dar ea tot spre larg se îndrepta. Ancora nu mai ținea, iar furtuna mă trăgea cu repeziciune spre largul mării. Norocul meu a fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat să ridic barca în Venus. Era cu niște vecini la pescuit și ei erau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
înțelegeți tot ce vă spun și, mai ales... ce nu vă spun !... OARE CINE SUNT? Sunt, oare, pana de pasăre rătăcită-n agonia zborului? sau izvorul secat din lacrima toamnei? Sunt amurgul înnourat de-acele ploi îndelungate? sau doar o ancoră legată de cer și aruncată-n oceane?! Dar și mai mult de-atât aș vrea să știu ce ferecă porțile dinspre Tine? CLIPA Se-așterne ceasul înserării, iar rememorarea pătrunde tiptil în mine... și în timp; aducerea-aminte se grăbește, ca
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sus ancora! Scăpați de la dezastru prin minune Să strângem din corăbiile sparte Iluziile toate cele bune, Călătorind cu ele mai departe Sus ancora, oceanul ne așteaptă Cu-ntinderile sale necuprinse, Și fiecare leghe e o treaptă Pe valul depărtărilor întinse Cu cântec din adâncuri abisale, Călăuziți de soare și de stele, Îmdepărtate timpuri ancestrale Pe nesfârșite drumuri paralele. Ne vom opri în insule
SUS ANCORA ! DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348187_a_349516]
-
scoteam chiote a la Tarzan, poate ne răspundea cineva. Nimic. O liniște mormântală, umezeală și o ceață care îți pătrundea în oase. Doar pescărușii se așezau lângă barcă, așteptând să le aruncăm ca de obicei peștii mai mici. Am aruncat ancora și am început să pescuim. Dădusem peste un loc unde peștele mânca binișor. Cum se rărea, cum dădeam drumul la parâmă să schimbăm locul. La un moment dat am ieșit de pe zona cu piatră și am dat peste nisip. Nu
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
Cenușăreasă. Imagini și idei filigranate Tot stăruie-n pierdutul ei contur, Iar inima în piept discretă bate În ritm de anemone și azur. Multe-aș fi vrut să vă mai spun, my lord, Dar deocamdată mă decid să tac, Cu ancora lăsată la tribord, Și mă semnez, modest, Conte de Lac (Adrian Simionescu) Referință Bibliografică: De nobilis / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 372, Anul II, 07 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate
DE NOBILIS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361864_a_363193]
-
ea se așterne dunele disperării cu platitudinea și vidul iluziilor și amăgirilor. Dacă avem noroc spaima poate cuibări în noi frica de Dumnezeu- ca început al înțelepciunii, al venirii de la firesc la suprafiresc. Această salvare din naufragiul pulberii, vine prin ancora ascezei creștine, care ne reîntoarce la Hristos. Trecem astfel de la starea firii și a fricii la starea harului, a iluminării, a încrederii și smereniei. Ne alipim din nou cu căința cu ruga și cu curăția de Dumnezeu, cum frumos ne
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
Sembra uno stelo! " I suoi occhi verdi sotto gli occhiali Mi guardano, sorridendo dolcemente Ed io quasi tocco le sue grandi orecchie Che nell' infanzia tentavo spesso Di avvicinare alla sua testa, mă invano... O, Dio, fà che io possa ancoră sentire La sua voce che affascinava E trascinava la folla! E la mamma, nel sogno sussurrerà melodie E mi canterà romanze romene Con la sua voce grave, fatale: "Îl giorno delle tue nozze, Adesso, questi verși ți scrivo. Io non
A VISA CU OCHII DESCHIŞI (POEZIE TRILINGVĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365523_a_366852]
-
întunecat ce se tot învârtea și se înălța spre cer, crescându-i dimensiunea. Mi-am dat seama că este un mic ciclon, ades întâlnit pe Marea Neagră, în perioadă de furtună. Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, a trecut o eternitate. Nu mai era mult să intru în panică. Încercam să îndrept barca cu prova spre mal, dar din momentul când ancora nu a mai fost înfiptă în nisipul mării, barca mea era trasă ca de un
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
Marea Neagră, în perioadă de furtună. Până mi-am strâns sculele și am recuperat parâma de la ancoră, a trecut o eternitate. Nu mai era mult să intru în panică. Încercam să îndrept barca cu prova spre mal, dar din momentul când ancora nu a mai fost înfiptă în nisipul mării, barca mea era trasă ca de un magnet spre larg. Trăgeam cu ambele mâini de o singură ramă, să pot îndrepta ambarcațiunea cu prova spre mal, dar fără succes. Se declanșase furtuna
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
scoteam chiote a la Tarzan, poate ne răspundea cineva. Nimic. O liniște mormântală, umezeală și o ceață care îți pătrundea în oase. Doar pescărușii se așezau lângă barcă, așteptând să le aruncăm ca de obicei peștii mai mici. Am aruncat ancora și am început să pescuim. Dădusem peste un loc unde peștele mânca binișor. Cum se rărea, cum dădeam drumul la parâmă să schimbăm locul. La un moment dat am ieșit de pe zona cu piatră și am dat peste nisip. Nu
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
Dar eu scriu despre floare fiindcă, la naștere, o ursitoare mi-a turnat cerneală în scăldătoare... *** Și nu s-a dat încă sentința definitivă, poetul rămânând o corabie-n derivă. Pirați ai valurilor, nu spintecați metafore, ci aruncați-mi o ancoră! Referință Bibliografica: JUDECAȚI-MĂ...( DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) / Gheorghe Pârlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 447, Anul ÎI, 22 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
JUDECAŢI-MĂ...(DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364922_a_366251]
-
esti? Înțelege, că te iubesc. Tu, ce simți? Dar spune sincer! Sper să am dragostea ta, îmi doresc atât de mult să fim fericiți. Să nu mă minți, că nu are sens. Îmi lipsește o dragoste reală cu tine ... o ancoră care să mă țină. Te iubesc, Carmen! Motiv pentru care m-am și întors. Te sărut! Aștept cu nerăbdare. Adrian. ***** - Da, Adrian! - Sărut mâna, draga mea! Mă bucur că mi-ai răspuns. Ce faci, Carmen? - Bună! E loc și de
OCHII TĂI SÎNT ARIPILE ZBORULUI MEU de LILIANA TIREL în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364956_a_366285]
-
faptul că mai aveam peste optzeci de kilograme în plus în barcă, adică pe bătrân. Dar după o jumătate de oră, am ajuns destul de departe de mal, spre nord, acolo unde Venus era mai aproape decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră, plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
luau valurile pe sus și o depășeam pe cea cu motor care mă tracta. Am încercat și atunci să ajung la mal, însă trăgând de o ramă cu amândouă mâinile, să întorc barca, dar ea tot spre larg se îndrepta. Ancora nu mai ținea, iar furtuna mă trăgea cu repeziciune spre largul mării. Norocul meu a fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat să ridic barca în Venus. Era cu niște vecini la pescuit și ei erau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
necunoscătoare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care și-a continuat astfel tradiția școlii locale românești - comnenul secolelor XI-XII. „Școala comnenă hunedoreană a fost atât de puternic înfiptă în sol românesc și atât de fertil încât se înțelege automat că ancora creativă a cerebralității românești aruncată din secolul XII în urmă aterizează într-o epocă net anterioară sosirii ungurilor în Europa” (p.123-124). Este primul document de importanță fundamentală căci el confirmă continuitatea neîntreruptă a cerebralității românești la nord de Dunăre
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
că trage bine peștele. Dar numai eu știam că altul era scopul rămânerii mele pe mare. După ce au dispărut cu toții după digul din zona golfului de acostare, mi-am strâns sculele, am ridicat peștele în barcă și trăgând de parâma ancorei, priveam malul cu nerăbdare. Doar o jumatate de oră mi-a luat să fiu la punctul de întâlnire de pe plaja Saturn. La mal, nu era multă lume, dar s-a strâns ca la urs în jurul meu. Unii din curiozitate, alții
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
meu, cu recunoștință, rugând-o să se uite în ochii mei și să citească acolo ce fericire am putut trăi în preajma ei și cu ea ... Spre sfârșit, ne-am aranjat costumele de baie pe noi, am strâns voltele și ridicând ancora ne-am îndreptat spre malul mării, unde ne-am luat la revedere, cu soarele mării în ochi și în suflet, stabilind ora și locul noii întâlniri. Referință Bibliografică: PLIMBAREA PE MARE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 201
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
faptul că mai aveam peste optzeci de kilograme în plus în barcă, adică pe bătrân. Dar după o jumătate de oră, am ajuns destul de departe de mal, spre nord, acolo unde Venus era mai aproape decât Saturn. Bătrânul a aruncat ancora și am început pescuitul. Mergea bine. Guvidul trăgea nervos de momeală, iar eu aveam râmă neagră, plăcerea lui, după pipota proaspătă de un roșu carmin, mai ales dacă este de la pasărea de țară, de rață, curcan sau gâscă. Dar valurile
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]