544 matches
-
În Povestea vorbii se detașase net, pentru mine, fragmentul proustian, de o frapantă magie stilistică, al lui Radu Petrescu. Textul propunea epocii În care trăiam nu contrastul modernității insurgente, ca În majoritatea celorlalte debuturi, ci o rafinată Întoarcere În melodrama antebelică, haloul sensibilității educate și aparent vetuste, somată de marea temă, niciodată vetustă, a iubirii și a artei. Publicul adunat la Brăila frapa printr-o teatralitate care depășea evenimentul scenic: audiența venită din capitală oferea un spectacol Încă mai extravagant decât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zurbei mondene. I-am fost prezentat, totuși, la un moment dat. MRP Îl surprinsese revenind, pe furiș, la hotel și a profitat de clipă. Un domn scund și politicos, În haine cuminți. Cap mare, fruntea asemenea. Părea un introvertit poet antebelic, deghizat În funcționar al Asigurărilor... La cina colectivă de după premieră, Domnul Radu Petrescu nu a apărut Însă la masa noastră, a „tinerilor”, prezidată de veșnic tânărul MRP. Se refugiase, se pare, Între confrați mai vârstnici, pe care Îi cunoștea. Absența
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dedicat evreilor (Unpopor de solitari) pe care Susan Sontag Îl consideră „surprinzător de superficial și arogant” (o referire la această afirmație poate fi găsită și În selecția din Caiete), Cioran a Încercat un fel de dialog codificat cu textele sale antebelice pe aceeași temă. „M-am pomenit detestându-i cu furia iubirii transformate În ură... Simțeam doar o compătimire livrescă pentru suferința lor și nu puteam bănui ce Îi aștepta.” Putem presupune că, după ce a declarat În Caiete „Metafizic, sunt evreu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
franceze), literatura franeză nouă are și mai puține șanse de a fi receptată. Meritul principal al cărții Îl reprezintă aducerea la zi a Înregistrării literaturii franceze. Primele două capitole se ocupă, conform așteptărilor, de programele estetice și politice ale romanului antebelic. Dacă putem vorbi tipologic de “două” literaturi, una estetizantă, cealaltă politizantă, una “empireică”, alta ”realistă”, rămîne de discutat. Distincția poate rămîne o simplă operație didactică. Lipsa apetenței pentru speculație este suplinită de competențe confirmate de istoric literar: informația predomină. Distribuția
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în reforma socială, ceea ce a continuat să aibă o influență și după 1945. A patra direcție de influență se referă la crearea unei școli sociologice puternice, care a supraviețuit instaurării comunismului și a pus bazele unei școli sociologice după modelul antebelic. Personalitățile științifice influențează evoluția ulterioară științifică și social-culturală în moduri diferite. Unii prin lucrările scrise, viața lor, în afara textului rămas, intrând rapid în uitare după moarte. Alții mai mult prin activitatea lor creatoare de instituții și cultură. Sau, în fine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
erau înrobite de tematica derivată din programul comunist: omogenizarea societății, promovarea conștiinței socialiste, cooperativizarea agriculturii, formarea modului de viață socialist, promovarea conștiinței ateiste. Această tematică, promovată la început de unii ideologi, a fost rapid înlocuită de cea preluată din tradiția antebelică. În al doilea rând, obsesia teoretică ce a dominat sociologia din țările comuniste - limpezirea rolului sociologiei în ansamblul teoretico-ideologic marxist-leninist, relația sa cu filosofia marxistă, cu socialismul științific, conceptele fundamentale ale acestora - a fost înlocuită cu orientarea empirică a cercetării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tematicii unui program comunist abstract. Profitând de opțiunea ideologică a comunismului românesc - distanțarea de internaționalismul dominat de sovietici și orientarea națională -, sociologia românească a obținut un statut privilegiat. I s-a permis dezvoltarea unei atitudini pozitive față de tradiția sociologiei românești antebelice, iar lucrările lui Gusti au fost publicate. „Valorificarea” (cuvântul de ordine în acea perioadă) a contribuției Școlii de la București a devenit o orientare acceptată și chiar stimulată. Dar „valorificarea” sociologiei românești a devenit un vehicul spre sociologia universală și îndepărtarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contribuției Școlii de la București a devenit o orientare acceptată și chiar stimulată. Dar „valorificarea” sociologiei românești a devenit un vehicul spre sociologia universală și îndepărtarea și mai accentuată de marxism-leninism. Astfel, a devenit validă o nouă întrebare; dacă sociologia românească antebelică este valoroasă, de ce nu ar fi și sociologia occidentală, atât antebelică, ce a reprezentat o sursă esențială a sociologiei românești, dar și postbelică. Aș putea estima că prin deschiderea spre sociologia universală, România s-a plasat printre țările comuniste de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stimulată. Dar „valorificarea” sociologiei românești a devenit un vehicul spre sociologia universală și îndepărtarea și mai accentuată de marxism-leninism. Astfel, a devenit validă o nouă întrebare; dacă sociologia românească antebelică este valoroasă, de ce nu ar fi și sociologia occidentală, atât antebelică, ce a reprezentat o sursă esențială a sociologiei românești, dar și postbelică. Aș putea estima că prin deschiderea spre sociologia universală, România s-a plasat printre țările comuniste de vârf: inițial la nivelul Poloniei, pentru ca apoi să se mențină, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alte titluri, acceptate ideologic. Aș putea spune că Școala de la București a supraviețuit subteran, ducându-și activitatea într-un mod mai degrabă ilegal. Exponenții săi au format echipe de studiu și au lansat programe de cercetare empirică, după modelul tradiției antebelice, punând bazele unei noi școli. Astfel au deschis interesul tinerilor pentru sociologia românească și cea occidentală, deși aceștia nu erau sociologi. Cred că sociologia românească actuală îi datorează lui Dimitrie Gusti mult mai mult decât suntem tentați să credem la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atunci are loc o schimbare de paradigmă sau că, oricum, se întâmplă o mutație fundamentală în mecanismele de reproducere culturală a identității naționale. Cu toate acestea, nu trebuie să uitam faptul că în spațiul cultural românesc avem o perspectivă antropogeografică antebelică în câteva opere ale lui B.P. Hasdeu - cum ar fi Istoria critică a românilor - ale lui N. Iorga - care, de altfel, va continua să fie un agent important în dezvoltarea antropogeografiei interbelice. Înainte de 1918 însă, antropogeografia a fost, de obicei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
răsăriteană a Europei. Problema e mai mult una a obținerii de legitimitate ca fost, actual și viitor stat antemurale christianitatis - ca să folosim formula lui John Armstrong -, și nu atât cea a arătării organicității teritoriale a spațiului național. Întregul discurs științific antebelic despre națiune și stat pare construit mai mult pe discursuri și concepte istorice și etnoculturale decât pe afirmații geografice. Momentul 1918, în afară de efectele sale teritoriale și instituționale directe, este extrem de semnificativ din punctul de vedere al acestei teze, întrucât susține
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politicii din Republica de la Weimar, s-a reflectat în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instrumentele, metodele și ideologiile modernității pentru a reface ordinea socială și morală. Orice întoarcere la ideile și instituțiile tradiționale este sortită eșecului și se bazează pe o neînțelegere generală privind specificitatea perioadei moderne. În România, în ciuda câtorva cărți și articole antebelice 2, sociologia devine un curent științific și cultural major de abia în perioada interbelică, prin intermediul Școlii de sociologie de la București. Sociologia va deveni însă unul dintre competitorii majori în definirea specificității naționale, așa cum va fi ea întrupată în noul stat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și întitulată „Informarea conducerii statului și sociologia tradițională” („Die Information der Staatsführung und die überlieferte Soziologie”). Teza sa se dorește a fi o înțelegere critică și o completare a „științei realității”, așa cum o înțelegea Hans Freyer. Începând cu studiile sale antebelice, dar mai ales în cele apărute în perioada dintre cele două războaie mondiale, Freyer, fostul student al lui G. Simmel, va încerca să înțeleagă viața statului pornind de la formele pe care le ia în momentele de „maxim” istoric: întemeierea, războiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele mai interesante scrieri ale sale antebelice, Problema utopiei, chiar dacă pentru Freyer schimbarea este intrinsecă spiritului uman, sau poate chiar din acest motiv 3, el consideră că fluxul istoriei poate fi stăvilit și chiar menținut într-o formă anume - cea eroică - a existenței umane. Utopiile trecutului, de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu o vom detalia aici - e interesantă și informativă, chiar dacă incompletă și uneori ideologizantă O prezentare detaliată nu face parte din economia studiului de față, dar este interesant de menționat însă apariția singulară a lui D. Drăghicescu ca sociolog „durkheimist” antebelic în celebra carte a lui Pitirim Sorokin Les théories sociologiques contemporaines. Conservatorismul revoluționar, curent în care îl încadrăm pe Hans Freyer, se clădește pe astfel de tensiuni între schimbare, prezervare și recuperare a instituțiilor și valorilor tradiționale (vezi Murphy, Herf
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
materialismul istoric. Reinstituționalizarea sociologiei după 1965 a dus la cercetarea sociologică a unor realități noi edificate de proiectul comunist de dezvoltare. După cum subliniază autoarea, evoluția sociologiei postbelice în România se distinge prin paradoxuri, derivate din contextele sociale și politice: tradițiile antebelice, supraviețuirea grupului de sociologi care au activat ori s-au format înainte de cel de al Doilea Război Mondial, influența teoriilor din spațiul occidental. Existența unor tradiții de mare prestigiu internațional și a unui grup masiv de sociologi profesioniști a făcut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
scade la 4.000 în 1922, ca apoi în anii următori să fie abia de circa 1.000. Pe de altă parte, releva același autor, și emigrarea a luat un nou avânt, deși mult mai redus decât cel din anii antebelici, atingând în 1921 cifra de peste 5.000, pentru ca în anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră în 1920 și 1921
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mod deosebit, America de Nord. Același autor observa că, „spre deosebire de marea emigrare est-europeană de la sfârșitul secolului trecut și până la Primul Război Mondial, declanșată, în principal, de motivații economice și produsă exclusiv în mediul rural, după 1945 întâlnim un complex de cauze, cele antebelice și altele noi, toate acționând cu o intensitate constantă, cu precădere în zone urbane, în toate mediile sociale și la nivelul tuturor grupurilor de vârstă ale populației. De asemenea, în contrast cu vechea emigrare, cea de după război este una definitivă, se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat în ritmul de dinainte. Reformele politice și economice adoptate după război s-au constituit în tot atâtea justificări ale reducerii emigrației. în plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopând tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili într-un stat american. René Gonnard, schițând acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains par an, n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
secolului XX, prin vocile sale de o colorată diversitate, definitorii. Nu exista Google (începem să uităm) și, mult mai rău încă, cele mai interesante materiale erau ținute la „fond secret“. Pentru acest roman, Gabriela a căutat jurnale în manuscris, presă antebelică, mărturia celor care mai puteau povesti, a pus în joc întreaga ei forță, perseverență, intuiție omenească pentru a ajunge cât mai aproape de o imagine reală a lumii noastre. De atâtea ori priveam în jur cu stupoare, durere și revoltă - ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
tiparelor apusene va rămâne alteritatea exotică, ușor de a fi convenabil acuzată și pedepsită la nevoie pentru binele umanității. Inițial, călătoarea britanică Dervla Murphy și-a propus să urmeze pașii înaintașilor săi, Patrick Leigh Fermor și Walter Starkie în Transilvania antebelică și să reînvie frumoasele povești ale tatălui său despre o Transilvanie legendară pierdută în negura timpului. Relatarea călătoriei sale (Transylvania and Beyond) demonstrează că autoarea s-a confruntat în schimb cu "multe greutăți, tensiuni, disensiuni, suspiciuni"255 și că nu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a persoanelor fizice, ci, dimpotrivă, conferă, prin represiunea mai aspră, o protecție penală mai mare. Datorită dispoziției înscrise în art. 41 alin. (2) din Constituție, care ocrotește proprietatea privată în mod egal, indiferent de titular, nu este relevanță legislația penală antebelica, invocată de către recurent, deoarece ea a fost elaborată pe baza Constituției din anul 1923, care nu conținea o astfel de prevedere, ci stabilea în art. 21 alin. (1) că "toți factorii producțiunii se bucură de o egală ocrotire". În sfârșit
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
a dreptului la apărare impune condiții specifice (de independență și libertate), în absența cărora scopul legii de față nu poate fi atins; ... - referitor la art. 12 alin. 1 lit. d) și art. 23 lit. c), se arată că tradiția reglementării antebelice în România este în sensul că profesiunea de avocat încetează "prin pensionarea avocatului"(art. 64 lit. g) din Legea din 1931), iar "licențiații și doctorii în drept, foști funcționari, ieșiți la pensie, nu se mai pot înscrie sau reînscrie în
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]