1,021 matches
-
antidepresiv pare să nu reprezinte conduita cea mai adecvată. 2.2 Impotriva acestei asociații. 1. Au fost descrise interacțiuni metabolice între imipraminice și neurolepticele sedative ultimile crescînd nivelul plasmatic al primelor. Aceasta ar putea conduce la o supradozare. Există un antagonism farmacologic între antidepresive și neurolepticele sedative la nivelul sistemului alfa adrenergic: - Antidepresivele activează sistemul betaadrenergic, neurolepticele blochează receptorii alfa. Sistemul betaadrenergic ar trebui deci să rămână activat. Cu toate acestea o parte din activitatea terapeutică a antidepresivelor se realizează probabil
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
exemplificat de spectacolul gladiatorului. Mulțimea care asistă își asumă o conotație de paliditate care scoate în evidență anonimatul și depersonalizarea indivizilor care, pierzându-și capacitatea de reflexie și orice sentiment, își manifestă doar instinctul bestial. Din această climat de crud antagonism dispare valoarea persoanei umane, iar Ciprian aduce în discuție aspectul etico-social al ludus gladiatorius în care se simte lipsa oricărei urme de distracție sănătoasă, în timp ce există o căutare egoistă și aberantă de satisfacție a libidoului. Gladiatorii, într-o oarecare măsură
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
23 și proteză parțial mobilizabilă scheletizată alcătuită din conector principal plăcuță palatină metalică cu două șei mixte metalo-acrilice cu 8 dinți modelați anatomorfi mediu cuspidați cu elemente speciale de menținere, sprijin și stabilizare două culise extracoronare la nivelul 13, 23. Antagonismul imaginilor inițiale și finale pun față în față două alternative terapeutice, prima incorectă din punct din punct de vedere al realizării tehnologice a restaurării fixe alese, precum și utilizării extensiilor distale, nejustificate de situația clinică, ce au avut drept consecință creșterea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cooperarea și pacea. Climatul politic în Europa postbelică nu era însă de natură ca o asemenea construcție să poată fi clădită cu ușurință; suspiciunile și rivalitățile dintre state persistau, cele două mari blocuri politice fuseseră deja delimitate la Yalta, iar antagonismele între acestea deveniseră suficient de profunde încât puteam vorbi despre începuturile Războiului Rece. Uniunea Sovietică a lansat în anii 1950 ideea de a construi o instituție permanentă de cooperare europeană, bazată pe un tratat care să reconfirme frontierele țărilor europene
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lui Amschel, fondatorul german al liniei, care a fost cooptat în această instituție eminamente aristocratică și în majoritatea ei catolică. Apartenența religioasă este mai puțin importantă în clasificare atunci când vechimea averii vine să garanteze excelența persoanei și familiei. Separațiile și antagonismele se stabilesc pe plan social: marea burghezie își sprijină unitatea și identitatea pe poziția ocupată în spațiul social și pe vechimea acestei poziții. Nu pe religie. Fractura între vechii și noii îmbogățiți Capitalul social este esențial în acumularea și gestionarea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în religie, iar implicarea Bisericii la nivel și de instituție este destul de mare, pentru că alta este relația stat-Biserică, secularizarea fiind un proces aproape inexistent. Capitolul II Religiozitatea și asistența socială contemporană "Religia și știința au împărtășit o lungă istorie de antagonism, scepticism și concesii reciproce. De cele mai multe ori această istorie a fost expresia relației dintre biserică și stat sau a conflictului dintre individul religios și individul secular. În cea mai mare parte a sec. al XX-lea interesul față de cercetările psihobiologice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
răspîndit temerea ca nu cumva strădaniile propagandei sovietice de a băga zîzanie între oamenii de afaceri vest-europeni și cei americani să fi fost încununate de succes. Legea Battle nu era pe placul comercianților vest-europeni. Pentru a stăvili această tendință de antagonism, guvernele vest-europene au solicitat întrunirea cît mai grabnică a Grupului Consultativ. Ședința Grupului Consultativ a avut loc pe 24-25 iunie, la Paris. Toată atenția s-a concentrat asupra dreptului SUA de a impune sancțiuni acelor țări din COCOM care încheiaseră
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
această cauză trebuie să fim atenți să nu atribuim firii omenești numai ceea ce este rău și stricat”. Cassian învață că libertatea voinței umane nu a fost distrusă prin căderea în păcat. Cassian arată că omul a experimentat pentru prima dată antagonismul constant dintre trup și suflet, numit concupiscență după căderea în păcatul originar. În concepția sa există atât o concupiscență a cărnii cât și a spiritului. În Convorbirea duhovnicească a IV-a, capitolele 11-12, vorbind despre trup, specifică voința cărnii și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care le presupune integrarea într-un anumit context literar, social și politic, Disputa concretizează, după cum sugera și Adrian Marino 45, dialectica esențială între tendința spre conformism și canonic și tendința spre progres, invenție, libertate. Sunt două direcții ce surprind un antagonism etern și universal, care, însă, prin resorturile sale generează întotdeauna un dinamism atât de necesar evoluției literaturii sau societății, în general. De altfel, unul dintre cei implicați în Disputa secolului al XVII-lea, abatele Fénelon afirma în Scrisoarea asupra ocupațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
una care privește omul ca fiind bun în sine, dar coruptibil de circumstanțe, iar cealaltă prin care omul este văzut ca fiind destul de limitat, dar i se poate asigura decența prin ordine și tradiție. Opoziția clasic-romantic se traduce aici în antagonismul finit-infinit. Romanticul concepe omul sub forma unei fântâni, un rezervor nesecat de posibilități, care se pot manifesta deplin doar în condițiile unei deschideri totale, a asumării libertății prin înlăturarea oricăror factori opresivi. Pe de altă parte, clasicul privește natura umană
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
creeze un spirit pentru multă vreme viu în rîndul militanților. Această forță religios-educativă a evoluat spre un angajament din ce în ce mai puternic în viața politică. Era perioada cînd politica puternic anticlericală a lui Émile Combes și separarea Bisericii și a statului trezeau antagonisme, în timp ce Pius al X-lea făcea o prioritate din lupta împotriva influenței ideilor moderne asupra credinței. Enciclica Pascendi (8 septembrie 1907), precedată de decretul Lamentabili din iulie, condamna modernismul; Revista La Quinzaine, care simpatizase cu acest curent de idei, a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe care fiecare suntem, în același timp și obiect și subiect. Altminteri, vechea și respectabila cultură europeană poate păstra, în timp, doar o valență muzeistică. 3.5.1. Schimbarea tabuurilor Problematica economie/cultură a fost puțin explorată, deși conține un antagonism tradițional, mai ales pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denunțau finalitatea marcantilă a economiei și intruziunea ei într-un domeniu pentru care nu are abilitare. Întemeietorii științei economice au
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a transparentiza o piață pe care fiecare suntem, în același timp și obiect și subiect. Altminteri, vechea și respectabila cultură europeană poate păstra, în timp, doar o valență muzeistică. Problematica economie/cultură a fost puțin explo rată, deși conține un antagonism tradițional, mai ales pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denun țau finalitatea mercantilă a economiei și intruziunea ei într-un domeniu pentru care nu are abilitare. Întemeietorii științei economice
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și constructivă, printr-o abordare multilaterală și cooperantă? Poate ea să renunțe la mentalitatea de fortăreață asediată? Mai degrabă cred că rușii vor fi incitați să se opună în continuare americanilor și europenilor și că antioccidentalismul renaște în Rusia. Aces-te antagonisme reîncep să se vadă peste tot în lume. Problema nu este doar clarificarea relați-ei cu Washingtonul, ci și clarificarea poziției Ru-siei în Europa. Moscova își caută identitatea în Europa de sute de ani și încă nu a găsit-o, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
este din nou refuzat. Pentru Kremlin, o importanță tot mai mare o au relațiile cu marile puteri emergente vecine: China și India, ceea ce duce Rusia mai curînd spre zona Asia-Pacific decît spre Europa. Aici, Rusia nu-și poate permite noi antagonisme, iar ideea eurasiatică se întărește (vezi și Acordurile de la Shanghai), făcînd ca Rusia să se definească tot mai mult în opoziție cu Occidentul. Putin vorbește despre o "punte între civilizații", dar nu ne spune cum se împacă acest dorit statut
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
exoteric, al formelor cultice exteri-oare, este perfect posibilă și dezirabilă la nivel ezoteric, al formelor revelate ale Cuvîntului di-vin. Prin urmare, unitatea transcendentă a religiilor se realizează în plan interior și pur spiritual, fără trădarea nici unei forme particulare de spiritualitate. "Antagonismele dintre aceste forme arată autorul dăunează tot atît de puțin Adevărului unu și universal pe cît de puțin dăunează antagonismele dintre culori opuse transmisiei luminii, una și incoloră" (p. 26). Ori-ce culoare neagă întunericul și afirmă lumina și conduce, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
urmare, unitatea transcendentă a religiilor se realizează în plan interior și pur spiritual, fără trădarea nici unei forme particulare de spiritualitate. "Antagonismele dintre aceste forme arată autorul dăunează tot atît de puțin Adevărului unu și universal pe cît de puțin dăunează antagonismele dintre culori opuse transmisiei luminii, una și incoloră" (p. 26). Ori-ce culoare neagă întunericul și afirmă lumina și conduce, pe raza sa, către Sursă. La fel, orice dogmă sau simbol religios revelat, afirmînd Adevărul, permite urcușul, pe raza sa, către
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
prin identificarea cu alte grupuri. „Cine se crede?”, „nu-i normal să...” , „de unde a mai apărut și ăsta?”33: grupul exercită, nu fără succes, presiuni și constrângeri simbolice care instituie un puternic conformism de clasă. În acest univers compartimentat de antagonismul dintre „ei” și „noi”, a te îmbrăca, a locui, a mânca, a bea, a te distra sunt activități reglementate de comportamente de clasă, de moduri de viață specifice, de diferențe de habitus. Toți agenții aceleiași clase și toate practicile aceluiași
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a apărut pe un teren virgin. El s-a impus, iar mai apoi s-a răspândit în pofida existenței unui întreg ansamblu de tradiții, moravuri și mentalități premoderne. Această perioadă de modernizare-raționalizare care operează pe fundalul contrariului ei s-a încheiat, antagonismul dintre normele moderne de consum și „tradiții” dispărând. Începuturile fazei III coincid cu momentul când comercializarea modurilor de viață nu mai întâmpină rezistențe culturale și ideologice structurale, când tot ceea ce constituia opoziție a cedat în fața sirenelor mărfii. A venit ora
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
al darului consumat și mediatizat, al cadoului promis, expediat și uitat. După consumul demonstrativ rezervat claselor bogate, vine la rând supralicitarea Binelui televizat. Între hedonism și dezinteres, individualism și altruism, idealism și spectacol, consumerism și generozitate nu mai e niciun antagonism, epoca noastră a semănat confuzia în privința vechilor frontiere, spre cea mai mare fericire a hiperconsumatorului sentimentalo-mediatic, mobilizat episodic și de la distanță. Consumerismul fără frontieretc "Consumerismul fără frontiere" Dinamica consumului-lume nu se oprește aici. Turbo-consumerismul a „revăzut și corectat” toate marile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
S-a edificat o cultură nouă care substituie visurilor de discontinuitate istorică un cult al înfloririi persoanei, al calității vieții, al sănătății perpetue. Înseamnă aceasta dispariția oricărei opoziții față de lumea mărfii, triumful unei omeniri total integrate, fără discordanțe și fără antagonisme? Nici vorbă. Departe de a asista la impunerea unui univers marcat de aprobarea generalizată a condițiilor de viață, suntem martorii unui fel de democratizare a dezacordului, critica lumii consumeriste devenind trăsătura cea mai larg împărtășită. Există vreun domeniu la adăpost
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu mai există decât preocupările pentru securitate, sănătate și plăceri festive, în care individul nu mai are o substanță existențială, trăiește fără interioritate într-un timp în întregime pozitivat, amputat de orice imprevizibilitate, de orice risc, de conflictele și de antagonismele care făceau istoria 18. Așadar, a reușit oare faza III să asigure triumful definitiv al „omului-masă”, al acelui „om mediocru” denunțat de Ortega y Gasset, incapabil de efort, de exigență, de depășire de sine și care, răsfățat de istorie, se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vieții procură inițial o oarecare plăcere, dar ele cad destul de repede în domeniul rutinei, lucrul de care ne bucurăm îndeobște devenind, de fiecare dată, un pic mai puțin atrăgător. Departe de a se confunda, confortul și plăcerea se exclud reciproc. Antagonismul dintre plăcere și confort capătă o importanță deosebită în societățile dezvoltate, întrucât acestea privilegiază sistematic confortul material, funcționalitatea, câștigul de timp, eliminarea efortului fizic. Prin aceasta se instalează noi obișnuințe care-l împing pe individ să treacă de la căutarea plăcerii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Majoritatea capitolelor examinează tensiunile complexe dintre regimurile de gen care structurează relațiile profesionale și cele care operează în familie. Câteva dintre ele studiază interacțiunile complexe din cadrul proceselor de genizare a politicilor și a practicilor sexuale, în timp ce altele explorează interacțiunile și antagonismele din cadrul regimurilor de gen în politică și economie. În ansamblu, toate cercetările prezentate arată că regimurile de gen sunt într-o perioadă de tranziție cauzată de democratizare și globalizare, dar că direcția schimbărilor nu este nici unilaterală și nici neapărat
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sau naționalitate - e acceptat în tribunalele americane pentru indivizi, nu doar pentru cetățeni. Elementul comun al celor patru aspecte identificate de autoare este faptul că ele sunt sursele unor contradicții vădite, determinate de globalizare. Nu e clar însă dacă aceste antagonisme există în mintea celor implicați în procesul de perturbare sau doar în mintea analiștilor sau a juriștilor. Ceea ce vrem să sugerăm este că în cadrul fiecăreia dintre aceste contradicții există, între identitate și recunoaștere, o posibilă dialectică ce constituie locul geometric
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]