570 matches
-
nu-i familiarizată cu simptomele bolii mortale numite fascism. Scriu în ziua celei de-a 70-a aniversări a înăbușirii rebeliunii legionare. Măcelul din ianuarie și pogromul din iunie, de la Iași, au fost cele mai hâde episoade ale istoriei noastre antebelice. În România, fascismul a însemnat teroare, moarte, infamie, împingerea țării în tabăra dușmanilor civilizației, n-a fost doar un happening de pe alt continent ca pentru americani, care au dus totuși, împotriva lui, cel mai greu război din istoria lor. În
Bagatelizarea fascismului by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5805_a_7130]
-
ținând anticăria lui Sterescu. Bietul Voiculescu capătă o figură tot mai scobită și mai palidă de Christ în suferință, Teodorenii de asemenea puși la index". Deci și Arghezi, și Călinescu, și Voiculescu, și Teodorenii... Treptat instituțiile vieții literare și artistice antebelice - S. S. R.-ul, editurile și revistele independente, teatrele particulare, cenaclurile -, câte supraviețuiseră după război, au fost fie desființate, fie păstrate de formă și reciclate, anexate țelurilor politice oficiale. Aceste acțiuni erau precedate (pregătite) de zgomotoase campanii agitatorice purtate în numele "revoluției
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal, ciobanul, haiducul, legiunea și căpitanul, cântecul și poezia legionare erau mereu aduse în discuție ca unice valori ce pot mântui neamul românesc. Mircea Streinul definea poezia
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
laolaltă cele spuse înainte, avem de-a face în acest moment 1947 cu o anume internalizare a unor polarizări socotite "eterne" (pripit, desigur, căci această "eternitate" durează în cultura română poate cel mult de vreo 150 de ani). în perioada antebelică aveam de-a face cu un conflict exterior între "partida" valorilor apusene și "partida" indigenismului integral. De data aceasta scena pe care se desfășoară evenimentele s-a mutat în interiorul sufletului individual, în incinta persoanei umane. Dialogul exterior și strident devine
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
om zguduit cum a fost de valurile unei istorii pe care nu o stăpînește (mai mult: pe care adesea nu o înțelege) decît în prea mică măsură. Pe cît de fidelă e reflectarea, pe atît de infidelă e recunoașterea. în vreme ce "antebelicii" sunt preamăriți, sau măcar arhi-discutați, figurile acestea centrale sunt plasate în umbră, ne-recunoașterea, nerecunoștința, chiar necunoașterea le însoțește, chiar și atunci cînd formal sunt lăudate. De ce? Parte din motive sunt mai lesne de înțeles și de iertat. O discontinuitate
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
cu acest nivel central, producător de sens. Vom observa cu mai multă ușurință raportări pozitive sau negative, apropieri mai intime sau mai distante, sporiri și micșorări "canonice". De pildă. Constatăm că "generația de aur" nu se prea raportează la cea antebelică. Celor mai mulți dintre ei "criterioniștii" le rămîn indiferenți: nici ostilitate, nici îmbrățișare. Steinhardt și Paleologu se apropie de Noica, dar numai spre a se distanța de el. La fel Marino de Eliade. Cercul Literar de la Sibiu, nu mai puțin decît grupul
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
la adresa unor Sadoveanu, Arghezi, sau George Călinescu nu contenesc. Momentul anilor '60 e mult mai complex. El se întemeiază pe încrederea imensă și trufașă în propria originalitate, fără îndoială. Dar se validează pe sine și altfel: prin saluturi către lumea antebelică, prin generoasa integrare a "reînnoiților" și "oropsiților" din "generația de aur". Generația anilor '60 vădește o anume ambiguitate cînd privește îndărăt; ea îi descoperă pe interbelici, ca și "placa turnantă", dar cu anume stînjeneală, care trădează o înrudiere cam nedorită
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
expatriat în jurul lui 1970) erau mai convinși decît poeții și prozatorii vremii de importanța unei joncțiuni cu momentul 1947 și cu supraviețuitorii acestuia. Să deschid o nouă paranteză. De fapt nu era chiar atît de ușor să te alipești tradiției antebelice. Și anume pentru că supraviețuitorii acelei "serii" n-au dat lucruri care să le sporească statura după 1945. Nici Arghezi, nici Blaga, nici G. Călinescu, nici Perpessicius, nici Galaction, nici Sadoveanu nu apar schimbați semnificativ de ultimele lor decenii (în unele
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
celălalt au dispărut în culmea gloriei lor universitare științifice. N. Cartojan moare în decembrie 1944. 6. Am insistat atît de atent asupra monografiei d-lui Florescu pentru că, în realitate, cartea sa discutată acum este un fragment din istoria culturii românești antebelice. Urmărind viața și opera savantului, autorul a adus în actualitate strădaniile multor cercetători de valoare în construirea unei filologii românești. Numele lor: I. Bianu - întemeietorul unor colecții de texte vechi, N. Georgescu-Tistu, cunoscutul bibliolog, P.P. Panaitescu - profund cercetător al istoriei
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
toate alternativele sunt posibile). Dar, dincolo de mișcarea precipitată a acestei farse exemplare, dincolo de duelurile fără gloanțe, de cavalcadele simulate, dincolo de gesturile absurde ale Cavalerilor din ordinul Pintenului, se profilează tragedia adevărată, aceea a Poloniei de peste ocean, Polonia îngenunchiată, acea Polonie antebelică pe care Gombrowicz o disprețuiește și o compătimește, iubind-o; iar în subtext se ivește iarăși și iarăși întrebarea cum ar putea deveni polonismul o sursă de putere. Scriitorul nu răspunde explicit, dar ne lasă să ghicim că asumarea lucidă
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
Regal, refăcuta impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dinții. Fascinantă însă acum, în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Bibliotecă, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnica din decembrie ^89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelica, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii. Pe care mulți (și buni) nu o cunosc, pe care puțini (și ticăloși) nu o recunosc, fiind, aceștia, beneficiarii ilegitimi ai republicii sovietice, impusă după război. Românie care, prin acest oraș magnific, se
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
nevoie, prefață. De pildă, din discuția cu Coșbuc, vizitat acasă, se desprinde un "învățați, învățați, învățați", ca să nu mai vorbim de "rodul de aur al inspirației marelui poet". Și asemenea "figuri", și referirea, bunăoară, la odele închinate de acel Coșbuc antebelic "puternicilor zilei", dau iz de înscriere în fals unor amintiri care-ar fi putut fi genuine, dar prin care Peltz încearcă, mai degrabă, o tîrzie spălare de "păcate". Depoziția unui om trecut, la începutul anilor '50, prin grele încercări, cînd
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
original prin obtuzitatea unui dictator rudimentar și megaloman, asta determinînd și vărsare de sînge - trebuia să-și însușească datele scenariului, chiar să imite acte - oricum mai înțelepte - ale Poloniei, Ungariei, Cehoslovaciei, Germaniei în a părăsi comunismul și a reinstaura ordinea antebelică. Păstrînd proporțiile - în sensul neechivalării a ceea ce s-a petrecut în 1989 cu alte momente ale istoriei românești - să concedem că 1848, 1859 sînt (și ele) mișcări inspirate de scenarii deja parafate continental. Asta neînsemnînd nicicum doar umilă obedieță, dimpotrivă
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
F (p. 171, nota 27) din III, I (p. 167, nota 17) din IV/3, L (p. 174, nota 37) din V/1, M (p. 172, nota 33) din V/2 și V (p. 173, nota 35) dintr-un volum antebelic, care încă nu a fost reeditat; cum se explică atunci citarea tomurilor V/3, VI și VII/1? Un alt exemplu: bogatele note 35 și 36 de la p. 173-174, în care sunt făcute observații pe marginea conflictului romano-got soldat cu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sens, nu forme reificate, perspectiva lor este holistă: nimic, inclusiv istoria nu mai rămîne în afara textului/limbajului. Situate la egală distanță de scientismul structuralist și de indeterminismul deconstrucționist, pragmatismul, glossematica, semioza socială, generalizată, analiza discursului sînt discipline prin care formalismul antebelic se deschide către context, către experiența socio-istorică". Modelul biologic al postmodernismului ar putea fi o soluție pentru ieșirea din impasul alexandrin în care riscă a ajunge prin suprasaturație informațională și analitică, o soluție a revitalizării sale.
Pornind de la sincronism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12065_a_13390]
-
a fost un fel de rival istoric. Beneficiul propagandistic a fost imens. Furet merge pînă la a afirma că obsesia antifascistă a făcut dificilă analiza regimurilor comuniste! încă și astăzi unele istorii ale Estului continuă să împartă ideologiile și politicile antebelice în comuniste și fasciste. Acest maniheism e rodul - iată alt element - al excepționalei eficacități dovedite de comuniști în materie de propagandă. Am mai spu- s-o: comunismul a pierdut, una după alta, toate bătăliile pe care le-a purtat cu
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
la un miliard și trei sferturi, transportarea în contul reparațiilor de război și exploatarea companiilor cu capital mixt". Și se mai precizează că "atît agricultura, cît și industria petrolieră, de importanță crucială pentru redresarea României, se află mult sub nivelul antebelic... A avut de suferit mai ales consumatorul..., standardul de viață, deși este în creștere, se află sub cel din 1930... După război, redresarea economică a fost întîrziată și România se află printre cele mai slab dezvoltate țări din Europa de Est". Apoi
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
descoperit benzile desenate, grafismele publicitare, romanele-foto și restul. Obiectele acestei civilizații moderne, de la cutiile de supă Cambell la CinemaScop, și-au făcut loc în arta lui Lichtenstein, Hopper, Warhol, diferențiind-o de aceea europeană. Ar trebui poate precizat că avangarda antebelică europeană a atins arta americană abia după 1950, arta pop fiind în definitiv una de tip avangardist, doar că nu plastica, ci literatura avangardistă a cunoscut adevărata vogă pe Vechiul Continent, înlocuind peisajele și obiectele tradiționale și naturale cu artefactele
Arta pop la Beaubourg () [Corola-journal/Journalistic/3404_a_4729]
-
ochi atent, cînd jucăuș, cînd reflexiv, direct în ograda postmodernității. Și dacă stăm să ne gîndim bine, avea și destule argumente, pentru că acum patruzeci de ani eram deja exilați din istorie, trăiam, adică, direct în postistorie, iar prin distrugerea industriei antebelice, atît cît a fost ea, trăiam plenar și în postindustrialism.
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
Sunt tentat să extind investigația și pentru alte categorii de intelectuali, pentru a demonstra că demnitatea (adică moralitatea, independența de gândire, atitudinea critică sau numai evazionistă) a fost mult mai răspândită decât suntem dispuși a crede. Politicienii democrați din perioada antebelică (omorâți în închisori), filosofii raționaliști sau spiritualiști, dar antimarxiști, istoricii care au evitat istoria oficială, matematicieni, fizicieni, ingineri etc. etc. trebuie adăugați scriitorilor, pentru a vedea, a avea revelația coloanei vertebrale a acestei națiuni. Fenomenul oportunismului și al colaboraționismului nu
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
pictorul G.D. Mirea nu a mai avut bani. Casa a fost cumpărată în 1904 de avocatul Jean Miclescu, un descendent al familiei boierești moldovenești Miclescu, care a dat bani pentru finalizarea construcției. Tavanaul a fost decorat cu picturi. În perioada antebelică și apoi și în cea interbelică această clădire a devenit unul dintre cele mai mondene locuri ale Bucureștiului, aici organizându-se baluri elegante și întâlniri săptămânale ale aristocraților acelor vremuri precum membri ai familiilor Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Carp, Băleanu, Balș
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]
-
și pe Spiru Haret și conservatorismul democratic al lui Take Ionescu) s-a concentrat în jurul idealului acesta reformator din lumea rurală, înfăptuit în 1918-1921, creînd ceea ce economiștii și politicienii vremii au numit țărănizarea agriculturii. Și trecînd, o clipă, dincolo de populismul antebelic, aș spune că, aici, dreptate a avut nu Stere, ci Ibrăileanu care, la reapariția, în 1920, a revistei ieșene a recunoscut, loial, dispariția idealului social poporanist, din care reținea, pe plan estetic, numai teorema specificului național și dragostea pentru țăran
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
neosămănătorism) în interbelic, blamînd calea industrială, cerînd ca românii și țara lor să facă numai ceea ce au pomenit din vechime: agricultură. Repet, de n-ar fi fost liberalii și liberalismul, care au dat curs necesității evoluării pe calea capitalist-industrială, populismul antebelic ar fi făcut mult rău. Așa a rămas numai ca un curent de idei în epocă (diversificat, totuși, ca mai înainte), necesar a fi luat în seamă pentru reconstituirea atmosferei ideologice interbelice (am făcut-o, mărturisesc, în monografiile mele Tradiționalism
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
moderat, democratic. Soliditatea instituțiilor și exhibițiile rebelilor merg mai greu împreună. Cât despre punctele de vedere și argumentele partidei ,reacționare" (cu N. Iorga și Nichifor Crainic în poziții dominante), acestea se pierd cu totul în frenezia cu care lumea veche, antebelică, la belle époque, e substituită și topită în amintire de les années folles interbelici. În 1920 urmele secolului 19 sunt încă adânci. Peste numai un deceniu, situația este radical diferită: ,Urmele secolului al XIX-lea sunt încă puternice la 1920
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
mai are încotro, de dragul ordinii. Într-un loc spune că el era cel agreat de taberele adverse, pentru a realiza consensul... Prestigiul lui Gabriel Dimisianu se datorează practicării unui fel de-a fi și unui cod al onoarei, de respirație antebelică. Familia, de pildă, e aproape inexistentă în decupajele sale memorialistice. Ea apare doar în câteva rânduri: când este repartizat, imediat după facultate, aproape de localitatea viitoarei soții, când încearcă să deslușească adevărul unei fotografii și atunci când librăria hipnotizează și sfârșește - în
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]