1,135 matches
-
la finalul primului război mondial. România Mare avea o întindere de 295.049 km2, față de 137.000 km2 în anul 1916, ajungând pe locul 10 în Europa ca suprafață teritorială. Încetarea focului între beligeranți a găsit România în tabăra învingătorilor - Antanta - cea alături de care a intrat în conflict, în august 1916. Datorită înfrângerilor militare și a nemulțumirilor sociale imperiile multinaționale s-au dezintegrat rapid. Imperiul Rus a sucombat în 1917, iar Imperiul Austro-Ungar un an mai târziu, după capitularea militară și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin diferite programe și manifeste, însă acestea nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor populației. Balastul moral al PCP a fost reprezentat de amintirea proaspătă a românilor față de activitatea politică antebelică, care a promovat intrarea țării în război alături de adversarii Antantei, și belică, timp în care politicienii acestei mișcări au guvernat țara în timpul ocupației germane și au semnat Tratatul de Pace de la București (7 mai 1918) cu Puterile Centrale. PCP a obținut 16 mandate în Adunarea Deputaților și 4 în Senat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Cel de-al doilea partid de orientare conservatoare, Partidul Conservator Naționalist (PCN), condus de Take Ionescu, a încercat să atragă de partea sa păturile moderate din burghezie și micii proprietari de pământ. Având în vedere opțiunile partidului, de a sprijini Antanta, Take Ionescu a reușit să fie cooptat la guvernare alături de P.N.L. (decembrie 1916-ianuarie 1918). Noile realități de după 1918 au izolat PCN pe scena politică, astfel că liderul mișcării a acționat pentru recâștigarea simpatiei populare și a unui electorat stabil. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
populația din Cadrilater” împotriva autorităților civile și militare ale guvernului român. Acest lucru a fost posibil prin dezarmarea parțială la care a fost supusă armata bulgară, la care s-a adăugat o lipsă de control din partea trupelor de ocupație ale Antantei. Din punct de vedere politic, la Sofia se discuta despre o înțelegere între Stamboliinski și generalul rus alb Denikin, privind o cooperare militară contra României, Bulgariei revenindu-i Cadrilaterul, iar Rusiei - Basarabia. Această idee avea la bază prevederile Tratatului de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe care aceștia trebuiau să le obțină prin „orișice mijloace”. Datele de interes care trebuiau culese și raportate au fost: 1. Situația, starea, înarmarea, numărul și activitatea: a) comandamentelor și formațiunilor trupelor ungare; b) gărzilor maghiare; c) comandamentelor și trupelor Antantei și române; d) comandamentelor și trupelor germane; e) gărzilor române. 2. Mișcări, transporturi, concentrări de trupe. 3. Situația politică: a) ținuta și mișcările naționalităților/partidelor; b) siguranța publică. 4. Informații diverse. 5. Evidența și activitatea persoanelor suspecte. Aceste date trebuiau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
drept, redactor de ziar și broșuri clandestine tipărite în limba română; M. Kornstein, din Odobești, curier între secția din Berlin și cea din Praga. Guvernul de la Berlin a favorizat și „tolerează” manifestările sovietice, mai ales acțiunile informative îndreptate contra statelor Antantei, deoarece Moscova și-a luat angajamentul că nu va acționa în detrimentul intereselor germane. Analiza acestor date a condus la inițierea și identificarea unor măsuri de reacție, respectiv de înființare a unui serviciu de informații în Germania, care să combată focarul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în vedere reputația de a face „să dispară fără urmă” orice persoană suspectă că lucrează informativ pentru alte state, nimeni nu a mai îndrăznit să lucreze pentru vreun atașat militar acreditat la Berlin, cu excepția agenților dubli. Tocmai de aceea, statele Antantei și-au creat în Germania rețele de informații independente de atașații militari, prin care să-și promoveze și protejeze interesele de securitate. Persoanele care puteau lucra în favoarea României au fost identificate în rândul celor certate cu legea și obligate să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pietre pe locotenentul Joțo Georgevici care, cu prilejul unei cercetări efectuate în interesul unei familii de evrei din Timișoara, „a maltratat pe săteni” cu cele mai josnice și barbare metode. Autorii petiției au cerut înlocuirea trupelor sârbe cu cele ale Antantei, în vederea manifestării libere a opiniilor și exercitării drepturilor recunoscute legal. Reglementarea situației dintre România și Regatul Sârbo-Croato-Sloven pe tema Banatului s-a produs la masa tratativelor de la Paris, care s-au finalizat cu semnarea unui act bilateral, la 13 iunie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
indiferent dacă s-au aflat în Ungaria sau în statele succesorale fostei monarhii dualiste. Primul ministru britanic, David Lloyd George, a ținut un discurs la Cameră în care a susținut „cu toată puterea” interesele Ungariei și a denigrat drepturile Micii Antante. Un alt succes de marcă a fost lordul Rothermere care, datorită perS.U.A.siunii contesei Szapary, a fost convins „cu desăvârșire” de dreptatea cauzei ungare, punându-le la dispoziție trustul său de presă, cel mai mare din Marea Britanie, pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de liderii politici de la Paris, care au considerat că într-un asemenea caz atacatorul, indiferent de motivație, va fi considerat agresor. Întâlnirea din capitala Cehoslovaciei (13-22 noiembrie 1934) a avut ca temă analiza și semnarea Proiectului de operații al Micii Antante contra Ungariei și discutarea Proiectului nr. 6 - conflict general, în care România a primit un rol de placă turnantă în acțiunile desfășurate în favoarea aliaților atacați. Planul a prevăzut, în toate ipotezele, că România nu se afla în pericol de a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Bulgaria. Tot atunci au apărut și primele deosebiri ale punctelor de vedere: România dorea o siguranță a dispozitivului militar al Micii Înțelegeri, Iugoslavia o consolidare a alianțelor din Europa Centrală, iar Turcia asigurarea securității în bazinul balcanic. Consiliul permanent al Antantei Balcanice a discutat la Belgrad (4-6 iunie 1936) poziția alianței față de Bulgaria, în cazul când această țară va denunța prevederile Tratatului de la Neuilly-sur-Seine. Cinci luni mai târziu, la București, șefii Marelui Stat Major au semnat Convenția în trei (România, Iugoslavia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu orice preț”, însă și-au exprimat disponibilitatea de a participa la un guvern de uniune națională dacă li s-ar cere concursul. Liderii P.N.Ț. au considerat că situația Poloniei s-a datorat „politicii colonelului Beck dusă împotriva sistemului antantelor practicat de Titulescu”, al cărui adversar a fost și pe care l-a subminat în activitatea desfășurată. La rândul lor, starea de spirit a cercurilor ardelene care nu se aflau înregimentate în mișcări politice era liniștită față de prezența militară sovietică
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Rusia în 1904 și 1907, Britania a rezolvat marile dispute coloniale cu principalii ei rivali în această chestiune. Aceste înțelegeri alianța ruso-franceză și tratatele coloniale dintre Marea Britanie, Franța și Rusia au format baza combinației diplomatice cunoscute sub numele de Tripla Antantă. Cu toate că Britania nu era legată de Franța sau de Rusia prin alianțe propriu-zise, guvernul ei a manifestat începînd cu această perioadă tendința de a colabora cu guvernele acestora în problemele internaționale. Între 1878 și 1908, statu quo-ul a fost menținut
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
esențial defensive, menite să mențină status quo-ul pe continent. Ele nu-i împiedicaseră în trecut pe membrii lor să coopereze strîns cu statele din tabăra adversă în unele probleme specifice. În cadrul Triplei Alianțe, loialitatea Italiei era tot mai îndoielnică. Puterile Antantei erau slăbite de conflictul din ce în ce mai înverșunat dintre Marea Britanie și Rusia privind controlul asupra Persiei, cu tot acordul anterior referitor la sferele de influență. Germania era cea mai redutabilă putere militară unitară de pe continent, dar era limpede că Britania și Franța
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
îl făceau să simpatizeze cu această putere. Atitudinea lui era totuși influențată în ceea ce privește teritoriul otoman, mai ales de posibila amenințare a Rusiei. Întrucît rușii erau aliați cu francezii și britanicii, el nu se putea aștepta la vreun ajutor din partea puterilor Antantei împotriva acestui pericol tradițional. Situația din Crimeea nu avea să se repete. În vara lui 1914, Enver i-a abordat pe germani. La vremea aceea, Franța și Marea Britanie urmăreau obiective coloniale în Egipt și în Mesopotamia; Rusia și Marea Britanie încheiaseră
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
alte acorduri. În aprilie 1921, Cehoslovacia și România au semnat un acord, urmat în iunie de unul similar dintre Iugoslavia și România. Pacturile acestea erau mai ales alianțe defensive îndreptate împotriva Ungariei și Bulgariei; ele constituiau baza așa-numitei Mica Antantă. Acest aliniament beneficia de sprijinul ferm al Franței, care a semnat tratate separate cu fiecare dintre aceste țări: în 1921 cu Polonia, în 1924 cu Cehoslovacia, în 1926 cu România și în 1927 cu Iugoslavia. Întregul sistem se asemăna izbitor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o perioadă de intensă activitate diplomatică. Cu toate că statele balcanice nu erau implicate direct în crizele majore, fiecare eveniment se repercuta asupra poziției lor diplomatice. Așa cum am văzut, la baza sistemului de securitate francez se aflau alianțele cu Polonia și Mica Antantă, un aliniament care putea funcționa atît împotriva Uniunii Sovietice cît și a Germaniei. Polonia a semnat în 1934 un pact de neagresiune cu Germania, ceea ce a dus la slăbirea acestui front. În acest moment, guvernul francez și-a schimbat însă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Europa. În martie 1936, demilitarizarea regiunii Rinului a luat sfîrșit, iar țara s-a angajat într-un program masiv de reînarmare. Încălcarea Tratatului de la Versailles avea o importanță majoră pentru sistemul de alianțe francez și deci pentru securitatea membrilor Micii Antante. Franța le putea veni în ajutor aliaților ei din Răsărit doar lansînd un atac asupra frontierei de vest a Germaniei. Un Rheinland demilitarizat făcea ca o asemenea acțiune să fie posibilă; o graniță puternic fortificată schimba însă radical situația. Practic
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
balcanice erau astfel confruntate cu un echilibru diplomatic complet diferit față de cel existent în anii postbelici. Germania se reînarmase, în timp ce Franța investise sume mari în construirea Liniei Maginot. În ciuda unei alianțe ferme, francezii nu susținuseră interesele unei membre a Micii Antante. După anexarea teritoriului Austriei și cel al regiunii sudete, Germania deținea o poziție avantajoasă în privința dominării regiunii dunărene. Prestigiul dictaturilor atinsese și el un punct culminant. Ele repurtaseră mai multe victorii în confruntările cu puterile occidentale. Toate guvernele din Balcani
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a arsenalului său politic cu care putea amenința Belgradul. Atunci cînd a reușit să ajungă la o înțelegere cu guvernul iugoslav, el nu a ezitat să suprime activitatea emigrantului croat. Dictatura lui Alexandru beneficia de sprijinul Franței și al Micii Antante. Ca de obicei, un guvern constituțional apusean era dispus să încurajeze o dictatură dacă acest lucru îi servea interesele. Deciși să mențină sistemul stabilit prin Tratatul de la Versailles și împotrivindu-se Italiei, liderii francezi credeau că regimul centralizat al lui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
moderate a ORMI, guvernul a reușit să destrame această organizație teroristă; liderul ei, Ivan Mihailov, a fugit. Acțiunea a fost dusă la bun sfîrșit fără nici o repercursiune internă majoră și a făcut posibilă strîngerea legăturilor cu Franța și cu Mica Antantă. În 1934 au fost stabilite relații oficiale și cu Uniunea Sovietică. Noua conducere suferea totuși din cauză că nu dispunea de o bază solidă de sprijin și pentru că programul ei nu sse bucura de o largă aprobare populară. Nu exista nici un partid
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de natură internă, trebuia totuși să țină piept unor pretenții similare asupra teritoriilor sale, referitoare în special la regiunile cu populație albaneză, macedoneană sau maghiară. Imediat după primul război mondial, preocuparea majoră a puterilor victorioase fusese păstrarea cîștigurilor dobîndite. Mica Antantă fusese organizată ca instrument al diplomației franceze destinat menținerii statu-quo-ului și era îndreptată împotriva Ungariei și a Bulgariei. Ea nu era deci potrivită pentru promovarea concilierii interbalcanice sau a celei generale est-europene. În anii '30 a fost depus totuși un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fost făcut în octombrie 1930, cînd a avut loc la Atena prima Conferință Balcanică. La această întîlnire neoficială au participat reprezentanți ai organizațiilor culturale și profesionale și ai universităților, precum și lideri politici. Au fost instituite comisii și stabilite schimburi culturale. Antanta Balcanică, numele sub care aceasta a devenit cunoscută, era alcătuită din Grecia, Iugoslavia, România și Turcia; Albania și Bulgaria nu i s-au alăturat. Au fost depuse eforturi în vederea asigurării participării bulgarilor, dar acestea s-au dovedit zadarnice atunci cînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Bulgariei. În februarie 1934 a fost semnat un pact de securitate și consultare reciprocă. Unul din punctele slabe ale acestei combinații era eșecul acesteia de a asigura o protecție adecvată împotriva amestecului în Peninsulă al Marilor Puteri. Nici una dintre membrele Antantei Balcanice nu era dispusă să apere interesele altei membre împotriva unei mari puteri. Grecia, de exemplu, nu avea deloc intenția să fie implicată într-un conflict italo-iugoslav; Turcia nu voia să fie implicată într-un război ruso-român. În aceste împrejurări
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
regimurile conservatoare aflate la putere în Europa de Răsărit. Cea mai puternică lovitură dată poziției francezilor a fost însă fără îndoială Acordul de la München. El demonstra atitudinea Franței față de obligațiile ei stabilite prin tratate și a dus la destrămarea Micii Antante. Bariera răsăriteană franceză se prăbușise. Lipsite de o orientare externă fermă, statele din Balcani au fost nevoite să-și reconsidere relațiile cu Marile Puteri și să recurgă la diverse manevre între blocurile rivale. Nici unul dintre guverne, nici măcar cele revizioniste, nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]