561 matches
-
după ea! Laura, Gabi, Angela, cu Ionuț în frunte, se așezară pe covor și se distrară pe cinste. Ionuț era în culmea fericirii. - Mami, a fost super! Când mai este ziua mea? - Abia peste un an, atunci o să împlinești șase anișori, poate că o să mergi și la școală, o să fii mai măricel, și o să facem o zi și mai frumoasă, doar sănătoși să fim! - Dar a fost super, și ce de cadouri am primit!!! Trebuie să duc și la grădi bombonele
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379196_a_380525]
-
DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU, de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015. DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU Timpul, timpul aleargă, gonește, se-nvârte mereu a lui roată. (acrostih) ADELINA SCUMP ODOR AL VIEȚII MELE Ai împlinit un anișor, trăind în lumea mare, Dar, dăruit de Dumnezeu, dar fără-asemănare! Ești floarea-florilor de mai cu chip de îngeraș, Lumina sufletului meu, ești ca un fluturaș . Iar când zâmbești, mă prăpădesc, Nu știu nici ce-i cu mine, Alină mică, te
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
o să vie, O clipă gândul să-l alungi, pân-la bunicul tău, Rostind frumos și teatral: ... Citește mai mult DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEUTimpul, timpul aleargă, gonește,se-nvârte mereu a lui roată.(acrostih)ADELINA SCUMP ODOR AL VIEȚII MELEAi împlinit un anișor, trăind în lumea mare,Dar, dăruit de Dumnezeu, dar fără-asemănare! Ești floarea-florilor de mai cu chip de îngeraș,Lumina sufletului meu, ești ca un fluturaș . . . Iar când zâmbești, mă prăpădesc,Nu știu nici ce-i cu mine,Alină mică, te
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
o las să stea în atelier, că-i la mare ananghie, n-are casă, n-are bani. Crezînd că, mde, corpolenta o fi vreo încă nurlie, îl întreb pe conu Costică de vîrsta vizitatoarei. Măi, zice conu Costică, șaptezeci de anișori... și-i spun că pe patul meu din atelier doarme... doarme... achizitorul nostru de Fond Plastic, așa că... Bun conu Costică, nu? Inepuizabile, strategiile astea narative! Internaționale/ naționale/ locale. 27 decembrie Dacă se practică, pînă la nivel de bingo, exercițiul celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe mine...! (se uită la ceas) Aoleo, eu în seara asta am spectacol... cu ăia de la et. II..., cu bunicuța Popescu... și cu nepoțica Ilinca... pe ea încă n-o cheamă Popescu..., și nici n-o s-o cheme Popescu...; șase anișori..., frumușică... și isteață foc... (aranjează, ca pentru spectacol, cele cîteva elemente de decor) Azi el dau Sînziana și Pepelea...; îi place ei să jos Spînul..., Doamne, c-o vezi cu cîtă pasiune..., cu cîtă credință intră în joc...!, numai copiii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dar constante Înălțări. A fi copil, cu toate gesturile pe care le faci, nu-i chiar pe gustul unui om mare, dar poate semnala puterea de a Înfrunta viața și „măreția” ce se vor ivi mai târziu. Ai vreo șase anișori, Îți cunoști deja sălașul, megieșii, ascunzișurile din grădină, găurile din garduri prin care te poți strecura spre alte zări. Afli de una și de alta, că nu tot ce-ți dorești se Împlinește, că nu tot ce zboară se mănâncă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
repet în sinea mea, visător: „Fetița asta aflată, nu se știe de ce, pe o măsuță curioasă, într-o zi dispărută pentru totdeauna, acel 22 iulie 1905, în străfundurile Siberiei. Da, franțuzoaica mititică ce-și sărbătorea în ziua aceea cei doi anișori, copila ce-l privește pe fotograf și, dintr-un capriciu inconștient, își crispează degetele incredibil de mici de la picioare, permițându-mi astfel să mă strecor în ziua aceea, să-i simt atmosfera, timpul, culoarea...” Închideam ochii, atât de amețitor mi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
semidoctism, prețiozitate, sintagme „de lemn” etc.), în esență o varietate nouă de „forme fără fond”, ca și în stilul livresc al comentariului, contrastant umoristic. Așa, bunăoară, tribulațiile Vetei Cârlan, „femeie cu vocația iubirii”, care, „în preajma frumoasei vârste de 60 de anișori”, își caută fericirea romantică într-o lume pragmatică până la vulgaritate, compun o mică istorie antologică, Vetuța se mărită, unde pluralitatea stilului oscilează între sentimentalism și cruzime. SCRIERI: Azi pitic, mâine voinic, București, 1963; Rime sprințare, București, 1966; Fabule dintr-un
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
si căciula De mulți nu se prinde hula: “Interesul poartă fesul”. Altii-s celorlalți reversul: “Își fură singuri căciula”. *** Unuia care-și afișează erudiția A citit mii de volume ; Cică toate, câte-n lume - Nu și “cartea” cea sfătoasă: Șapte anișori de-acasă. *** Unui condeier corigent la ortografie Chiar și când e agramat Condeieru-i tare-n sfat: “Numai cel care nu scrie E as la... ortografie”. Referință Bibliografică: DIN CINCI ÎN CINCI (II) - CATRENE EPIGRAMISTICE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381310_a_382639]
-
deviriliza victimele, umilindu-i pe bărbați și proiectându-i în ipostaza unor încornorați. Iată o secvență amplă despre discursul unui astfel de anchetator: Închipuiește-ți, amice, vei lua pentru eroismul ăsta prostesc cu care ați vrut să vă acoperiți cam 10-15 anișori și să zici mersi: tu, ca tu, poți s-o faci când ai chef, singur; dar ea! Scumpa ta soție! Nu poate, mă, bolovanule, are nevoie de un ciocănar, că-i tânără, măi, vită! Numai că tot o să vă lege
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceasta n-a provocat Însă nici o revoltă. Clienții au părăsit rapid cabinele, ieșind În stradă și ștergând putina. Am fost duși la parter și aliniați lângă celelalte fete. ― Hei, salutare, spuse polițistul când ajunse la mine. Ia zi, cam câți anișori ai tu? Din secția de poliție aveam voie să dau un singur telefon. Așa că În cele din urmă mi-am pierdut curajul, am cedat și am făcut-o: am sunat acasă. A răspuns fratele meu. ― Eu sunt, am spus. Cal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
voci dinăuntru. Un glas de fetiță țâșnește vesel precum trilul unei privighetori. Inima îi tresaltă de bucurie. Livilla lui cea frumoasă ca o zeiță și înțeleaptă asemeni unei femei mature, care reușește totuși să-și păstreze toată gingășia și sfiala anișorilor ei. Nouă la număr! Surâde nostalgic. Ce repede trece timpul! Mai ieri era bebeluș, acum e școlăriță. Învață și ea alături de băieți, de Neron de fapt, fratele cel mare. Drusus nu a împlinit încă cinci ani. E într-o altă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cine-a mai văzut fetiță care să se joace de-a tăticul?! Sau băiat care să fie... mămică?! Ce frumos e când Sorina se simte stăpână peste crăticioare, farfurii, străchini, cuțite, linguri!... Ca fiecare gospodină adevărată - chiar dacă are numai câțiva anișori - Sorina are toată trusa de bucătărie, începând să spunem, cu furculițele și sfârșind cu aragazul. Iar când, ceva anume, se mai strică, ori se pierde, înlocuiește totul, cumpărând ceea ce este necesar de la magazinul de jucării aflat la parterul blocului ei
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
capăt al conexiunii, ba chiar prețuind felul în care cei cu care voia să vorbească se băteau pe telefon. Deci, mamă ? a spus Roger, care câștigase, ca de obicei, folosindu-și mușchii ca să-i smulgă receptorul surorii lui de șase anișori. Îmi iei un Game Cube ? L-am încercat la mall și e mult mai grozav decât Xbox-ul. Danny mi-a zis deja că-mi dă jocurile lui vechi. Alice a tras adânc aer în piept. Uite ce norocoasă era: avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Cea mare, Viviana, care avea cinci ani, tocmai prinsese un cărăbuș și-l cerceta curioasă; avea obiceiul să prindă fără frică toate vietățile ce-i ieșeau în cale și să le studieze cu interes. Cea mică, Angelina, doar de trei anișori, așezată pe iarbă, mângâia cu mânuțele ei mici și gingașe firele de iarbă crude și mătăsoase. Era o mogâldeață de om! Părul, de culoarea grâului copt scăldat în razele de soare, ochii jucăuși și curioși, verzi ca nemărginita câmpie, obrajii
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
apropie degetul spre ureche, iar ochii i se deschiseră a mirare și spuse: Ia! Ce se aude? Este un greieraș, îi răspunse tatăl șoptit, să nu-l speriem. Ce spune greierașul? întrebă însetată de curiozitate, micuța blondă de doar patru anișori. Cântă o rugăciune către Doamne-Doamne. De ce cântă pentru Doamne-Doamne? Îl roagă să trimită ploaie. De ce vrea greierașul ploaie? Pentru că pământul este uscat, iar lui îi este sete și nu are de unde să bea apă. De ce nu bea din fântână? Pentru că
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
citrinică. Vor urma alte sisteme, galaxii, roiuri de galaxii, până când... nu știu! Dar eu știu! Până la capătul Eternității! Apoi mă voi împrăștia în infinit, în miriade de conștiințe primare, reluând ciclul, din nou! ...Și toate astea, pentru că la cei cinci anișori, Daniel Haniak a primit un robot de jucărie furat de tatăl său maniaco-depresiv. Da. Acum sunt sigur! mai-iunie 2008. 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
dînsa; trebuia s-o respect. Ne așezarăm pe divan la taifas. Patricia îmi povesti că taică-său, care era director de școală, a părăsit-o pe maică-sa cu doi copii, fugind cu secretara. Pe-atunci ea avea doar cinci anișori. Înțelegeam greu nostalgia ei pentru acel bărbat scund și grăsuț, altminteri bine făcut, a cărui figură, dacă îi puneai păr și-i rădeai barbișonul, era leit Patricia. Mă simțeam înduioșat șil condamnai pe individ. Înfiptă în rama oglinzii, o fotografie
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
discursuri vorbind despre Harry și, apoi, în timp ce Tom deschidea cutia și răspândea cenușa pe pământ. Părea că treaba noastră aici se încheiase, dar, până să ne întoarcem pe călcâie și să plecăm, un băiețel negru și dolofan, de vreo doisprezece anișori, s-a desprins de la marginea păduricii și s-a apropiat de grup. În brațele întinse ducea un CD player, pe care îl purta ca și cum ar fi dus o coroană pe o pernă de catifea. Băiatul, pe care l-am identificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Cred... Bărbatul nu reușea să rostească vorbele. Cred că e moartă. Înmormântarea lui Caitlin a fost cea mai tristă zi din viața lui Susan. I-a fost aproape imposibil să suporte s-o vadă pe Milly, care abia împlinise doi anișori, tropăind până în dreptul sicriului, cu mânuța grăsuță ascunsă în pumnul strâns al lui tati. Așezând buchețelul de lăcrămioare, legat cu fundă - florile preferate ale mamei - pe sicriu, fetița nu părea să înregistreze suspinele reprimate ale celor aflați în biserică. Mami
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de proletari onorabili, îmburgheziți de traiul la bloc, îmbrăcați la costume și cravată ca să meargă la vot, și uite-o, dragostea mea, atunci te-am văzut, uite-o p-aia care nu pare să aibă mai mult de douăj’ de anișori, cât de fragedă, bruneta aia criminală cu pomeți înalți, învăpăiați, și cu buze pline, umed-strălucitoare și tremurând imperceptibil, de-ai zice că-i în toiul trebii, Rafaele, păi, bineînțeles c-a înnebunit lumea. Te lingi pe buze, mort de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
salt afară din vagon îmbrâncind o bătrână. Acrobația îl costă câteva monede. Nu-i pare rău - rânjește. E vesel, țopăie pe peron, ne face semne cu mâna. De la Victoriei până la Romană spectacolul e oferit de un puradel la vreo patru anișori. De gât îi atârnă o bucată mare de carton. Pe măsură ce înaintează spre mijlocul vagonului, lumea izbucnește în râs. Îi bagă în buzunare napolitane, bani, portocale. Abia când ajunge la noi văd că pe pancardă scrie dezlânat: „Ajutațimă vă rog din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ca să-l dau pe cel rupt să-ți lipească toarta. Poimâine când merg la oraș îl duc eu, se arată binevoitoare Florica pentru a aplana scandalul în favoarea ei. Pe măsură ce Teofana înainta în vârstă, chiar dacă nu avea decât vreo patru, cinci anișori, simțea tot mai mult lipsa mamei. Pierduse afecțiunea de care se bucura când trăia Paulina. Florica niciodată nu-și manifestase vreun sentiment frumos pentru ea. Niciodată n-o sărutase în timp ce pe Vasile mereu îl drăgălea, îl strângea în brațe. Se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
că este singurul dumneavoastră copil. N-ați mai avut alți copii? — Ba am mai avut, domnișoară, o fată, oftează Vasile Mocanu. — Și unde ste? — Nu mai este, oftează din nou tatăl. — A murit? Este o poveste veche. Era de câțiva anișori când a dispărut. Ne-am pomenit fără ea. Am căuta-o peste tot, pe dealuri, prin pădure, prin satele vecine și n-am găsit-o. Am anunțat și miliția și degeaba. Parcă a intrat în pământ. De la o vreme ne-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
sine, este una cât se poate de simplă și de obișnuită. Numai haidăul fanfaron de Năică nu trăsese, precum s-ar fi impus, concluziile logice apte să-l ferească, pe viitor, de alte asemenea inepte trăznăi și necazuri. Acum..., patru anișori sau patru și ceva, pe când Ghiță Criminalul era doar cărpănosul de nea Ghiță, acesta, mare iubitor de câini, creștea un lup alsacian, pe Bimbo, afară, în magazia estivală, din curtea comună. Bineînțeles, că Nae Contrabandă, licheluța pururea iubitoare de niscai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]