2,342 matches
-
rolul său) o unitate sufletească al cărei model nu poate fi epuizat, vocația având putința de a se produce și trebuind chiar să se producă pentru o evoluție culturală firească în orice epocă istorică. În plan cosmic, vocația contează ca anticipație; în plan istoric, ca formă de personalizare a energiei posibilă prin ideal și mesianism. În acest din urmă plan, ea nu urmează unor linii stricte de finalitate cosmică și istorică, ci unei singure linii de finalitate mesianică. Omul de vocație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocație a determinismului prin finalitate este posibilă întrucât conceptul vocației apare ca o sinteză a justificării formale și a întemeierii "materiale" (prin conținut) ale acestui tip de determinism. Vocația desfășoară cele două planuri, cosmic și istoric. Prin urmare, deși este anticipație finală, ea cuprinde în unitatea sa și anticipația inițială: eul. Spațiul desfășurat de ea, care este, desigur, spațiul ordinii de finalitate, este unul omogen: singurul său element activ este anticipația. Nu distingem, în interiorul ei, un eu separat de aptitudini vocaționale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptul vocației apare ca o sinteză a justificării formale și a întemeierii "materiale" (prin conținut) ale acestui tip de determinism. Vocația desfășoară cele două planuri, cosmic și istoric. Prin urmare, deși este anticipație finală, ea cuprinde în unitatea sa și anticipația inițială: eul. Spațiul desfășurat de ea, care este, desigur, spațiul ordinii de finalitate, este unul omogen: singurul său element activ este anticipația. Nu distingem, în interiorul ei, un eu separat de aptitudini vocaționale; sau substanța personalității individuale (energii personalizate) separată de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele două planuri, cosmic și istoric. Prin urmare, deși este anticipație finală, ea cuprinde în unitatea sa și anticipația inițială: eul. Spațiul desfășurat de ea, care este, desigur, spațiul ordinii de finalitate, este unul omogen: singurul său element activ este anticipația. Nu distingem, în interiorul ei, un eu separat de aptitudini vocaționale; sau substanța personalității individuale (energii personalizate) separată de mesianism. Numai atunci când o gândim ca formă personalizată a energiei îi dezvăluim constituția originar mixtă. Dar luată ca termen prim cu sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un eu separat de aptitudini vocaționale; sau substanța personalității individuale (energii personalizate) separată de mesianism. Numai atunci când o gândim ca formă personalizată a energiei îi dezvăluim constituția originar mixtă. Dar luată ca termen prim cu sensul de spațiu omogen al anticipației, ea se dezvăluie ca anticipație finală, prin urmare, ca unitate sufletească ce transcende ordinea condiționatului psihologic, deschizând o ordine a Necondiționatului, a absolutului uman. O putem gândi, desigur, ca formă ultimă a anticipației, obțintă prin evoluția eului de la starea sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocaționale; sau substanța personalității individuale (energii personalizate) separată de mesianism. Numai atunci când o gândim ca formă personalizată a energiei îi dezvăluim constituția originar mixtă. Dar luată ca termen prim cu sensul de spațiu omogen al anticipației, ea se dezvăluie ca anticipație finală, prin urmare, ca unitate sufletească ce transcende ordinea condiționatului psihologic, deschizând o ordine a Necondiționatului, a absolutului uman. O putem gândi, desigur, ca formă ultimă a anticipației, obțintă prin evoluția eului de la starea sa primară de anticipare afectivă, la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prim cu sensul de spațiu omogen al anticipației, ea se dezvăluie ca anticipație finală, prin urmare, ca unitate sufletească ce transcende ordinea condiționatului psihologic, deschizând o ordine a Necondiționatului, a absolutului uman. O putem gândi, desigur, ca formă ultimă a anticipației, obțintă prin evoluția eului de la starea sa primară de anticipare afectivă, la cea de anticipare profesională (a unui nou gen de muncă). Dar ca anticipație finală, ea transcende ipostazierile eului și ale stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o ordine a Necondiționatului, a absolutului uman. O putem gândi, desigur, ca formă ultimă a anticipației, obțintă prin evoluția eului de la starea sa primară de anticipare afectivă, la cea de anticipare profesională (a unui nou gen de muncă). Dar ca anticipație finală, ea transcende ipostazierile eului și ale stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația sa în această nouă postură este aceea de "creator" de energii. Eul este exersare de energii sufletești primite de la natură; vocația este creatoare de energii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea transcende ipostazierile eului și ale stadiilor de adaptare la mediul natural. Căci semnificația sa în această nouă postură este aceea de "creator" de energii. Eul este exersare de energii sufletești primite de la natură; vocația este creatoare de energii. Ca anticipație "finală", vocația depășește orice determinism cauzal, instituind ordinea de finalitate; și nu numai în istorie, ci în întreaga existență. De aceea destinul vocației se consumă istoric, dar lucrarea sa se înfăptuiește după "planuri" cosmice. Ordinea de finalitate pe care o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a lui Z.E. este demonstrată cu prisosință de pasiunea inginerului Z.E., a arătat maestrul Ludovic L. și a citat despre colecțiile descrise din antichitate (de Seneca), din evul mediu (de Sfântul Augustin) și din lumea modernă (prin uluitoarele anticipații ale lui Borak cel Bătrân). A făcut acest excurs pentru a demonstra cum, din cele mai vechi timpuri, oamenii au strâns anumite obiecte, anumite pasiuni, anumite preocupări, canalizându-și interesul pentru ele și devenind dependenți de ele. Iar modul în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
informa conducerea P.C.U.S. despre convorbirile de la Beijing. În noaptea de 13-14 martie 1964, mass-media chineze reiau polemica publică. Așa se face că răspunsul încredințat delegației române de Partidul Comunist Chinez spre a fi transmis conducerii P.C.U.S. ajunge la aceasta cu anticipație. Liu Shaoqi îl rugase pe Ion Gh. Maurer să le spună sovieticilor că Partidul Comunist Chinez așteaptă ca P.C.U.S. să publice hotărârile și materiale ședinței plenare a C.C. al P.C.U.S. din februarie 1964, să-i ,,dea o ripostă hotărâtă" și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
neant, dar printr-un simplu gest a anulat rolul ulterior al ONU. Lucrurile s-au întâmplat, astfel: Secretarul general pleacă invitat la Havana pe 30 octombrie. Ia cu el vreo 20 de persoane, pe care U Thant le considera cu anticipație nucleul viitorului corp de inspectori ai ONU, însoțiți de pachete grele de aparatură de comunicații. Aplicarea acordului, retragerea de armament, încărcarea și transportul lui presupuneau un observator terț care să confirme punerea lui în practică și acesta nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
revista de astronomie „Orion” și, între 1914 și 1916, „Bibliografia română”. Până la război, tipărește, de asemenea, zeci de broșuri și volume, cea mai mare parte constituind-o lucrări de popularizare a științei, traduse și originale. Pionier al romanului românesc de anticipație, el publică În anul 4000 sau o călătorie la Venus (1899), O tragedie cerească (1917) și Puterea științei. Cum a fost „omorât” războiul mondial (1916). Mărturie a interesului său pentru teatru sunt studiul Haralamb Lecca, autor dramatic (1902), precum și traducerile
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
Romanul științific (1898) și prin altele, ulterioare, el este primul teoretician al genului, iar cele trei „romane”, În anul 4000 sau O călătorie la Venus, O tragedie cerească și Puterea științei, îl așază printre cei mai importanți autori români de anticipație din prima jumătate a secolului al XX-lea. Cel dintâi «roman» imaginează, plecând de la ipoteze mai vechi, o „lume locuită”, alta decât Pământul. Intriga este simplă, lăsând în umbră psihologia eroilor, dar coerența tabloului schițat, precum și atingerea unei probleme grave
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
eroilor, dar coerența tabloului schițat, precum și atingerea unei probleme grave - alienarea omului prin tehnica omniprezentă - rețin atenția. „Povestea astronomică” O tragedie cerească închipuie distrugerea Pământului și a planetei Marte de către o stea stinsă, accentul căzând nu atât pe aspectul de anticipație, cât pe progresia spaimei și pe modalitățile diferite de trăire a catastrofei: resemnat, filosofic, pe „planeta roșie”; convulsiv, apocaliptic, pe cea „albastră”. Ultima „poveste fantastică” se arată anecdotică, excesiv demonstrativă. Ca traducător, A. se conformează gustului cititorilor și spiritului publicațiilor
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
Victor Anestin, „Renașterea”, 1918, 134, 136; L. Florin, Un apostol al științei: Victor Anestin, pref. C. Parhon, Iași, 1921; I. M. Ștefan, V. Ionescu-Vlăsceanu, Momente și figuri din istoria astronomiei românești, București, 1968, 70-74; Ion Hobana, Vârsta de aur a anticipației românești, București, 1980, passim; Manolescu, Literatura SF, 219-221; Ion Hobana, Science Fiction. Autori, cărți, idei, II, București, 1986, passim; Dicț. scriit. rom., I, 74-77; Dicț. analitic, IV, 636-641; Opriță, Anticipația, 35-40, 464-465, passim. V.D.
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
românești, București, 1968, 70-74; Ion Hobana, Vârsta de aur a anticipației românești, București, 1980, passim; Manolescu, Literatura SF, 219-221; Ion Hobana, Science Fiction. Autori, cărți, idei, II, București, 1986, passim; Dicț. scriit. rom., I, 74-77; Dicț. analitic, IV, 636-641; Opriță, Anticipația, 35-40, 464-465, passim. V.D.
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
4-5; Valeriu Anania, DRI, I, 16-25; Păcurariu, Dicț. teolog., 15-16; Micu, Scurtă ist., II, 360, IV, 34-37; Nicolae Oancea, Parabola lucanică în „Hoțul de mărgăritare”, TR, 1997, 24; Ghițulescu, Istoria, 128-132; Dicț. esențial, 26-28; Popa, Ist. lit., II, 954-955; Opriță, Anticipația, 149-159. R.D.
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Dan C. Mihăilescu, Antohi, meniu complet, „22”, 1997, 41; Mircea Mihăieș, Dincolo de Scăieni, „Cuvântul”, 1999, 4; Andrei Pippidi, The Practice of Remoteness, în East Central Europe- L'Europe du Centre-Est. Eine wissenschaftliche Zeitschrift, XXVI, partea I, Budapesta, 1999, 153-156; Opriță, Anticipația, 548-551. D.C.M.
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
Rogoz, „Dincolo de paradis”, VR, 1985, 3; Mirodan, Dicționar, I, 66-68; Cornel Robu, Horia Aramă, în Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 161-164; Dicț. scriit. rom., I, 100-102; Cosma, Romanul, II, 229-230; Popa, Ist. lit., II, 1024; Dicț. analitic, IV, 653-656; Opriță, Anticipația, 194-203. C.Pp.
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
din 1990). Comitetul de redacție este alcătuit din Al. Cerna-Rădulescu, Șerban Cioculescu, Augustin Z. N. Pop, Gabriel Țepelea, Ion Popovici, Corneliu Marcu, Ioana Girardi, Mihail Moșandrei. Periodic, revista editează și un număr de suplimente, „Biblioteca Argeș”, „Literatorul”, „Almanah Argeș”, „Poesis”, „Anticipația”, consacrate creației literare, îndeosebi poeziei, dar și scrierilor în proză. Revista își propune, cu formulări turnate în tiparul ideologic al momentului, să fie „locul de dezbatere amplă și pasionată a tuturor realizărilor și direcțiilor ce se manifestă în viața socială
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
internaționale, protecția Împotriva riscului dobânzii se realizează și prin utilizarea unei game largi de operațiuni extrabilanțiere care nu angajează resursele administrate de instituțiile financiarbancare, În cadrul lor patrimonial, dintre care, cele mai importante sunt următoarele: • operațiunile SWAP, privind dobânzile; • convențiile de anticipație asupra ratei dobânzii; • contractele de limitare a dobânzii. Studiile și cercetările de marketing vizând expunerea la riscuri a instituțiilor financiar-bancare se realizează atât individual, la nivelul fiecărei instituții financiar-bancare sau consorții bancare, cât și la nivelul băncilor centrale sau cu
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
I. D. Bălan, București, 1978. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 18-22 ; Iorgulescu, Scriitori, 291-293 ; Grigurcu, Critici, 400-403; Grigurcu, Între critici, 275-280; Ulici, Lit. rom., I, 525-528; Dicț. scriit. rom., I, 742-743; Popa, Ist. lit., II, 1118-1119; Manolescu, Enciclopedia, 219; Opriță, Anticipația, 523-525. D.C.M.
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
2000, 30; Daniel Ștefan Pocovnicu, O șansă... eminesciană, ATN, 2000, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 90; Theodor Codreanu, Controverse eminesciene, București, 2000, 231-235; Petraș, Panorama, 243-244; Iulia Argint, Rebreanu - un clasic interbelic, RL, 2002, 25; Opriță, Anticipația, 258-264, 525-528. I.D.
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
589-590; Manolescu, Lista, III, 132-139; Petraș, Panorama, 240-243; Popa, Ist. lit., I, 740-742; passim, II, 196-198, passim; Alex. Ștefănescu, Ov.S. Crohmălniceanu, RL, 2002, 28, 29; Alexandru George, O umbră menținută la lumină, „Litere”, 2002, 6; Dicț. analitic, IV, 562-568; Opriță, Anticipația, 232-240, 502-506, passim. R.S.
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]