KorAP: Find »[drukola/base=angină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...112 >

2,784 matches

Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece:  au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică)  pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice)  anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece:  au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică)  pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice)  anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
se impune deoarece:  au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică)  pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice)  anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
toxice, septice, toxico-septice)  anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție:  Angine acute  Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic:  Angine eritematoase  Angine pultacee  Angine pseudomembranoase  Angina ulceroase și ulceronecrotice  Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85  Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană.  Angină

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85  Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană.  Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85  Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană.  Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană.  Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. 5.2

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. 5.2.4.5 Anginele veziculoase sau aftoase Leziunile caracteristice apar ca vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]