605 matches
-
evoluție reală este totală (s.n.), nu parțială, ea privește întreaga lume (Univers, n.n.), nu doar ființe separate”. Strămoșii mitici ai omenirii, ca și “un anumit număr de Ființe supreme ale populațiilor arhaice erau androgine ”. De fapt, orice entitate spirituală e androgină, pentru simplul motiv că ea nu există în planul fizic unde ar trebui să-și perpetueze un corp fizic, ascultând de legile biologiei. Dar acum s’ar ridica o aparentă contradicție: mitologia amintește zei și zeițe. Aparența e dată de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
trebui să-și perpetueze un corp fizic, ascultând de legile biologiei. Dar acum s’ar ridica o aparentă contradicție: mitologia amintește zei și zeițe. Aparența e dată de faptul că întotdeauna zeița e soția unui zeu. Acesta este de fapt androgin, zeița nefiind o entitate propriu-zisă, ci shakti (forța, puterea, acțiunea ) a zeului. În paranteză fie spus, zeițele, atunci când nu sunt perechea/dihotomia unui zeu, sunt prezentate ca fecioare (Athena, Artemis), de fapt androgine. Dualitatea zeu −shakti, adusă la apogeu de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
soția unui zeu. Acesta este de fapt androgin, zeița nefiind o entitate propriu-zisă, ci shakti (forța, puterea, acțiunea ) a zeului. În paranteză fie spus, zeițele, atunci când nu sunt perechea/dihotomia unui zeu, sunt prezentate ca fecioare (Athena, Artemis), de fapt androgine. Dualitatea zeu −shakti, adusă la apogeu de hinduși este, după părerea noastră, o formă superioară, subtilă, a dualității − arhicunoscute de omul mediu actual − dintre substanță și energie. Mai mulți autori, dintre care deosebit de manifest ni se pare , susțin intervenția unor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
regnul uman individualitatea se încarnează preponderent ca femeie, iar spre sfârșitul evoluției în acest regn, ca bărbat. Devine evident că, în finalul evoluției în regnul uman, numărul bărbaților e mult mai mare decât cel al femeilor, astfel încât frumosul mit al androginului care se reface după găsirea “jumătății” lipsă devine doar o poveste. Și încă o observație: judecând după asimetria distribuției gaussiene (v. fig. II.24), eșalonul majoritar al umanității se află, în momentul de față, mai aproape de sfârșitul evoluției în regnul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
unică primordială (Dumnezeu) sau la raționament, pornind de la observație (fulger, electricitate) sau prin psihologie (nazism /bolșevism) sau prin biologie (aripi insecte /aripi păsări). Corpul sportivului trimite spre ființele din jurul său. analogia poate să fie directă sau inversă (hexagrama), coincidența contrariilor, androgin (trimite la vârsta de aur), temă scumpă ermetismului, bisexual (mascul cu caracteristic femele și invers), cuplat (mascul unit cu femela), alternant (când mascul, când femelă), hermafrodit (organele ambelor sexe), gin-andro-morf (juxtapunerea caracterelor), inter-sexual (nici mascul, nici femelă). Relația între corp
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
credințele referitoare la realitatea ultimă, acel Grund al divinității, cât și în cosmogoniile care explică Creația prin fragmentarea unei Unități primordiale, în ritualurile orgiastice urmărind inversarea comportamentelor umane și confuzia valorilor, în tehnicile mistice de unire a contrariilor, în miturile androginului și riturile de androginizare etc"553. Pentru istoricul român al religiilor, acest paradox absolut ține de structura oricărei epifanii, codificând "explicarea de sine a unei instanțe ultime"554. Acest cod de interpretare este legat de o coordonată fundamentală a hermeneuticii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
549 Ibidem. 550 Ștefan Afloroaei, "Mircea Eliade. Disponibilitatea pentru interpretări alternative", în Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, Filosofie, Tom XLIX, 2002, p. 117. 551 Ibidem, p. 128. 552 Ibidem, p. 129. 553 Mircea Eliade, "Mefistofel și Androginul", apud Ibidem, p. 130. 554 Ibidem, p. 129. 555 Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 131. 556 Ibidem, p. 154. 557 Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 325
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai are o șansă : Orientul revine la putere, care pentru ei este sfîntă. Ambii poli cultural-civilizaționali cunosc și manifestarea unui alt dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin, chiar dacă înfățișările concrete sunt diferite, în căutarea idealului androgin. Din acest punct de vedere, la putere se ridică din nou principiul feminin, după o lungă perioadă de patriarhat. Poate că e nevoie ca lumea să renască, de aceea "vălul lui Isis" este aruncat iar asupra ei, pentru ca bucățile răspîndite
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să te cunoști pe tine. Orientalii nu au făcut niciodată o distincție clară între produsele gîndirii și realitate. Ambii poli cultural civilizaționali cunosc și manifestarea unui nou dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin (noi suntem androgini). După o lungă perioadă de lupte patriarhale, la putere pare că emerge principiul feminin, vălul lui Isis este din nou aruncat asupra lumii. De pildă, în Rusia speranța medie de viață la bărbați este de 55 de ani. Și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
un trup de înalt/ într-un trup de prăpăstii”) a lăuntrului spiritual care dezmărginește insul precar. Dar sacra tautologie eu/celălalt, consubstanțiali și deopotrivă transcendenți sinelui, se vede perturbată de o „geografie” simbolică enigmatică, iar cuplul - orfic - nu reface desăvârșirea androginului platonic: „Un deal sau o vale la țara trupului ei/cu-ncetul începeam a desluși cu încetul punctele cardinale să i le știu./ Doar că greșeam nordul adesea,/ doar că-n hotare prea lesne/ nu mi-a fost dat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
prea puțin asimilate. Psihanalistul pomenit nu pregetă sa-l plaseze pe Eminescu direct în anticamera nebuniei, a schizofreniei, probandu-și verdictul prin comportamentul și replicile unor personaje cum ar fi Dionis, Toma Nour ("un erou marcat de complexul demonic"); Cezara ("androgin bisexual"), Angelo ("nume bisexual"). Simptome de catatonie (schizofrenie, pendulare între extreme) și de schimbare a eului găsește C. Vlad în "Melancolie", "Rugaciunea unui dac" ș.a. Autorul cărții îl bănuie pe psihanalist de întunecare a rațiunii, drept care respinge dur pretențioasele elucubrații
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
19 ani, nuvela Avatarii faraonului Tlà, tradusă de Mariana Câmpean prin Le trasmigrazioni del Farone Tlà, aduce în scenă cam toate rețetele epicii postmoderne, începând cu metamorfozele și transformismul personajului, și terminând cu transmigrația sufletului și pierderea identității. Dublul și androginul, protagonismul narcisic, simulacrele, contagiul vampiric, cluburile secrete de inițiere, efectele de licoare magică, iată câteva ingrediente reperabile în romanele gotice de la Arthur Schnitzler și Tolkien la Tournier. Visul romantic, așadar, în ce are el mai ocult, senzațional și tenebros, continuă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în fund, "stă pe motocicletă", pentru că jigodiile o alimentează cu naționalism ieftin, cu vulgarizarea virtuților și a limbii. Carpe diem-ul lor este organic. Cei care îi însoțesc în talk-show-uri (și nu numai) sunt avortoane de-ale acestora; ele își caută androginul jigodial, de aceea se simt bine în preajma acestora, chiar dacă reprezentanții lor se comportă tiranic, paranoic, cu semne vizibile de trecere fariseică de la sentimentalism de două parale la lătrat populist. Lacrimile lor sunt simple iritări, nu emoții! Jigodiile noastre sunt nostalgicii
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
odată cum îl descria regizorul pe Danaos actriței ce îl interpreta, Coca Bloos. Era ca o călătorie peste mări și peste țări, cu obstacole, cu vrăjitoare care ridică munți și revarsă ape, cu focul care mistuie și cu acest bătrîn androgin, nici femeie, nici bărbat care vine de nicăieri și de pretutindeni. Care apare, ca într-un hocus-pocus, dintr-o valiză, ca dintr-o cutie ce-și revarsă magia poveștii pe scenă. Cînd Danaos desface capacul, păcatul, vraja, iubirea și moartea
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
e mai degrabă negativă” (Lucia Terzea-Ofrim, recenzie la Didier Foucault, Histoire du libertinage, în Dilema Veche, 11.08.2010). Ambiguitatea semantică actuală e prezentă și în discursul modei: „în această primăvară, femeia Dior este o libertină șic, cu un aspect androgin, dar de o senzualitate irezistibilă” (apropo.ro); „O coafură funky colorată și foarte libertină. Perfectă pentru fetele care au păr scurt și nu au idee ce tunsoare să adopte” (pozetunsori.com). Conotația negativă este anulată sistematic doar atunci când renunțarea la
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
e dublă. Vechea Scriptură Îl așteaptă, Îl proclama (profeții sînt heralzii Lui), iar El, la rîndul Său, și-o asumă, o transpune în actualitate. Creația geniului se află în această prestație legată de arhetip. Alt unghi de abordare: geniul reflectă androginul, acea ființă primară, nediferențiata sexual, care ne instiga la creație. Caracterul dramatic al androginiei este astfel surprins de Mircea Eliade: "Omul se simte slab și singur; iar acel ceva, orice nume i-ar da, este puternic și e total (mai
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
din clipă în care devine conștient de poziția lui în Cosmos, este îndreptat către un singur țel: suprimarea acestei despărțiri, refacerea unității primordiale, retragerea în tot (fie că acest tot este conceput că o putere impersonala, ca un Dumnezeu etc.)". Androginul nu e decît copia fidelă a zeului (Isus însuși e considerat fără sex - v. Paul Evdokimov, La femme et le salut du monde, 1958, unde se susține că Hristos, chip perfect al lui Dumnezeu, este unic în asamblarea Să masculină
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
se susține că Hristos, chip perfect al lui Dumnezeu, este unic în asamblarea Să masculină și feminină). Potrivit lui Baader, citat de M. Eliade, omul inițial (Adam plus Eva) nu posedă o conștiință sexuală, avînd ca tovarăș celest o Idee, pe androgin, care se cuvenea să-l învețe cum să "zămislească interior". Însă acest om primordial păcătuiește prin somnul în cursul căruia Eva se disociază de Adam, întrupîndu-se din coasta lui. Se produce astfel "prima cădere". Cei doi nu au, în această
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu, androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești și paranoide care
Negoțul cu eternitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6533_a_7858]
-
Evola despre sexe. Potrivit filozofului italian, originea oamenilor se află în acel Unu divin despre care vorbesc dintotdeauna toate filozofiile tradiționale. Un Unu echivalînd cu o goace indistinctă în hotarele căreia sexele nu există decît sub forma potențială a unui androgin virtual. Grație acestei viziuni, creația omului nu va însemna decît despicarea unității inițiale și apariția unor jumătăți distincte cărora obișnuim să le spunem sexe. Sexele sînt rezultatul unei rupturi în urma căreia, prin diferențiere, iau naștere două ființe care nu au
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
ceea ce-i preocupă pe cei doi nu e nici voluptatea și nici procreația, simple efecte secundare ale unui act care poate pînă la urmă nici să nu aibă loc, ceea ce-i preocupă cu adevărat este regăsirea acelei unități pierdute a androginului primordial. Viziunea creaționistă a lui Evola face ca schemele evoluționiste ale zilelor noastre să fie date peste cap sau pur și simplu negate. În ochii lui Evola, tot ce înseamnă viață pe pămînt seamănă cu un copac așezat invers, cu
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
adolescenți, elevi de liceu, se angajează într-o poveste de dragoste intensă și romantică. Despărțiri, reîntîlniri, pasiune și dezamăgire se derulează ca în toate poveștile de gen, pînă cînd, pe neașteptate, istoria celor doi, Andrei și Gina (părți complementare ale androginului mitic), virează în fantastic. În timpul unei halucinante călătorii printr-un muzeu de științe naturale, personalitatea celor doi se inversează. Andrei rămîne prizonier în corpul Ginei, iar Gina într-al lui Andrei. Este metafora dragostei totale, în care fiecare partener se
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
alte contexte istorice, sî se po-triveascî și sî se ăm-pli-neascî. El și ea tind mitic unul spre altul de sute de ani, într-o poveste de dragoste ce străbate o istorie zbuciumată, ostilă, în încercări succesive de contopire definitivă în androginul refăcut la capătul unor secvențe de suferințe și eșecuri. • În Enigma Otiliei, G. Călinescu se amuză de prejudecata unui tânăr că unei femei îi ajunge să iubească și să fie iubită, pentru a fi fericită. Viața îi compromite idealismul. • În
Din carnetul unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/6576_a_7901]
-
în topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești și paranoide care
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
se conformeze și dezamăgește prin look-ul adoptat recent. A intrat în atenția publicului în teniși și tricouri, afișând o imagine neglijentă, după care a surprins prin apariții spectaculoase în rochii tot mai îndrăznețe, dar se pare că look-ul androgin va rămâne preferatul vedetei. Aflată la Variety Awards Studio, în Los Angeles, Kristen Stewart părea ca abia s-a trezit din somn și a aruncat pe ea primele haine care i-au venit la îndemână. Actrița a combinat un tricou
Kristin Stewart, apariție penibilă în public by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/73081_a_74406]