126,166 matches
-
nevoie pentru lucrarea practică, pe care le păstrați, iar pe cele nefolositoare puneți-le la locul lor. Pregătirea ustensilelor Ustensilele din sticlă alese le pregătiți pentru lucrare prin spălare, clătire și uscare. Măsurarea Cântăriți la balanța cantitatea de zahar calculată anterior și măsurați volumul de apă necesar preparării soluției, care este egal numeric cu masa de apă calculată. Amestecarea Se adaugă cantitatea de zahar cântărita în apă măsurată și se agită pentru dizolvare cu baghetă. 70 FIȘA DE LUCRU NR .10
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Încă odată că nu mă Înșelasem atunci când spusesem că nu era dotat pentru cercetare. Păcat că nu fusesem ascultat Niciodată și nu-mi pot explica În nici un fel, a venit răspunsul lui, ca o confirmare a câta a spuselor mele anterioare. Ar trebui să-ți refac tomuri Întregi din prelegerile la care ai participat de-a lungul formării tale, nu m-am putut abține să nu-i răspund cu un sarcasm deloc nemeritat. Ai uitat stimabile să te mai documentezi, asta
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
stimabile să te mai documentezi, asta bineînțeles dacă ai știut so faci vreodată. Ai fi putut să-ți amintești din baza noastră de date o parte din filmele străbunilor noștri. Ți-ai fi adus aminte ce Înregistraseră ei pe peliculele anterioare marelui cataclism, referitor la iradieri. Dar cum ți-e gândul numai la femele nu mă mai mir de nimic. Joo Își plecă fruntea mormăind ceva fără Înțeles. Ochelarii Îi ascundeau privirile. Numai botul Încrețit de timpuriu i se mișca nervos
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
o preschimbă În energie de transmutare ontică a omului și a lumii”. După interludiul dedicat traducerii În engleză (toate cele trei capitole despre Luceafărul sunt urmate de versiune engleză), urmează al treilea capitol (și ultimul) de negăsit În vreo carte anterioară. El este așa dar originar, iar prin titlul propus: Eliberarea dincolo de dincolo, ca și prin subtitlul incitant: Luceafărul - poem neterminat, George Popa ne propune o interpretare proprie a ultimelor concluzii ale celui mai de seamă poem eminescian. Iubirea Înțeleasă ca
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
oare disocia pe Chamfort, care credea că "gluma trebuie să facă dreptate și să îndrepte toate năravurile" de "realist-socialiștii" noștri care-l socoteau pe autorul Scrisorii pierdute un "critic nemilos al orânduirii burghezo-moșierești"? - Parțial, răspunsul a fost dat în paragraful anterior. Fără a fi, neapărat, o "dăscăleală", satira aduce a "cenzură" și, uneori, a "punițiune". Cum întrebarea-ți de acum se referă doar la (patru) dramaturgi, trebuie spus că nu contestă nimeni că teatrul este și o "școală": În el năravuri
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
cu sâc/ Din Isarlîk", și ultimul vers al poeziei lui Arghezi, Satan, în care baudelairianul ipochimen "Răspunde Europei orgolios, cu tifla". Sâcul și tifla, deci, ca arme naționale, - eficiente, însă, numai înde noi! - Am cunoscut un critic din generația imediat anterioară celei în care, tehnic, ne înscriem, un critic important, cu o scriitură acut personalizată, impregnată de voie bună, și producător în conversație de focuri de artificii verbale în serie. Implacabil cu alții, nu suporta însă nici atingerea celei mai ușoare
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și atașarea anterioară și posterioară a unor elemente melismatice. Ex. nr. 4: George Enescu -Preludiu la unison, m. 9-11 Structura melismatică finală, formată prin succesiunea de cvarte și cvinte perfecte ascendente, creează o stare de imponderabilitate melodică, datorată tritoniei: LA, RE, SOL, extinsă
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
acest aspect configurativ al enunțului muzical, din perspectiva Logicilor unor Lumi (muzicale) Posibile (în curs de definire). Orice fragment muzical (sonor) se configurează în funcție de parametrii ce-l definesc și de relațiile dintre aceștia. Din cele deja expuse în intervențiile noastre anterioare am dedus că din punct de vedere fenomenologic discursul muzical se constituie în cele șase spații acustice menționate (L, T, TB, I, D, IT), conform unor criterii de continuitate și discontinuitate, care împreună definesc domeniul muzicii. Important este să ne
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
în această Lume (a expresiei, creației și comunicării). Textul muzical va stabili cum se va desfășura procesul formării operei muzicale și criteriile de comportament performativ în actul rostirii. În acest sens s-ar pune problema, deja anunțată în intervențiile noastre anterioare, a unei muzici cu doi pași. Și aceasta, prin punerea în act, în potențare, a mentalului în performanța muzicală. Depășim astfel un anume nivel de „manualitate”, de ticuri și regularități devenite obișnuințe în cadrul unei anume formări muzicale tradiționale de orice
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
limbajului și valențele sonore (cuantificabile și reiterabile) care ar putea deveni o teorie închegată a afectelor care să nu rămână doar pe hârtie. În ce ne privește, nu am abordat, (încă, poate) această problemă și ne-am rezumat în cele anterioare mai ales la cele legate de proliferarea în istoria acestei arte a unor modele (intonaționale) de notorietate, fie ca atare (citate), fie transformate (în tot felul), fie trecute sub tăcere (din ignoranță, poate). Acestea devin mentalități sau surse culturale operante
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
în cele de-al doilea caz, avem de a face cu întreruperea (totală) a acțiunii muzicale (lapsus, ieșire din procesul „rostirii”, al comunicării muzicale). Pornind de la cele înfățișate mai sus și în sensul tipologiilor morfologice și sintactice studiate în aparițiile anterioare ale Logicii lumilor Posibile vom expune în intervențiile noastre ulterioare anumite studii de caz legate de formarea în performanță a unei muzici cu doi pași privind configurarea enunțului muzical.
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
În sus, marș! Mama voastră de derbedei! Păi las', că scot eu untul din voi! Sângele Îmi pătase rochița și o simțeam udă În zona pieptului. De altfel, hăinuțele Încă nu se uscaseră de la ploaia care mă stropise În seara anterioară. Din nou ne-am Înșirat unul În spatele altuia și, În genunchi, târâși, am urcat scările reci. În fața mea, Începuseră să facă pe ei. Se vedeau deja dâre de urină. Puțea după fiecare, Însă ne târam mai departe. Am ajuns iarăși
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
astfel încât devine asociată cu primirea harului Duhului Sfânt. În privința problemei priorității, în cazul dezbaterii legate de Marea Scrisoare a Sfântului Macarie și de lucrarea De Instituto christiano a Sfântului Grigorie, experții acceptă la momentul actual influența Sfântului Macarie ca fiind anterioară și formatoare<footnote De aceea nu am considerat superfluă alcătuirea unei tratări paralele a cele două teme - beția trează și zborul sufletului - la Sfântul Grigorie și Sfântul Macarie. footnote>, dar se poate spune că Sfântul Grigorie posedă o doctrină mai
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 19, în Filocalia ...., vol. VI, București, Editura Humanitas, 1997, p. 65. footnote>. Avem de-a face la acest nivel cu o adevărată ieșire din sine spre a se regăsi pe sine, „operație specifică misticii anterioare Sfântului Grigorie, dar cercetând mai atent sesizăm că ieșirea din sine este realizată cumva într-o pasivitate specifică stării extatice. Nu este o părăsire a condiției ontologice, ci este o tensiune spre divin, tensiune a sufletului ce se exprimă prin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie și Grigorie de Nyssa, utilizarea termenului beție în creștinism îmbrăcase în principal o conotație punitivă, fiind enumerate pericolele și nedreptățile aduse de beție<footnote Clement, Pedagogul, 2, 2, Eusebiu, Istoria bisericească, I. 2.21, Sf. Ioan Hrisostom, Omilia
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
voci grave. În secțiunea Piu mosso,(إ = 76, măs. 23-64) acest lucru se va schimba; instrumentul se detașează de fundal, linia sa melodică având un profil crenelat, divers, caracterizat prin salturi ample, de o mobilitate intervalică destul de contrastantă față de secțiunea anterioară. Cu toate acestea, materialul sonor este același. Anterior el era observabil pe verticală, în timp ce în Più mosso același set de sunete (do, reb, re, mib, fa, sol, lab, sib, si) este redistribuit pe orizontală într-o scriitură polifonică. Muzica evoluează
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
lui pornește de la un grup de doar trei sunete (do#, re, sib în măs. 152-155). Amplificarea ambitusului are loc ulterior, finalizat cu instalarea isonului pe sunetul fa#. Pentru a compensa acest repaus al instrumentistului, corul preia și dezvoltă celulele melodice anterioare, insistând pe imitarea și varierea celei expuse de sopranino în măs. 154-155. După un climax din punctul de vedere al densității, rarefierea se instalează odată cu limpezirea sonorităților. Acestea devin pentru scurt timp aproape consonantice. Isonul pe fa# este întrerupt de
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
antenă telescopică. Găsim reprezentarea grafică a acestui instrument într-o miniatură din culegerea Cantigas de Santa Maria. Se presupune că timbrul delicat și subtil al acestui aerofon era adaptat mai ales interpretărilor rafinate ale poemelor de tip sawt și muwashshah, anterioare apariției suitelor nouba. Acest instrument este considerat astăzi dispărut, atât din punct de vedere muzical, cât și organologic. Flautul oriental oblic, denumit nay, a apărut în muzica arabo-andaluză la o dată relativ târzie, fiind adus în Africa de Nord odată cu dominația otomană. În
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
începutul secolului, cu înregistrări ale acelorași lucrări efectuate la sfârșitul secolului. Unele dintre ele sunt atât de diferite, încât cu greu pot fi recunoscute chiar și de către un muzician avizat. Putem să ne imaginăm doar - din lipsă de materiale sonore anterioare - că aceste modificări și evoluții ale repertoriilor arabo-andaluze s-au petrecut și în trecut și deci, este practic imposibil să avem o idee clară asupra aspectelor performative și interpretative existente în Evul Mediu în Al Andalus. Tehnici și tipologii ale
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
muzicieni, percepția și atitudinea publicului față de acest tip de manifestare creativă eliberată de legăturile cu tipologia tradițională fiind mai degrabă rezervată. Fiecare improvizație de tip superior se bazează și se compune pe fundamentul materialului muzical existent în tipurile de improvizație anterioare, toate acestea avându-și filiația în celula generatoare a materialului melodico-ritmic modal. Obiectivul acestui studiu este acela de a prezenta un gen muzical puțin cunoscut în cultura românească. Arta muzicală arabo-andaluză reprezintă creația unei civilizații de sorginte orientală, dar care
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de degradare existențială, de structuri umane descompuse, de obsesii organice. Surprinzându-și lectorul, Într-o Încercare măreață de a-și duce la liman romanul (folosind expresia autorului), Ștefan Agopian se folosește de o „Addenda”. Pe tonuri ludice, contrapunctând exacerbările stilistice anterioare, atmosfera narativă se detensionează. Spațiul trăirii este altul. Viața și ciudatele aventuri ale lui Robinson Crusoe, romanul lui Daniel Defoe. În acest cadru, Robinson Crusoe este Înlocuit de Orjen, personaj al romanului de față. În stilul savuros deja gustat de
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>). Noțiunile de căprioară, pui de cerb, vârfuri de munți Și culmi de dealuri ne prezintă de data aceasta o imagine mai complexă, semnificând prin aceasta o cunoaștere mai înaltă decât cele anterioare. Sufletul își dă seama de nedeplinătatea Și relativitatea cunoașterii sale atunci când, ridicat pe o treaptă superioară, constată că cele cugetate până acum despre Dumnezeu Și însușirile atribuite Lui nu-L exprimă suficient, iar din numirile pe care I le-a
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
esență-energii nu este o inovație a Sfântului Grigorie Palama, căci ea are o tradiție mai veche printre Capadocieni, Dionisie Areopagitul și Maxim Mărturisitorul. În secolul al XI-lea, Sfântul Simeon Noul Teolog a dezvoltat învățătura Părinților is ihaș t i , anteriori lui, despre relația personală de comuniune și iubire a omului cu Dumnezeu în lumina divină. Ca și Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama, a subînțeles lumina divină ca manifestare a lui Dumnezeu cel personal sau tripersonal. Dacă face o
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
anume că lucrarea este ceea ce face cunoscut, iar ființa, ceea ce se cunoaște prin lucrare că este<footnote Idem, 150 de capete..., cap. 141, în Filocalia ..., vol. VII, p. 511. footnote>. Sfântul Grigorie Palama rezumă astfel învățătura Sfinților Părinți din secolele anterioare, mai precis întreaga tradiție răsăriteană. Sfântul Vasile cel Mare afirmase: lucrările sunt diferite, pe câtă vreme ființa e simplă, iar noi putem spune că din lucrări îl cunoaștem pe Dumnezeu, pe când de ființa Lui nu suntem în stare să ne apropiem, pentru că
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]